CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

Σχετικά έγγραφα
lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Analiză I Curs 1. Curs 1., a n. dacă ε, ( )N ( ε ) a.î. n x n ε ; ε sunt numere reale şi deci (a n. şi fie

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

TEMA 1: FUNCȚII LINIARE. Obiective:

Varianta 1

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Tema: şiruri de funcţii

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Integrala nedefinită (primitive)

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Analiza bivariata a datelor

Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

Curs 4 Serii de numere reale

sistemelor de algebrice liniarel

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

MATEMATICĂ. - frecvenţă redusă - clasa a IX a. Prof. Baran Mihaela Gabriela

CAPITOLUL I CAPITOL INTRODUCTIV

Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert

Curs 1 Şiruri de numere reale

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

2. Metode de calcul pentru optimizarea fără restricţii

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

Varianta 1 - rezolvari mate MT1

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE. 2.1 Proprietăţi generale Moduri de definire a unui şir. (x n ) n 0 : x n =

CULEGERE DE PROBLEME

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

PRELEGEREA VI STATISTICĂ MATEMATICĂ

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

CERCUL. Prof. V Corcalciuc Scoala nr. 146 I.G. Duca Bucuresti ( Lectie facuta dupa manualul de clasa a 7-a Prof.Radu)

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

ANALIZĂ MATEMATICĂ Noţiuni teoretice şi probleme rezolvate. Mircea Olteanu

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

Subiecte Clasa a VII-a

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

4. Integrale improprii cu parametru real

CALCULUL BARELOR CURBE PLANE

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a

Seria MATEMATICĂ ANALIZĂ MATEMATICĂ Calcul diferenţial

5. PROBABILITĂŢI Evenimente

ECUATII NELINIARE PE R

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Curs 12. Intervale de încredere Intervale de încredere pentru medie în cazul σ cunoscut

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Subiecte Clasa a VIII-a

Transcript:

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFEENŢIAL PENTU FUNCŢII EALE DE O VAIABILA EALĂ Fucţii derivabile Fucţii difereţiabile Derivata şi difereţiala sut duă ccepte fudametale ale matematicii, care reprezită siteză pe pla matematic a ur prbleme ccrete di: gemetrie, fizică, tehică, ecmie, ifrmatică, ştiiţe sciale etc Derivata permite studiul vitezei de variaţie a ur prcese variabile di realitatea fizică; di puct de vedere matematic, derivata reprezită "viteza de variaţie a uei fucţii î raprt cu variaţia argumetului" Difereţiala este itim legată de prblema aprimării lcale a ur prcese eliiare di realitatea fizică pri prcese liiare; î baj matematic, difereţiala permite aprimarea lcală a ur fucţii pri fucţii liiare (sau fucţii plimiale de gradul îtâi) Prblema cetrală a "Calculului difereţial î " şi î geeral î ( ), cstă î aprimarea uei fucţii date î veciătatea uui puct, pritr- fucţie liiară, astfel îcât erarea pe care facem sa fie u ifiit mic de rdi superir faţă de variaţia argumetului Fie D mulţime deschisă u puct de acumulare petru D şi î acest caz s-a defiit ţiuea de ită î puct f l, l şi f : D 6

Dacă puct de acumulare petru D, D, atuci s-a defiit ţiuea de fucţie ctiuă î puct petru f : D Nţiuea de fucţie ctiuă î puct se pate caracteriza pri afirmaţiile di terma III Î cazul D D după terema III, avem: f ctiuă î D D eistă f f petru, atuci f f petru ( ), atuci f f Î puctele de acumulare D eistă legătură itrisecă ître creşterea argumetului tată şi creşterea fucţiei î puctul, tată f ( ) f() f( ) Vm evalua cmprtarea lui f ( ) î duă mduri tâd : h h f f + h f I aprtul :, şi, avem : f f f f f + h f sau, h h II Difereţa: f A f f A cu A sau f Ah f + h f Ah, h ;( A ), faţă de care vr cduce la ţiuea de fucţie derivabilă î D şi respectiv ţiuea de fucţie difereţiabilă î D (cu puct de acumulare al lui D) 7

Fucţii derivabile Defiiţia IV Fie D acumulare şi f : D fucţie dată mulţime deschisă, D puct de ] Fucţia f are derivată î D, elemetul tat f ( ) dat pri: f ( ) ( + ) f f f h f IV def h h ] Fucţia f este derivabilă î D, dacă eistă este derivabilă pe D, dacă este derivabilă î rice D f Fucţia f 3] Fucţiei f derivabilă pe D, (derivabilă î rice D) îi asciem fucţia: f f IV f : D cu f, umită fucţia derivată sau derivata lui f pe D 4] Dacă eistă < f f stâga î D şi dacă Dacă eistă > s t fs ( ) D, se umeşte derivata la f, f este derivabilă la stâga î D f f t fd dreapta î D şi dacă D fucţie dată d ( ), se umeşte derivata la f, f este derivabilă la dreapta î Defiiţia IV Fie D mulţime deschisă, D şi f : D 8

] f este difereţiabilă î D dacă eistă cstată A şi eistă ( ) fucţie α: D ctiuă şi ulă î ( ) ( ) îcât: IV3 f f + A +α, D α α astfel Fucţia f este difereţiabilă pe D, dacă este difereţiabilă î rice D ] Se umeşte difereţiala lui f î D, fucţia liiară, tată d f, dată pri: t def d f df ( ) A sau t IV4 d f : cu d, f Ah h h u este argumet itră ca simbl î taţie Observaţii: Ntâd h, h, (IV) este echivaletă cu: f ( ) ( + ) f h f f f IV h h Dacă fiăm D şi csiderăm fucţia: ( IV* ) g( t) f ( t) ; t D { } dacă, eistă: g + atuci eistă f ( ), dacă şi umai ( + ) g t g f t f t t f t t Iterpretarea gemetrică a derivatei î puct: derivata f este pata tagetei gemetrice la graficul fucţiei y f (), D î puctul (, f ( )) şi ecuaţia tagetei î acest puct este: 9

y f f f f f y f f + f Terema IV Dacă f : D este derivabilă î D, atuci f este (î md ecesar) ctiuă î D Demstraţie: Flsid idetitatea: f f f ( ) ( ) + f D ită, avem: f ( ) f ( ), { } şi pri trecerea la Cseciţa IV Fie f : D şi D Dacă f este derivabilă la stâga î, atuci f este ctiuă la stâga î Dacă f este derivabilă la dreapta î, atuci f este ctiuă la dreapta î Observaţii: eciprca teremei IV î geeral u este adevărată Eemplu: f ( ), este ctiuă î, dar u este derivabilă; avem f f s + d Dacă eistă f ( ) petru f : D cu D, u rezultă bligatriu că f este ctiuă î Eemplu: f ( ) sig petru care eistă f + şi f este disctiuă î 3 Dacă f este disctiuă î D, atuci î md sigur, f u este derivabilă î 4 Mulţimea fucţiilr derivabile î D este strict îclusă î mulţimea fucţiilr ctiue î D

Eemplu: pe Avem f ( ) f si ; este ctiuă î şi ctiuă ; < cs ; ; < şi, iar f f, deci f u este derivabilă î Terema IV Fie D mulţime deschisă cu D puct de acumulare şi f, g: D derivabile î, atuci fucţiile: f + λ λ sut derivabile î şi g f g, f ( ), fg şi ( cu g( ), D) avem: ( f + g) ( ) f ( ) + g ( ) ( ) ( λ f ) ( ) λ f ( ) ( fg) ( ) f ( ) g( ) + f ( ) g ( ) 3 ( 4) ( ) f f g f g g g Demstraţie: s ( f g)( ) ( f g)( ) f ( ) f ( ) g( ) g( ) + + + f + g ( λf )( ) ( λf )( ) f ( ) f ( ) λ λf 3 Flsid idetitatea: d ( ) fg fg f f f f g( ) g( ) + g +

g( ) g +, { } deci ctiue î bţiem: f f f D şi cum f, g, sut derivabile î şi g g f ( fg )( ) ( fg )( ) + f g f g 4 Avem petru fucţia g care eistă pe D: g( ) g( ) g( ) g( ) g ( ) g( ) g( ) g g g g şi g este derivabilă î cu ( ) ( ) f ( ) f ( ) f ( ) + f g g g( ) g Flsid (3) avem: ( ) f g f g f g f ( ) g g g (5) ( g f ) ( ) g y f g f ( ) f ( ) Terema IV3 Fie D, E mulţimi deschise şi f : D, g : E fucţii, D puct de acumulare al lui D şi y E cu y f ( ) puct de acumulare al lui E Dacă f este derivabilă î D şi g este derivabilă î y E, atuci fucţia cmpusă g f este derivabilă î şi avem:

Demstraţie: Fie ( ) D { } şi fiat, D; tăm y f ( ) E, şi avem: f ( ) f ( ) ; g( f ( )) g( f ( )) g y g y f f ; f f y y I Dacă eistă N şi f ( ) f ( ) ( ( )) ( ) g f g f g y f,, atuci eistă II Dacă eistă ifiitate de idici şi f ( ) f ( ) este derivabilă î avem f ( ) deci eistă: f f f ( ) ( ( )) ( ) şi rezultă: g f g f g y f Î ricare di cele duă situaţii, avem: ( ( )) ( ) g f g f g y f cum f şi cum ( ) şir arbitrar di D, rezultă g f derivabilă î şi are lc frmula (5) Terema IV4 Fie I, J duă itervale şi f : I J fucţie ctiuă şi bijectivă Dacă f este derivabilă î I şi f ( ) atuci fucţia f : J I este derivabilă î y f ( ) şi are lc relaţia: (6) ( f ) ( y ) f ( ) 3

Demstraţie: Ipteza f ctiuă şi I, J itervale implică f bictiuă sau f hmemrfism şi atuci: ( I { } cu ) ( y f ( ) J { y} cu y y) Ntăm f() y şi avem: f y f y y y, I { } f f Di ( ) ( y f ( ) y f ( ) ) rezultă: ( y y) ( ) şi bţiem: f y f y y y f f f ( ) y y f este derivabilă î y J şi are lc relaţia (6) Cseciţa IV Fie I, J itervale şi f : I J, g : J Dacă f este derivabilă î I şi g este derivabilă î y f ( ) J, atuci g f : D este derivabilă î I şi are lc (5) Eemple: Fie D şi u : D fucţie derivabilă i rice puct de acumulare al lui D cţiut î D; adică D D Atuci au lc relaţiile următare î D D: ( ) u ( ) u ( ) u ( ) ( ) siu( ) u ( ) csu( ) ( 3 ) csu( ) u ( ) siu( ) u( ) ( 4 ) e u e u 4

( ) u 5 l u ; u( ) >, D D u ( ) u ( ) u 6 arcsi u ; u( ) (, ), D ( 7 ) arctgu( ) u( ) u + u ( ) ( ) ( ) ( u( ) ) u( ) u 8 tg cs cs u u u u e e e + e 9 shu u ( ) chu( ) u u u u u e + e e e ch u u ( ) sh u( ) u atuci avem: Terema IV5 Fie I iterval, f : I şi I puct iterir, (i) Dacă f este ctiuă î şi f ( ), rezultă fucţia f derivabilă î, dacă şi umai dacă, f este derivabilă î cu: sig (7) f ( ) f ( ) f ( ) (ii) Dacă f ( ), rezultă fucţia f este derivabilă î, dacă şi umai dacă, f este derivabilă î cu f ( ) Demstraţie: (i) Fucţia f este ctiuă şi eulă î atuci eistă δ > a î f > (respectiv f < ) pe itervalul J I [ - δ, + δ] şi atuci f f (respectiv f - f) pe J fucţia f este derivabilă î 5

f este derivabilă î (respectiv f J ) şi avem f ( ) f ( ) J ) (respectiv f ( ) f ( ) (ii) Dacă f ( ) avem: (*) f f ; I cu > f ( ) f ( ) f ( ) f ( ) ; I cu < Dacă f este derivabilă î di (*) rezultă f f f d f > f f f f f s < ( ) şi f f f f f f şi deci f este derivabilă î cu f ( ) Dacă f este derivabilă î cu f ( ) f f ( ) şi f ( ) f f d s după (*) eistă şi sut egale cu, deci f este derivabilă î cu f ( ) Cseciţa IV3 Fie I iterval I puct iterir şi f, g : I fucţii derivabile î, atuci au lc afirmaţiile: ] Dacă f( ) g( ), fucţiile ma{f, g} şi mi{f, g} sut derivabile î 6

] Dacă f( ) g( ), fucţiile ma{f, g} şi mi{f, g} sut derivabile î, dacă şi umai dacă, f ( ) g ( ) 3] Dacă f derivabilă pe I şi f ( ), I puct iterir, atuci f este derivabilă î I puct iterir, dacă şi umai dacă, f > sau f < (respectiv f sau f ) î pucte iteriare di I Demstraţie: ] Avem: f + g+ f g f + g f g ma { f, g}, mi { f, g} şi dacă f( ) g( ) h( ) f( ) - g( ) şi cum h este derivabilă î, atuci h este derivabilă şi deci ma{f, g} şi mi{f, g} sut derivabile î ] Dacă f şi g sut derivabile î, atuci f + g este derivabilă î Fucţiile ma{f, g} respectiv mi{f, g} sut derivabile î, dacă şi umai dacă, ( f g) ( ) care este echivalet cu f g 3] Fie, I pucte iteriare a î f ( ) f ( ) <, atuci eistă (, ) cu f( ), deci f ( ) ceea ce este absurd dearece ( ) f, I puct iterir Atuci f f petru f > sau f - f petru sig, I f < pe I este fucţie derivabilă cu f ( ) f ( ) f ( ) puct iterir Cseciţa IV4 Fie I iterval, I puct iterir şi f: I Dacă f este derivabilă î cu f( ) şi f ( ), atuci f admite derivate laterale diferite ître ele î Eemple: Derivatele ur fucţii elemetare α α, şi α α 7

,, si cs, ; cs si, ( 3 ) π ( tg ) + tg ; k k + π Z cs + π si ( ctg ) ( ctg ) ; { k k Z} 4 a a l a; ; a>, a ; e e ; + 5 lg, ;, ; l ; a l a > a a > ( 6 ) ( arcsi ), (,) ( arccs ), (,) 7 arctg, arc tg, ; + c + e + e ch 8 sh ch, ; ch sh, e e sh 9 l + a + ; ; a a + a l cu ( a, a) ; a > a + a a a+ l cu ( a, a) ; a > a a a + 8