Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Σχετικά έγγραφα
Curs 3. Spaţii vectoriale

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

2. Metoda celor mai mici pătrate

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Sub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca:

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

FUNDAMENTE DE MATEMATICĂ

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE

Curs 4 Serii de numere reale

CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor

Sondajul statistic- II

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

CURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I

ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA SI MATEMATICI SPECIALE

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

CAPITOLUL 4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE Produs scalar. Spaţii euclidiene şi spaţii unitare-definiţie

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).

Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

Elemente de teoria probabilitatilor

IV. Rezolvarea sistemelor liniare

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Lucrarea 2. Analiza Componentelor Principale (PCA)

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

UNIVERSITATEA AL.I.CUZA IAŞI FACULTATEA de INFORMATICĂ CALCUL NUMERIC. Anca Ignat

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

CURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

DUMITRU BUŞNEAG DANA PICIU LECŢII

Formula lui Taylor Extremele funcţiilor de mai multe variabile Serii de numere cu termeni oarecare Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Structuri algebrice, grupuri, probleme bacalaureat 2009

riptografie şi Securitate

Subiecte Clasa a VII-a

Analiză I Curs 1. Curs 1., a n. dacă ε, ( )N ( ε ) a.î. n x n ε ; ε sunt numere reale şi deci (a n. şi fie

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

Integrala nedefinită (primitive)

Mădălina Roxana Buneci. Optimizări

Curs 2 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale

NICOLAE PERIDE MIHAELA-GRETI CHIŢU CURS DE MECANICĂ PENTRU INGINERI

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

Transcript:

Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs scalar pe E o aplcaţe (x, y) <x, y> : E E dacă: ) <x, y> = <y, x>, x, y E ) <x + y, z> = <x, z> + <y, z>, x, y, z E ) <λx, y> = λ<x, y>, x,y E, λ 4) <x, x> 0, x E ş <x, x> = 0 x = 0 E Defţa Se umeşte spaţu euclda orce spaţu vectoral real îzestrat cu u produs scalar Propretăţ: Î orce spaţu euclda (E,<,>), au loc următoarele propretăţ: ) <x, y + z> = <x, y> + <x, z>, x,y,z E ) <x, λy> = λ<x, y>, x,y E, ) < x, 0 E > = 0, x E Demostraţe () () () x, y z y z, x y, x z, x x, y x, z () () () x, y y, x y, x x, y () () x, O O, x O x, x 0 x, x 0 E E Exemplul Spaţul vectorlor lber V îzestrat cu produsul scalar obşut x, y x y x y cos x, y este spaţu euclda Exemplul Spaţul îzestrat cu următorul produsul scalar formează spaţu euclda x, y x y, x x,, x, y y,, y Exemplul Spaţul C a, b al fucţlor reale cotue pe tervalul, următorul produs scalar formează spaţu euclda ab îzestrat cu

Lector uv dr Crsta Nartea b f, g f ( x) g( x) dx, f, g C a, b () a Teorema (Cauchy-Buakovsk-Schwartz) Dacă E,, este u spaţu euclda, atuc Aplcaţa Fe spaţu Să se arate ca aplcaţa x, y x, x y, y, x, y E () V spaţu vectoral real, ar x x, x, : Soluţe Verfcăm axomele produsulu scalar ) x, y x y x y ş y y, y do vector d acest, x, y x y x y este produs scalar, y, x yx yx Dec <x, y> = <y, x>, x, y x y, z ( x y, x y ),( z, z ) ( x y ) z ( x y ) z ) xz yz xz yz ( x z xz ) ( yz yz) x, z y, z, x, y, z x, y = ( x, x ),( y, y ) ( x, x ),( y, y ) ) x y x y ( x y x y ) x, y, x 4) x, x x + x 0, x ş, λ x, x 0 x + x 0 x x 0 x (0,0) 0 Norma Spaţ ormate Defţ Exemple Defţa Se umeşte orma uu vector oarecare aplcaţa :V, care îdepleşte următoarele propretăţ d spaţul vectoral real V ) x 0, x V ş x 0 x 0 ; ) x x,, x V; ) x y x y, x, y V (egaltatea trughulu) Spaţul V pe care s-a deft o ormă se umeşte spaţu vectoral ormat Propozţa Fe E spaţu euclda real Atuc V x x, x () este o ormă ş se umeşte orma eucldaă Demostraţe Verfcăm că x x, x verfcă axomele orme ) x x, x 0; x 0 x, x 0 x, x 0 x 0 ; E

Lector uv dr Crsta Nartea ) ) x x x x x x x x x E,,,,, ; x y x y, x y x, x x, y y, y Cauchy Buakovsk Schwartz x x y y x y x y x y, x, y E Exemplul 4 Î spaţul euclda, îzestrat cu produsul scalar orma reve la x, y x y, x x,, x, y y,, y, x x (4) Defţa 4 Fe E u spaţu euclda Atuc d x, y x y este o dstaţă (sau metrcă) Defţa 5 Fe E u spaţu euclda, ar x, y E do vector eul Defm ughul dtre ce do vector: xy, cos xy, x y (5) Aplcaţa Găsţ orma vectorulu eucldaă) v (,4) î raport cu produsul scalar uzual (orma Soluţe v 4 5 5 Aplcaţa Fe V spaţul vectoral al poloamelor cu produsul scalar Fe f ( t) t ş g( t) t t Găsţ f, g f ( t) g( t) dt 0 ) f, g ; ) f Soluţe

Lector uv dr Crsta Nartea ) ) 4 t t = ( t 7t 6) dt 7 6t 0 0 0 4, ( ) ( ) ( ) ( ) f g f t g t dt t t t dt 7 4 9 f f, f f ( t) f ( t) dt ( t ) ( t ) dt 0 0 9 f 0 Ortogoaltate Baze ortogoale Defţa 6 Îtr-u spaţu euclda E, do vector oarecare dacă <x,y>=0 Petru ortogoaltate folosm otaţa x y x, y E se umesc ortogoal Teorema Orce sstem ft de vector eul x, x,, xp dtr-u spaţu euclda E, ortogoal do câte do, este lar depedet Defţa 7 O bază e, e,, e a uu spaţu euclda E se umeşte ortogoală dacă e ej petru orce j Dacă î plus e,,, baza se umeşte ortoormată Î cocluze, o bază este ortoormată dacă ş uma dacă 0 petru j e, ej j petru j Aplcaţa 4 Normalzaţ vectorul u,, d Soluţe u ( ) 6 Vectorul ormalzat este u,, u 6 6 6 Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Teorema Î orce spaţu euclda E ft dmesoal exstă o bază ortoormată Demostraţe Fe B e e e,,, o bază a lu E I Se costrueşte baza F f f f f e,,, ortogoală f e f Se alege astfel îcât f, f 0 4

Lector uv dr Crsta Nartea f, e f, f 0 f, e f, f 0 f, f f e f f Se aleg ş astfel îcât f, f 0 ş f, f 0 f, f 0 f, e f, f f, f 0 Dar f f f, e f, f, 0 f, f 0 f, e f, f f, f 0 Dar f f f, e f, f, 0 Petru u elemet oarecare f avem f e f f k fk, f ş mpuem codţle f, f 0 k,, ar de ac rezultă k II Se ormează baza F ş se obţe baza ortoormată B e, e' f e' f f f fk, e k f, f ' ' k k e ' f f e ' f f Demostrăm acum că aceşt vector au orma e' f f,, f f 5

Lector uv dr Crsta Nartea Aplcaţa 5 Folosd procedeul Gram-Schmdt să se ortoormeze baza B a spaţulu euclda Soluţe I Se costrueşte baza F f, f, f f e,, f f,,, 0,,, 0,0, B e e e ortogoală f, e f e f 0,,,,, 0,,,,,, f, e f, e f e f f = 0, 0,,,,, f, f f, f 0,0,,,,,,,,, 0,, 6 6 II Se ormează baza F ş se obţe baza ortoormată B e, ' ' e' f,, f ; e' f,, f 6 6 6 ; e' f 0,, f Baza ortoormată este B',,,,,, 0,, 6 6 6 vw, Defţa 8 Fe v ş w do vector eul Se umeşte proecţa lu v pe w prwv w w Aplcaţa 6 Găsţ proecţa lu v pe w dacă v,, ş 0,, 6 w d

Lector uv dr Crsta Nartea Soluţe pr v w w vw, 0,, 0,, w Aplcaţ Temă Găsţ cosusul ughulu dtre vector u,, ş,,5 Să se ortogoalzeze baza,0,,,,, 0,, B e e e Folosd procedeul Gram-Schmdt să se ortoormeze baza a) B e,,, e,,, e,, b) B e,0,, e,,, e,,0 4 Să se verfce dacă S u,,, u,,, u 5, 4, v d este bază ortogoală Să se determe coordoatele lu x (,4, ) î această bază 5 Să se calculeze dstaţa ş ughul dtre vector u,,,0, v,4,, Să se calculeze produsul scalar ş ormele vectorlor a) x,, y 6,7 b) x,,, y, 6, c) x,,,5, y,0,7, Folosd procedeul Gram-Schmdt să se ortoormeze baza a) B e,,, e,0,, e 5,, 7 b) B e,0,, e 0,,, e,, 7

Lector uv dr Crsta Nartea Defţa Spuem că matrcea A M K Dagoalzarea ue matrce are forma dagoală dacă A este de forma ude d, d,, d K d 0 0 A 0 0 d 0 d 0, ş se otează A dag d d d Defţa Două matrce A B M K C M K versablă astfel îcât, Defţa Spuem că A M K asemeea cu A,,, se umesc asemeea dacă exstă o matrce B C A C este dagoalzablă dacă exstă o matrce dagoală D Teorema Vector propr corespuzător la valor propr dstcte sut lar depedet Defţa 4 Spuem că aplcaţa lară T LV relatv la care matrcea lu T este o matrce dagoală este dagoalzablă dacă î V exstă o bază Observaţe Dacă aplcaţa lară T are valor propr dstcte, atuc exstă o bază î care matrcea sa are o formă dagoală ş pe dagoala prcpală se găsesc valorle propr Teorema Dacă aplcaţa lară T are ş vector propr lar depedeţ, atuc exstă o bază î care matrcea asocată lu T are forma dagoală Cazul partcular al matrcelor smetrce Defţa 5 O matrce A M se umeşte smetrcă dacă A T A Teorema ) Orce matrce reală ş smetrcă are toate valorle propr reale ) Vector propr a ue matrce reale ş smetrce care corespud la valor propr dstcte sut ortogoal ître e Teorema 4 Orce matrce pătratcă reală ş smetrcă este dagoalzablă 8

Lector uv dr Crsta Nartea Exemplu Să se dagoalzeze matrcea 7 0 A 6 0 5 9