Structuri algebrice, grupuri, probleme bacalaureat 2009

Σχετικά έγγραφα
Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

matricelor pătratice de ordinul 2, cu elemente numere reale; a11 a12 a13, mulńimea matricelor pătratice de ordinul 3, cu elemente

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

Algebră 1. Disciplină obligatorie; Anul I, Sem. 1, ore săptămânal, învăţământ de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore semestru 56; 6 credite; examen.

Varianta 1

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p

MATEMATICĂ. Manual pentru clasa a XII-a. Trunchi comun + curriculum diferenţiat

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

EXAMENE ŞI CONCURSURI

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

Partea întreagă, partea fracţionară a unui număr real

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI"

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Curs 4 Serii de numere reale

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ Ediţia a XI-a, 6 7 MAI CLASA a IV-a

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

, m ecuańii, n necunoscute;

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

CAPITOLUL 4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE Produs scalar. Spaţii euclidiene şi spaţii unitare-definiţie

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Varianta 1 - rezolvari mate MT1

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

Curs 1 Şiruri de numere reale

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Integrala nedefinită (primitive)

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

CULEGERE DE PROBLEME

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE

sistemelor de algebrice liniarel

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

SOCIETATEA DE ŞTIINŢE MATEMATICE DIN ROMÂNIA- FILIALA CLUJ

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

Analiza bivariata a datelor

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

CAPITOLUL I CAPITOL INTRODUCTIV

Tema: şiruri de funcţii

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

EUGEN RADU OVIDIU ŞONTEA MATEMATICĂ. Manual pentru clasa a 12-a

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

în care suma termenilor din fiecare grup este 0, poate conduce la ideea că valoarea acestei sume este 0. De asemenea, gruparea în modul

Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert

Clasa a V-a. Clasa a VI-a. Clasa a VII-a

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Criterii de comutativitate a grupurilor

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

MATEMATICĂ. - frecvenţă redusă - clasa a IX a. Prof. Baran Mihaela Gabriela

Curs 2 Şiruri de numere reale

Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE. 2.1 Proprietăţi generale Moduri de definire a unui şir. (x n ) n 0 : x n =

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI"

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

Transcript:

Grup Fie G-evidã şi *: GxG G, (x,y) x*y, œx,y0g. Axiomele grupului: G1. (x*y)*z = x*(y*z) x,y,z G (asociativitatea); G2. e G astfel îcât x*e = e*x = x, x G (e elemet eutru); G3. x G x G astfel îcât x *x = x*x = e (x simetricul lui x); dacã G4. x*y = y*x, x,y G grupul este comutativ (sau abelia). Exemple 1. (Z,+), (Q,+), (R,+), (C,+) grupuri comutative; 2. (R, ) grupul resturilor modulo, comutativ; 3. (M (Z),+) grupul matricilor pãtrate de ordi cu elemete di Z; 4. (K, o) grupul lui Klei (al simetriilor fańã de sistemul de coordoate), comutativ; 5. (σ, o) grupul simetric de grad (al permutãrilor de elemete) u este comutativ; DefiiŃia 1. Fie (G,*) grup, H G, H este subgrup dacã x,y H x*y H şi x H x H (x este simetricul lui x î raport cu operańia *); Fie grupurile (G 1, ), (G 2, ): DefiiŃia 2. f:g 1 G 2 se umeşte morfism de grupuri dacã f(x y)=f(x) f(y), x,y G 1. DefiiŃia 3. f:g 1 G 2 se umeşte izomorfism de grupuri dacã f este bijectivã şi f(x y)=f(x) f(y), x,y G 1. DefiiŃia 4. f:g 1 G 2 se umeşte automorfism (edomorfism) al grupului G 1, dacã f este u izomorfism (morfism). 1

Caz geeral Fie pe R operańia xby=axy-abx-aby+b(ab+1), x,y0r. Se cere: 1. Să se arate că, x,y0r xby=a(x-b)(y-b)+b; 2. Să se arate că f :R R, f(t)=a(t-b), este fucńie bijectivă care verifică totodată f(xby)=f(x)af(y), x,y0r; 3. Î cazul alegerii a > 0 cosiderâd H = (b;+ 4), respectiv î cazul alegerii a< 0 cosiderâd H =(-4 ;b), să se arate că, x,y0h, are loc xby0h; 4. Î cazul alegerii a > 0 cosiderâd H = (b;+ 4), respectiv î cazul alegerii a< 0 cosiderâd H =(-4 ;b), să se arate că f :H R + *, f(t)=a(t-b), este izomorfism de la (H;B) la (R + * ; A) ; 5. Să se arate că, x,y0r, are loc x B y = y B x ; 6. Să se arate că x,y0q\ Z îcât xby0z; 7. Să se arate că x,y0r\ Q îcât xby0z; 8. Să se arate că x,y,z0r, are loc ( x B y ) B z = x B ( y B z ) ; 9. Să se arate că e0r îcât, x 0R, verifică x B e = e B x = x ; 10. Să se arate că, x 0R\{ b }, x'0r\{ b } îcât xb x'= x'bx= 1 a + b; 11. Î cazul alegerii a > 0, cosiderâd H = (b;+ 4), respectiv î cazul alegerii a<0, cosiderâd H=(-4 ;b), să se determie ce fel de structură este (H, B ); 1 12. Să se rezolve ecuańia x + b x = a A B + C, x0(0,+4), ude A="a"-b-c, a B="a"-b+c, C=ac 2 +b, c0z; 13. Să se arate că θ0r îcât x0r verifică x B θ = θ B x = θ; 14. Să se determie valoarea expresiei E=(-"a")B(-"a"+1) B... B (-2) B (-1) B 0 B 1 B 2 B... B ("a"-1) B ("a"); 15. Să se arate că, x,y,z0r, xbybz=a 2 (x-b)(y-b)(z-b)+b; 16. Să se rezolve î R ecuańia ("a"x 2 -x+b)b(x 2 -"a"x+b)=b; 17. Să se rezolve î R ecuańia (b- b +d x )B(log d x)b(b-1+c x a )=b, d0n, d 2; 1 18. Să se arate că... ( ) de ori A A A = a A b + b, 0N, A fiid u umăr real liber ales, spre exemplu A = a ; 19. Să se determie cel mai mic umăr 0N* cu proprietatea (b+1)b(b+2)b(b+3)b...b "a"; 20. Să se rezolve î R ecuańia xbxbxbxbx=a 4 AA 5 +b, A fiid u umăr real liber ales, spre exemplu A = a. Rezolvare 1. Se verifică imediat, pri calcul direct: xby=a(x-b)(y-b)+b=a(xy-bx-by+b2 )+b=axy-abx-aby+b(ab+1) 2. Justificarea bijectivităńii fucńiei f :R R, f(t)=a(t-b), este imediată, ca fucńie de gradul îtâi. Coform cu xby=a(x-b)(y-b)+b xby-b=a(x-b)(y-b) Aa a(xby-b)=a(x-b)aa(y-b) 2

este chiar cerińa, respectiv f(xby)=f(x)af(y). 3. Fie x0h (x-b) 0 şi y0h (y-b) 0 şi atuci (x-b)(y-b) 0, dar cum a este costată eulă şi de sem prestabilit, aparteeńa a(x-b)(y-b)+b=xby0h este justificată. 4. VariaŃia fucńiei f :R R, f(t)=a(t-b), studiată aterior, arată imediat că restricńia f :H R * + este bijectivă. Tot di datele aterioare, este evidet că H este parte stabilă a structurii (R;B) (item 3) şi că are loc proprietatea de morfism +(item 2), izomorfismul fiid astfel demostrat. 5. Comutativitatea este imediată 6. Luâd xby=a(x-b)(y-b)+b şi alegâd x-b= 2 3 şi y-b= 3, deoarece b0z, evidet x,y0q\z şi 2 xby=a+b0z. 7. Pe aceeaşi idee, alegâd x-b= 2-1 şi y-b= 2 +1, se va obńie x,y0r\q şi xby=a+b0z. Se observă că alegerea u este uică, admińâd chiar o ifiitate de posibilităńi. 8. Asociativitatea se demostrează pri calcul 1 9. Di xby=a(x-b)(y-b)+b şi xbe=x coduce la a(x-b)(e-b)+b=x di care se obńie e = + b a 10. Dubla egalitate xbx'=x'b x= 1 b a + se reduce de fapt la xb x'= 1 + b care se exprimă î forma a a(x-b)(x'-b)+b= 1 b a +, obńiâd 1 x' = b + care este î mod evidet di R\{b}, 2 a ( x b) justificâd afirmańia di item 10. 11. Structura (H;B) se dovedeşte grup comutativ, verificarea proprietăńilor fiid asigurată de cocluzii aterioare. 1 1 12. Cum e = + b, x + b x = a A B + C devie xbx=aaaab+c, adică a(xb) 2 +b=aa("a"-b-c) ("a"-b+c)+ac 2 +b. Observâd difereńa de pătrate, di a(x- a a b) 2 =aa[("a"-b) 2 -c 2 ]+ac 2 se obńie (x-b) 2 =("a"-b) 2 şi î fial x="a", î codińia alegerii evidete 2b-"a"<0<"a"-b. 13. Di xby=a(x-b)(y-b)+b se observă q=b cu proprietatea meńioată, xbθ=θbx=θ. 14. Cum θ=b se regăseşte pritre factorii ce compu expresia E, răspusul la este E=θ=b. 15. Se obńie pri calcul folosid xby=a(x-b)(y-b)+b. 16. EcuaŃia ("a"x 2 -x+b)b(x 2 -"a"x+b)=b devie ("a"x 2 -x)(x 2 -"a"x)=0 şi răspusul va fi 1 x 0;"a"; "a". 17. EcuaŃia devie (d x - b )(log d x-b )( C x "a" 1) =0, deci x { log ; b d b d ;0;"a"}. 1 18. Izomorfismul coduce imediat la... ( ) ( ) 1 A A... A = a A b + b de ori 1 2 x x x = a x b + b şi astfel idetitatea este evidetă. 19. (b+1)b(b+2)b(b + 3)B...B=a -b-1 A(-b)!+b şi astfel se determiă imediat răspusul. 20. xbxbxbxbx=a 4 A(x-b) 5 +b şi a 4 A(x-b) 5 +b =a 4 AA 5 +b soluńia x=a+b. k = 1 k 3

Probleme rezolvate 1. Pe mulńimea umerelor reale defiim operańia x y = xy + 4x + 4y +12. a) Să se verifice că x y = (x + 4)( y + 4) 4 petru orice x, y0r. b) Să se calculeze x ( 4), ude x este umăr real. c) Ştiid că operańia este asociativă, să se calculeze ( 2009) ( 2008)... 2008 2009. R. a) Se verifică pri calcul direct: (x + 4)( y + 4) 4 = xy+4x + 4y + 16-12= xy + 4x + 4y +12= x y. b) x ( 4) = (x+4)( 4 + 4) 4= (x+4)a0 4 = 4, x0r. c) ( 2009) ( 2008)... 2008 2009= =( ) ( ) ( ) ( ) ( ) 2009 2008... 5 4 3... 2008 2009 = 4 = 4 di puctul b) = 4. 2. Pe mulńimea umerelor reale defiim operańia x y = 2xy 6x 6y + 21. a) Să se arate că x y = 2(x 3)( y 3) + 3, petru orice x, y0r. b) Să se rezolve î mulńimea umerelor reale ecuańia x x =11. c) Ştiid că operańia este asociativă, să se calculeze 1 2 3... 2009. R. a) Pri calcul direct obńiem 2(x 3)( y 3) + 3 =2(xy 3x 3y +9)+3= 2xy 6x 6y+9+3=2xy 6x 6y+12= x y. b) x x =11 2(x 3)( x 3) + 3 =11 2(x 3) 2 =8 (x 3) 2 =4 x 3=±2. S={1, 5}. c) Calculăm x 3 = 2(x 3)( 3 3) + 3 = 2(x 3)A0 + 3=3, oricare ar fi x0r. Î termeii compuerii 1 2 3... 2009 există 9 = 3 şi di calculul precedet rezultatul calculului este 3. 3. Pe mulńimea umerelor reale se cosideră legea de compozińie x y = xy 2(x + y) + 6. a) Să se arate că x y = (x 2)( y 2) + 2, oricare ar fi x, y0r. b) Să se demostreze că x 2 = 2, oricare ar fi x0r. c) Ştiid că legea de compozińie este asociativă, să se calculeze valoarea expresiei E = ( 2009) ( 2008) ( 1) 0 1 2 2009. R. a) Pri calcul direct (x 2)( y 2) + 2 = xy 2x 2y + 4 2 = xy 2x 2y + 2 = x y. b) x 2 = (x 2)( 2 2) + 2 = (x 2)A0 + 2 = 2, oricare ar fi x0r. c) E = ( 2009 ) ( 2008 ) ( 1 ) 0 1 2 2009=2 coform = 2 = 2 puctului b). = 2 4

1 0 0 4. Se cosideră mulńimea G = {A x x0z}, ude matricea Ax = 0 1 0, x Z. x 0 1 a) Să se verifice că A x AA y = A x+y, ude x, y0z. b) Ştiid că mulńimea G împreuă cu operańia de îmulńire a matricelor formează o structură de grup, să se determie elemetul eutru al grupului (G,@). c) Să se arate că fucńia f : Z G, f (x) = A x este morfism ître grupurile (Z,+) şi (G,@). 1 0 0 1 0 0 1 0 0 R. a) Ax Ay = 0 1 0 0 1 0 0 1 0 = = Ax + y x 0 1 y 0 1 x + y 0 1 b) Elemet eutru este A e, e0z şi A x @A e = A x x + e = x e = 0 şi 1 0 0 Ae = 0 1 0 = I2. 0 0 1 c) O fucńie f : G 1 G 2 este morfism dacă f (x + y) = f (x) + f (y), x,y0g 1. Calculăm puctul a) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) f x + y = A x + y = A x + A y = f x + f y, x,y0z şi f este izomorfism de la Z la G. 5. Pe mulńimea umerelor reale se cosideră legea de compozińie x y = (x 4)( y 4) + 4. a) Să se determie elemetul eutru al legii de compozińie. b) Să se rezolve î mulńimea umerelor reale ecuańia x x x = x. c) Să se determie două umere a,b0q \ Z astfel îcât a b0n. R. a) Elemetul eutru: există e0r astfel îcât oricare ar fi x0r să avem: x e = e x = x. x e = (x 4)( e 4) + 4 (x 4)( e 4) + 4 = x (x 4)( e 4) = x 4 e 4 = 1 e = 5. b) x x x = (x 4)@(x 4)@(x 4) + 4 = (x 4) 3 + 4 (x 4) 3 + 4 = x (x 4) 3 (x 4) = 0 (x 4)@ [(x 4) 2 1] = 0 x 1 = 0 şi (x 4) 2 1=0 (x 4) 2 = 1 x 4 = ± 1 x 2 = 3 şi x 3 = 5. m p c)a,b0q\z a =, b,cu m,, p, q, 0, p 0, 1, p 1, ( m, ) 1, ( p, q) 1 = q N = = m p m 4 p 4q şi calculăm a b = 4 4 4 4 + = + q. Cum a b0n atuci q m 4 p 4q N q / ( m 4) şi / ( p 4q). Luăm valori petru şi q, =3 şi q q =5, atuci 5 / (m 4@ 3) m = 17 şi 3 / (p 4@ 5) p = 23. ObŃiem 17 23 a = şi b =, iar 3 5 5

17 23 17 12 23 20 5 3 a b = 4 4 + 4 = + 4 = + 4 = 1+ 4 = 5 N. Obs. Se 3 5 3 5 3 5 pot lua şi alte valori petru şi q. 6. Pe mulńimea umerelor reale se cosideră legea de compozińie x y = a) Să se demostreze că x ( x) = 1, oricare ar fi x real. b) Să se arate că legea de compozińie este asociativă. c) Să se calculeze ( 4) ( 3)... 3 4. x x = x + x = x x = = R. a) ( ) ( ) 3 3 3 3 3 3 3 1 1 1 1 b) Asociativitatea: x (y z) = (x y) z, x,y,z0r., x0r. Calculăm ( ) ( ) 3 3 3 3 x y 1 +. x y z x y z x y z x y z 3 3 3 3 3 3 3 3 = + 1 = + + 1 1 = 3 + 3 + 3 2 şi ( ) ( ) 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 = + 1 = + 1 + 1 = 3 + 3 1+ 3 1 = x y z x y z x y z x y z 3 3 3 3 = x + y + z 2 cei doi termei sut egali şi legea de compozińie este asociativă. c) ( 4) ( 3)... 3 4 = ( 4) ( 3) ( 2) ( 1) 0 1 2 3 4 şi di puctul a) obńiem ( 4 ) 4 ( 3 ) 3 ( 2 ) 2 ( 1 ) 1 0 = ( 1) ( 1) ( 1) ( 1) 0 = = 1 = 1 = 1 = 1 3 3 = 3 = 3 ( ) ( ) ( ) 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 = 3 3 0 = 3 + 3 1 0 = 7 0 = 7 + 0 1 = 8 = 2. 7. Pe mulńimea umerelor reale se defieşte legea de compozińie x y = xy + 7(x + y) + 42. a) Să se calculeze 2 ( 2). b) Să se verifice că x y = (x + 7)( y + 7) 7, oricare ar fi x, y0r. c) Ştiid că legea de compozińie este asociativă, să se rezolve î mulńimea umerelor reale ecuańia x x x = x. R. a) 2 ( 2) =2@ ( 2) + 7(2 2) + 42 = 4+0+42 = 38. b) (x + 7)( y + 7) 7 = xy +7y +7x +49 7 = xy +7y +7x +42 = x y, x,y0r. c) Calculăm x x x = [(x + 7) 2-7] x = [(x + 7) 2 7+7](x + 7) 7=(x + 7) 3 7 şi ecuańia va fi: (x + 7) 3 7 = x (x + 7) 3 (x +7) = 0 (x +7)[ (x + 7) 2 1] = 0 (x +7) =0 şi (x + 7) 2 1= 0, x 1 = 7 şi (x + 7) 2 = 1 x + 7 =1 sau x + 7 = 1 x 2 = 6 şi x 3 = 8., 8. Se cosideră mulńimea M = [k;+ ) d R, k 0R şi operańia x y = xy k(x + y) + k 2 + k, oricare ar fi x, y0r. a) Să se determie k0r astfel îcât 2 3 = 2. b) Petru k = 2 să se rezolve î M ecuańia x x = 6. c) Să se demostreze că petru orice x, y0m, rezultă că x y0m. 6

R. a) 2 3 = 2 @ 3 k(2 + 3) + k 2 + k = 6 5k + k 2 + k = k 2 4k + 6 k 2 4k + 6 = 2 k 2 4k + 4 = 0 (k 2) 2 = 0 k = 2. b) x y = xy 2(x + y) + 6 x 2 4x + 6 = 6 x 2 4x = 0 x(x 4) = 0 x 1 = 0 şi x 2 = 4. c) x k x k 0 x, y M y k y k 0 ( ) ( )( ) ( ) 2 ( ) 2 0 0 x k y k xy k x + y + k + k xy k x + y + k + k k x y M, x, y M. a 0 a M = A a = a R. a 0 a a) Să se verifice dacă A(a) @ A(b) = A(2ab), oricare ar fi umerele reale a şi b. 1 b) Să se arate că A este elemet eutru fańă de operańia de îmulńire a matricelor 2 pe M. c) Să se determie simetricul elemetului A(1)0M î raport cu operańia de îmulńire a matricelor pe mulńimea M. 9. Se cosideră mulńimea ( ) a 0 a b 0 b A a =, a şi A b =, b R şi calculăm A(a) @ A(b): a 0 a b 0 b a 0 a b 0 b ab + ab 0 ab + ab A( a) A( b) = = = a 0 a b 0 b ab ab 0 ab ab + +. 2ab 0 2ab = = A( 2ab) 2ab 0 2ab R. a) ( ) R ( ) puctul a) 1 1 1 b) Calculăm A( a) A = A 2 a = A( a) şi atuci A este elemet 2 2 2 eutru. 1 0 1 c) A( 1) = şi elemetul simetric este iversa matricei A -1 (1) şi trebuie să 1 0 1 avem A(1)@ A -1 1 (1) = A 2. Notăm A-1 (1) = A(e), e0r A(1)@ A(e) = A(2@ 1@ e) = 7

1 A(2e) şi A(2e)= A 2, se obńie 1 1 2e = e =. ObŃiem A -1 1 (1) = A 2 4 4. 10. Pe mulńimea umerelor îtregi se defiesc legile de compozińie x y = x + y 3 şi x y = (x 3)( y 3) + 3. a) Să se rezolve î mulńimea umerelor îtregi ecuańia x x = x x. b) Să se determie umărul îtreg a care are proprietatea că x a=3, oricare ar fi umărul îtreg x. x ( y + 1) = 4 c) Să se rezolve sistemul de ecuańii, ude x, y0z. ( x y) 1= 5 R. a) x x = (x 3) 2 +3 şi x x = 2x 3, obńiem ecuańia: (x 3) 2 +3 = 2x 3 x 2 8x + 15 = 0 care are soluńiile x 1 = 3 şi x 2 = 5, umere îtregi. b) x a=3 (x 3)( a 3) + 3 = 3 (x 3)( a 3) = 0 petru a = 3 şi oricare ar fi x0z. c) x ( y + 1) = 4 x + y + 1 3 = 4 x + y = 6 ( x y) 1 = 5 ( x y 3)( 1 3) + 3 = 5 2x + 2y + 6 + 3 = 5 x + y = 6 x + y = 6 2x + 2y = 4 : 2 x + y = 2 / 2y = 4 y = 2, x = 4 şi soluńia este perechea (4;2). 11. Pe mulńimea umerelor reale se cosideră legea de compozińie x y=xy 5(x+y)+30. a) Să se demostreze că x y=(x 5)(y 5)+5, oricare ar fi x,y0r. b) Să se determie elemetul eutru al legii de compozińie. c) Ştiid că legea de compozińie este asociativă, să se rezolve î mulńimea umerelor reale ecuańia x x x=x. R. a) (x 5)(y 5)+5 = xy 5y 5x +25+5= xy 5(x+y) +30 = x y. b) e 0R este elemet eutru dacă x e = x, oricare ar fi x 0R. Atuci (x 5)(e 5)+5=x (x 5)(e 5) (x 5)=0 (x 5)(e 6) = 0 e = 60R. Acelaşi elemet eutru se obńie şi petru e x=x. c) x x x = ( x 5) 2 + 5 x = ( x 5) 2 + 5 5 ( x 5) + 5 = ( x 5) 3 + 5. EcuaŃia va fi: ( x 5) 3 + 5 = x ( x 5) 3 ( x 5) = 0 ( x 5) ( x 5) 2 1 = 0 x 5=0, x 1 = 5 2 2 x 5 1= 0 x 5 = 1 x 5 = ± 1 x = 6, x = 4. SoluŃii {4,5,6}. şi ( ) ( ) 2 3 12. Pe mulńimea umerelor reale se cosideră legea de compozińie 8

( )( ) x y = x 2 y 2 + 2. a) Să se rezolve ecuańia x x=x, ude x 0 R. b) Să se demostreze că legea de compozińie este asociativă. c) Să se determie elemetul eutru al legii de compozińie. R. a) ( )( ) ( ) 2 x x = x 2 x 2 + 2 = x 2 + 2 şi se obńie ecuańia: 2 2 ( x ) x ( x ) ( x ) ( x )( x ) 2 + 2 = 2 2 = 0 2 2 1 = 0 cu soluńiile x1 = 2 şi x2 = 2 + 1. b) Asociativitatea: x (y z)=( x y) z, x,y,z0r. Calculăm fiecare terme: x ( y z) = x ( y 2 )( z 2 ) + 2 = ( x 2 ) ( y 2 )( z 2 ) + 2 2 + ( x )( y )( z ) ( )( ) ( )( ) ( ) ( x )( y )( z ) + 2 = 2 2 2 + 2 ( x y) z = x 2 y 2 + 2 z = x 2 y 2 + 2 2 z 2 + + 2 = 2 2 2 + 2 Cei doi termei sut egali şi legea de compozińie este asociativă. c) Elemetul eutru: e0r astfel îcât x0r să avem: x e = e x =x. Trebuie determiat e di egalitatea: x e = x, deoarece legea de compozińie este evidet comutativă. ( x )( e ) x ( x )( e ) ( x ) ( x 2 )( e 2 1) 0 e 2 1 0 e 2 1 2 2 + 2 = 2 2 2 = 0 = = = + R este elemet eutru. 13. Pe mulńimea umerelor reale se defieşte legea de compozińie x y=x+y+m, ude m este umăr real. a) Să se arate că legea de compozińie " " este asociativă. b) Să se determie m astfel îcât e = 6 să fie elemetul eutru al legii " ". c) Să se determie m astfel îcât ( ) ( ) 3 2 m 3 = 3 2. R. a) asociativitatea: x (y z) = (x y) z, x,y,z 0 R. Calculăm fiecare terme: x (y z) = x (y+z+m) = x+(y+z+m)+m = x+y+z+2m şi (x y) z= (x+y+m) z = (x+y+m )+z +m = x+y+z+2m, cei doi termei sut egali şi asociativitatea este demostrată. b) Elemetul eutru: x e=e x=x, x 0 R. Legea de compozińie este evidet comutativă şi atuci ajuge x e =x x 6 +m=x m=6. 9

3 2 3 = 3 3 2 m == ( 3 + 3 + m) ( ) ( ) m ( ) ( ) c) ( ) ( ) m 2 + m = m 2m 2 = m + 2m 2 + m = 4m 2 şi se obńie: 4m 2 = 3 2 4m = 4 2 şi m = 2. 14. Pe mulńimea umerelor reale, se cosideră legea de compozińie defiită pri x y=xy x y+2. a) Să se arate că legea este asociativă. b) Să se arate că, petru oricare x,y (1,+ ), rezultă că x y (1,+ ). c) Să se determie a R cu proprietatea că x a=a, oricare ar fi x R. R. a) asociativitatea: x (y z) = (x y) z, x,y,z 0 R. Calculăm fiecare terme: x (y z) = x (yz y z+2) = x(yz y z+2) x (yz y z+2)+2 = = xyz xy xz+2x x yz+y+z 2+2=xyz xy xz yz+x+y+z. şi (x y) z= (xy x y+2) z = (xy x y+2)z (xy x y+2) z +2= =xyz xz yz+2z xy+x+y 2 z+2= xyz xy xz yz+x+y+z, cei doi termei sut egali şi asociativitatea este demostrată. x > 1 x 1 > 0 b) x, y ( 1, + ) ( x 1)( y 1) > 0 y > 1 y 1 > 0 xy x y + 1 > 0 + 1 xy x y + 2 > 1 x y (1, + ). c) ( ) x a = a xa x a + 2 = a xa 2a = x 2 a x 2 = x 2 a = 1. 15. Pe mulńimea R se cosideră legea de compozińie x y=2xy x y+1. a) Să se arate că x y=xy+(1 x)(1 y), oricare ar fi x,y R. b) Să se arate că legea de compozińie este asociativă. c) Să se rezolve î mulńimea umerelor reale ecuańia x (1 x)=0. R. a) xy+(1 x)(1 y)=xy+1 x y+xy=2xy x y+1=x y, x,y R b) asociativitatea: x (y z) = (x y) z, x,y,z 0 R. Calculăm fiecare terme: x (y z) =x [2yz y z+1]=2x[2yz y z+1] x [2yz y z+1]+1= =4xyz 2xy 2xz+2x x 2yz+y+z 1+1=4xyz 2(xy+xz+yz)+x+y+z. şi (x y) z=[2xy x y+1] z=2[2xy x y+1]z [2xy x y+1] z+1= =4xyz 2xz 2yz+2z 2xy+x+y 1 z+1=4xyz 2(xz+yz+xy)+x+y+z, cei doi termei sut egali şi asociativitatea este demostrată. c) x (1 x)=0 x(1 x)(1 x)[1 (1 x)]=0 x 2 (1 x) 2 =0 x 1 =0 şi x 2 =1. 16. Pe mulńimea umerelor reale se defieşte legea de compozińie x y= xy+2x+2y 2. a) Să se rezolve î mulńimea umerelor reale ecuańia x 4=10. b) Să se determie a R astfel îcât x a=a x=a, oricare ar fi x R. 10

c) Ştiid că legea este asociativă, să se calculeze 1 2 4018... 2009 2009 2009 R. a) x 4=10 4x+2x+2 4 2=10 2x=4 x= 2. b) x a=a xa+2x+2a 2=a xa+a= 2x+2 a( x+1)=2( x+1) a=2 R. c) 1 2 4018 1 2 4017 4018... =... = 2 coform puctului 2009 2009 2009 2009 2009 2009 2009 = 2 = 2 precedet. Probleme propuse 17. Pe mulńimea Z se cosideră legile de compozińie x y=x+y+1, x y=ax+by 1, cu a,b Z şi fucńia f (x)=x+2, f :Z Z, a) Să se demostreze că x ( 1)=( 1) x=x, oricare ar fi x Z. b) Să se determie a,b Z petru care legea de compozińie este asociativă. c) Dacă a=b=1 să se arate că fucńia f este morfism ître grupurile (Z, ) şi (Z, ). 18. Se cosideră mulńimea G={a+b 2 a,b0z, a 2 2b 2 =1}. a) Să se verifice că 3+2 20G. b) Să se demostreze că xay0g, petru x, y0g. c) Să se arate că orice elemet di mulńimea G are ivers î G î raport cu îmulńirea umerelor reale. 19. Pe mulńimea umerelor reale se defieşte legea de compozińie xby= 2 x+y. a) Să se calculeze 2008 B( 2008). b) Să se rezolve î R ecuańia xbx 2 = 64. c) Să se demostreze că u există x,y,z0r petru care (xby)bz= 2 z. = 2 3 20. Pe mulńimea R se defieşte legea de compozińie x y = 3 3 x + y. a) Să se calculeze x*0. b) Să se demostreze că legea * este asociativă. c) Ştiid că x 0 0Q şi x =x 0 *x 1, oricare ar fi 0N*, să se arate că x*0q. 21. Se cosideră mulńimea G=(2, ) şi operańia xby=xy 2(x+y)+6, x,y0g. a) Să se arate că xby=(x 2)(y 2)+2, x,y0g. b) Să se demostreze că x By0G, petru x,y0g. c) Să se afle elemetele simetrizabile ale mulńimii G î raport cu legea "B". 22. Se cosideră mulńimea G=(0, )\{1} şi operańia xby=x 3l y, x,y0g. a) Să se determie mulńimea soluńiilor reale ale ecuańiei xbe = 1, ude e este baza logaritmului atural. b) Să se demostreze că xby0g, petru x,y0g. 11

c) Să se arate că operańia B este asociativă pe mulńimea G. 23. Pe mulńimea umerelor reale se cosideră legea de compozińie x*y=2xy 6x 6y+21, petru orice x,y0r. a) Să se arate că x*y=2(x 3)(y 3)+3 petru orice x,y0r. b) Să se rezolve î R ecuańia 5x*5x=11. c) Să se determie elemetele simetrizabile î raport cu legea "*". 24. Fie mulńimea G={a+b 3 a,b0z, a 2 3b 2 =1}. a) Să se verifice dacă 0 şi 1 aparńi mulńimii G. b) Să se demostreze că petru orice x, y0g avem xay0g. c) Să se arate că dacă x0g, atuci 1 x 0G. 25. Pe R se cosideră legea de compozińie asociativă xby=x+y+1. a) Să se calculeze 2007B2008. b) Să se rezolve î R iecuańia xbx 2 3. c) Fie mulńimea A={0N * 2 şi elemetelor mulńimii A. C C C = + 6}. Să se determie umărul 0 1 2 x + y 26. Se cosideră mulńimea G=( 1,1) şi legea de compozińie x * y =, 1 + xy x, y0g. a) Să se rezolve î G ecuańia x*x= 4 5. b) Să se verifice egalitatea x y = ( x + 1)( y + 1) ( x 1)( y 1) ( x + 1)( y + 1) + ( x 1)( y 1) c) Să se arate că petru oricare x, y0g rezultă că x*y0g., x, y0g. 27. Pe mulńimea umerelor reale defiim legea de compozińie xby=xy+3x+3y+6, x,y0r. a) Să se arate că xby=(x+3)(y+3) 3, x,y0r. b) Să se determie elemetul eutru, ştiid că legea de compozińie B este asociativă şi comutativă. 2 2 c) Să se determie 0N, 2 astfel îcâtc C = 13. 28. Pe mulńimea umerelor îtregi defiim legile de compozińie x*y=x+y 3 şi xby=xy 3(x+y)+12. a) Să se rezolve î Z ecuańia xbx=12. b) Să se arate că 1B(2*3)=(1B2)*(1B 3). ( x 3) y = 2 c) Să se rezolve î mulńimea Z Z sistemul. ( x y) 4 = 10 29. Pe mulńimea umerelor îtregi se defieşte legea de compozińiexby=x+y+11. 12

a) Să se arate că legea de compozińie B este asociativă. b) Să se rezolve ecuańia x x... x = 1. de 6 ori x c) Să se demostreze că (Z,B) este grup comutativ. 30. Pe mulńimea umerelor reale R se cosideră legea de compozińie xby=xy 2(x+y)+6. a) Să se verifice că xby=(x 2)(y 2)+2, x,y0r. b) Să se demostreze că xb2=2 oricare ar fi x0r. c) Ştiid că legea de compozińie B este asociativă, să se calculeze expresia E=( 2008)B( 2007)B B( 1)B0B1B2B B 2008. x + y 31. Pe mulńimea G=( 1,1) se cosideră legea de compozińie x * y =. 1 + xy 1 x Fie fucńia f:(-1,1) (0,4), f ( x) = 1 + x a) Să se calculeze 1 1. 2 2 b) Să se verifice că f(x*y)=f(x)*f(y), x,y0g. c) Să se demostreze că legea "*" este asociativă. 32. Pe mulńimea R se defieşte legea de compozińie xby=xy 10(x+y)+110. a) Să se verifice că xby=(x 10)(y 10)+10, oricare ar fi x,y0r. 1 1 b) Să se calculeze C20 C20 c) Să se rezolve ecuańia xb(x 1)=10, ude x0r. 1 0 0 = Z, ude matricea A x = 0 1 0,x0Z. x 0 1 a) Să se verifice că A x A A y = A x+y, ude x,y0z. b) Să se determie elemetul eutru di grupul (G,A). c) Să se demostreze că fucńia f :Z G, f (x)=a x este morfism de grupuri. 33. Se cosideră mulńimea G { Ax x } 34. Pe mulńimea umerelor reale R se cosideră legea de compozińie defiită astfel x*y=xy x y+2. a) Să se demostreze că x*y=(x 1)(y 1)+1, oricare ar fi x,y0r. b) Să se demostreze că legea * este asociativă. 1 2 2008 c) Să se calculeze * *...*. 2 2 2 35. Se defieşte pe mulńimea umerelor reale legea de compozińie asociativă x*y=xy 6x 6y+42, petru orice x,y0r. a) Să se arate că x*y=(x 6)(y 6)+6, oricare ar fi x,y0r. b) Să se rezolve î R ecuańia x * x * x * x=x. c) Să se calculeze 1* 2 * 3 *... * 2008. 36. Pe mulńimea umerelor reale se defieşte legea de compozińie 13

x*y=xy 2008 (x+y)+2008+ 2008, oricare ar fi x,y0r. a) Să se arate că x*y=(x 2008 )(y 2008 )+ 2008, oricare ar fi x,y0r. b) Să se determie elemetul eutru al legii de compozińie * pe mulńimea R. c) Ştiid că legea de compozińie * este asociativă, să se calculeze ( 2008 ) * ( 2007 ) *...* 0 *...* ( 2007 ) * ( 2008 ). 37. Pe Z se defieşte legea de compozińie asociativă x*y=3xy+7x+7y+14. a) Să se determie elemetul eutru al legii "*". b) Să se rezolve î R iecuańia x*x 7 3. c) Să se determie elemetele simetrizabile î raport cu legea *. 38. Pe R se defieşte legea de compozińie pri xby=3xy+3x+3y+2,oricare ar fi umerele reale x şi y. a) Să se verifice că xby=3(x+1)(y+1) 1, oricare ar fi x,y0r. b) Să se determie perechile (x,y)0r R petru care (x 2 5)B(y 2 10)= 1. c) Să se determie două umere a,b0q Z, astfel îcât abb0n. 39. Pe mulńimea Z se defiesc legile de compozińiex*y=x+y+2 şi respectiv xby=xy+2x+2y+2. a) Să se demostreze că xby=(x+2)(y+2) 2. b) Să se determie elemetele eutre ale fiecăreia ditre cele două legi de compozińie. 2 2 x y = 7 c) Să se rezolve sistemul. 2 2 x y = 16 40. Pe mulńimea umerelor reale se cosideră legea de compozińie xby=2xy 8x 8y+36. a) Să se demostreze că xby=2(x 4)(y 4)+4, oricare ar fi x,y0r. b) Să se rezolve ecuańia xbx= 36. c) Ştiid că operańia B este asociativă să se calculeze 1 2... 2008. 41. Pe mulńimea umerelor reale se defieşte legea de compozińie pri x*y=3xy+3x+3y+2. a) Să se demostreze că x*y=3(x+1)(y+1) 1, oricare ar fi x,y0r. b) Să se determie perechile (x,y)0r R petru care (x 2 2)*(y 2 5)= 1. c) Ştiid că legea de compozińie este asociativă să se calculeze ( 2008)*( 2007)*...*( 1)*0*1*...*2007*2008. 42. Pe R defiim legile de compozińie xby=x+y+3 şi x*y=xy 3(x+y)+12. a) Să se verifice că x*y=(x 3)(y 3)+3, oricare ar fi x,y0r. b) Să se rezolve î R ecuańia (xb(x+1))+(x*(x+1))=11. x ( y 1) = 0 c) Să se rezolve sistemul de ecuańii, x,y0r. ( x + 1) y = x ( y + 1) 14