Lp 11 Rezumat. Capitolul 8. STATISTICĂ BIVARIATĂ. VARIABILE TIP RANG. 81. Sinteza numerică bivariată

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Lp 11 Rezumat. Capitolul 8. STATISTICĂ BIVARIATĂ. VARIABILE TIP RANG. 81. Sinteza numerică bivariată"

Transcript

1 6 Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 63 pp. Lp Rezumat Capitolele următoare, 8 şi 9 conţin metode neparametrice. Capitolul 8. STATISTICĂ BIVARIATĂ. VARIABILE TIP RANG 8. Sinteza numerică bivariată 8... Coeficientul de corelaţie a rangurilor al lui Spearman Notaţii: R S, S (pentru populaţii statistice în general), ρ S (pentru populaţii statistice teoretice), r S (pentru eşantioane). Definiţie Sn coeficientul de corelaţie (a rangurilor) a lui Spearman R S = N 6 d i i= N ( N ) unde d i = X i - Y i, X i şi Y i fiind ranguri. R S este R (coeficientul de corelaţie liniară Bravais-Pearson) aplicat rangurilor. 3 Proprietăţi - R S deoarece R S este un coeficient de corelaţie liniară. R S > 0 norul de puncte are forma graficului unei funcţii strict crescătoare. R S < 0 norul de puncte are forma graficului unei funcţii strict descrescătoare. R S = rangurile sunt identice toate punctele sunt aşezate pe graficul unei funcţii strict crescătoare. În acest caz, vorbim despre o corelaţie perfectă (directă).

2 R S Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 63 pp. = - rangurile sunt exact în ordinea inversă toate punctele sunt aşezate pe graficul unei funcţii strict descrescătoare. În acest caz, vorbim despre o corelaţie perfectă inversă Test de semnificaţie pentru coeficientul de corelaţie a rangurilor al lui Spearman, r S H 0 : ρ S = 0 (nu există corelaţie a rangurilor) H A : ρ S 0 (există corelaţie a rangurilor) Statistica testului: t = r simplu. S n r S 63 tn, n fiind volumul eşantionului aleator Decizia statistică: se respinge ipoteza nulă dacă t > t n-; α/. Capitolul 9. STATISTICĂ BIVARIATĂ. VARIABILE CALITATIVE Dependenţa între două variabile calitative se numeşte asociere. Sn tabelă de contingenţă rezultatul "ventilării unei populaţii după variantele a două caracteristici calitative" (Benzécri). 9.. Sinteza grafică Se face într-o diagramă în areale în dreptunghiuri (în cadrul unui pătrat). Seria bivariată: Parcela : Specia: a a a a b b c c a a b b b b c c Tabela cu dublă intrare: specia a specia b specia c parcela 4 parcela 4

3 64 Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 63 pp. 9.. Sinteza numerică. Coeficientul de contingenţă al lui Ciuprov Aşa cum pentru perechile de variabile tip măsurătoare, dependenţa statistică apare plasată între dependenţa funcţională şi independenţă, tot aşa asocierea este plasată între asocierea completă şi independenţă Tabele În cazul variabilelor binare vorbim despre asociere directă, respectiv contrară. Două variabile calitative binare a (cu variantele A şi NA) şi b (cu variantele B şi NB) sn complet asociate în mod direct dacă B are loc doar în prezenţa lui A sau invers şi se numesc complet asociate în mod contrar dacă B are loc doar în absenţa lui A sau invers. Dacă proporţia lui B din A este egală cu proporţia lui B din NA (ceea ce implică şi egalitatea cu proporţia lui B), a şi b sn independente. În caz contrar, cele două variabile sn asociate χ pentru independenţă versus asociere, în tabele de contingenţă p q Formulă teoretică şi = ( o ( i, j ) t ( i, j )) t( i, j ) p q χ i= j= = p q i= j= formulă de calcul: o( i, j) t( i, j) n

4 Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 63 pp. în care t(i, j) sunt frecvenţe teoretice în ipoteza de independenţă: t(i,j) = l(i) c(j) / n, l(i) fiind sumele pe linii, c(j) sumele pe coloane şi n totalul general. χ măsoară intensitatea absolută a asocierii prin depărtarea de la independenţă. Coeficientul de contingenţă al lui Ciuprov Notat T, s-a introdus pentru a nu depinde de p, q şi n: T = n χ ( p ) q ) Ti este o măsură relativă a asocierii şi variază între 0 şi dacă p = q. χ - Tipuri de aplicaţii biomedicale (a) studiul asocierii caracterelor biologice sau de mediu, (b) studiul factorilor de risc în epidemiologia bolilor cronice, (c) testarea eficacităţii unui tratament şi (d) compararea eficacităţii a două tratamente Testarea independenţei H 0 : "Cele două caractere sunt independente." H A : "Cele două caractere nu sunt independente, sunt asociate." Statistica testului este χ, în condiţiile specificate în continuare. Numărul de grade de libertate: ν = (p - ) (q - ). Decizia statistică: Se respinge H 0 dacă χ > χ ν; α χ - Condiţii de aplicare. Se aplică la tabele de contingenţă, adică tabelele trebuie să conţină valori absolute, nu procente sau proporţii.. Observaţiile trebuie să fie independente. 3. Alte exigenţe: n > 0 şi frecvenţele teoretice absolute t (i, j) 5 sau chiar Pentru tabele se aplică lui χ corecţia de continuitate a lui Yates: ( o( i, j) t( i, j) 0,5). t( i, j) Notând frecvenţele observate o (i, j) cu a, b, c, d, astfel: o (, ) = a o (, ) = b o (, ) = c o (, ) = d 65

5 66 Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 63 pp. se obţine următoarea formulă de calcul rapid şi exact al lui χ cu corecţia lui Yates: n a d b c n / ) χ = în care n = a + b + c + d. ( a + b) c + d) a + c) b + d) Exprimarea în limbaj statistic în cazul celor 4 tipuri de aplicaţii biomedicale Dacă se acceptă H 0 : (a) Cele două caractere nu sunt asociate în mod semnificativ. (b) Factorul F nu este în mod semnificativ un factor de risc în patologia B. (c) Tratamentul nu este eficace în mod semnificativ. (d) Cele două tratamente nu diferă în mod semnificativ ca eficacitate. Dacă se respinge H 0 la nivelul p < α: (a) Cele două caractere sunt asociate în mod #. (b) Factorul F este în mod # un factor de risc în patologia B. (c) Tratamentul este în mod # eficace. (d) Cele două tratamente diferă în mod # ca eficacitate. Semnul # se înlocuieşte prin: semnificativ (*p < 0,05) foarte semnificativ (**p < 0,0) înalt semnificativ (***p < 0,00) dacă α = 0,05 dacă α = 0,0 dacă α = 0,00. Observaţii: () Deşi este un test unilateral, în practică se utilizează pragurile de test bilateral. () Verificarea eficacităţii unui tratament (medicament) se efectuează neparametric în doi paşi: (I) se verifică efectivitatea printr-un test χ de independenţă aplicat unei tabele de contingenţă şi, în cazul acceptării efectivităţii (adică al respingerii independenţei), (II) se calculează riscul relativ (RR) al celor trataţi faţă de cei netrataţi, risc care trebuie să fie supraunitar. Vezi, în continuare, problemele 4 şi. Capitolul 0. Elemente de teoria probabilităţilor 0.. Istoric Teoria probabilităţilor a fost fondată în secolul al XVII-lea de către Pascal şi Fermat.

6 Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 63 pp. 0.. Conceptul de probabilitate Două accepţiuni ale noţiunii de probabilitate: ) obiectivă şi ) subiectivă Accepţiunea de probabilitate obiectivă Probabilitatea obiectivă are două definiţii: Definiţia clasică Probabilitatea unui eveniment A = numărul de cazuri (evenimente elementare, probe) favorabile lui A divizat prin numărul total (posibil) de cazuri p(a) = n A / n. Este o probabilitate a priori efectuării experimentului Definiţia empiristă (von Mieses) Probabilitatea unui eveniment A = numărul către care tinde să se stabilizeze frecvenţa relativă a evenimentului respectiv pe măsură ce experimentul se repetă de un număr cât mai mare de ori. Este o probabilitate a posteriori experimentului Accepţiunea de probabilitate subiectivă Probabilitatea subiectivă reprezintă o codificare (subiectivă) de informaţii efectuată de o persoană interesată în a o evalua = "traducerea bunului simţ în cifre" [5] Definiţia axiomatică a probabilităţii (Kolmogorov) Corespondenţe între teoria mulţimilor şi cea a probabilităţilor Vezi [3] Câmp finit de evenimente Fie E o mulţime finită de evenimente elementare. Sn câmp (finit) de evenimente o mulţime de evenimente din E, notată K ( P(E)) care () conţine evenimentul sigur; () este închisă * la considerarea evenimentului opus unui eveniment dat şi (3) este închisă la disjuncţia de două evenimente. 67 * Expresia "este închisă la o anume operaţie" înseamnă că aplicând operaţia elementelor din mulţimea respectivă, nu putem ieşi din cadrul acelei mulţimi, adică este închisă (la operaţia specificată).

7 68 Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 63 pp Probabilitate (în sens axiomatic) şi câmp finit de probabilitate Fie K un câmp finit de evenimente peste E. Sn probabilitate o funcţie de mulţime p: K R + () subunitară; () cu probabilitatea evenimentului sigur egală cu şi (3) aditivă pentru evenimente mutual incompatibile. Tripletul {E, K, p} sn câmp (finit) de probabilitate Sistem complet de evenimente Fie (E, K) un câmp finit de evenimente şi C = {A i } i=,,,n o familie de evenimente din K. C sn sistem complet de evenimente dacă () orice A i din C este diferit de evenimentul imposibil; () orice două evenimente diferite sunt incompatibile, adică C este o mulţime de evenimente mutual incompatibile şi (3) disjuncţia evenimentelor din C este evenimentul sigur, E. Exemplu: C = mulţimea fenotipurilor sanguine, E fiind mulţimea genotipurilor sanguine Probabilitate condiţionată şi evenimente independente Probabilitate condiţionată Pentru două evenimente A şi B compatibile, sn probabilitatea lui A condiţionată de B şi se notează p (A B), raportul p (A B) / p (B). Aplicaţii ale probabilităţii condiţionate în epidemiologie Riscul absolut de contractare a unei anumite boli b în prezenţa unui anumit factor f, este probabilitatea de a contracta boala b condiţionată de prezenţa factorului f, probabilitate notată p (B F). Riscul relativ de contractare a unei anumite boli b al celor care prezintă p( B F ) factorul f (faţă de cei care nu prezintă factorul f ) este RR =. p( B nonf ) Studiile prospective presupun urmărirea în timp îndelungat a două loturi, unul fiind supus factorului cercetat f, iar altul fiind în situaţia contrară. Sunt fie foarte costisitoare, fie chiar imposibile. Studiile retrospective compară proporţia de indivizi care au fost supuşi factorului de risc din cadrul unui lot de bolnavi de boala respectivă b, cu aceeaşi proporţie din cadrul întregii populaţii biologice din care provine lotul de bolnavi. Are cost cu mult mai mic şi permite calculul riscului relativ chiar dacă nu poate furniza riscul absolut.

8 Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 63 pp. 3 Formula probabilităţii totale n p( X ) = p( X Aj ) p( Aj ), în care X K (câmp finit de evenimente din E) şi j= 69 C = {A i } i =,,..., n este un sistem complet de evenimente din K. 5 Evenimente independente versus dependente Două evenimente A şi B compatibile sn independente dacă: p (B A) = p (B) p (A) sau p (B) = p (B A) sau p (A) = p (A B) sau, altfel spus, dacă probabilitatea realizării unui eveniment rămâne neschimbată dacă se realizează sau nu celălalt eveniment. În caz contrar, se numesc dependente. 6 Formula lui Bayes p( X Ak ) p( Ak ) p( Ak X ) = n, în care X K (câmp finit de evenimente p( X A ) p( A ) i= i i din E) şi C = {A i } i=,,,n este un sistem complet de evenimente din K. Recalcularea (prin această formulă) a probabilităţile evenimentelor de interes după producerea a diverse evenimente, produce estimări ale probabilităţilor din ce în ce mai bune.

9 70 Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 63 pp. Lp Teste, exerciţii şi probleme TG. Durata 00'' pe calculator. Dependenta in plan fenomenologic intre doua aspecte exprimate prin variabile tip rang se numeste:. asociere.. corelatie. 3. contingenta. Dependenta in plan fenomenologic intre doua aspecte exprimate prin variabile calitative se numeste:. corelatie.. contingenta. 3. asociere. Tabela statistica specifica statisticii bivariate se numeste:. tabela statistica simpla.. tabela de contingenta. 3. tabela de corelatie. 4. tabela cu dubla intrare. O serie bivariata formata din variabile calitative se grupeaza intr-o tabela denumita:. tabela de corelatie.. tabela de contingenta. 3. tabela cu dubla intrare. 4. tabela statistica simpla. Alegeti afirmatia ERONATA:Coeficientul de corelatie a rangurilor al lui Spearman, Rs, are valoarea daca si numai daca:. rangurile sunt identice.. corelatia este perfecta. 3. corelatia este absoluta. Alegeti afirmatia ERONATA: Coeficientul de corelatie a rangurilor al lui Spearman, Rs, are valoarea - daca si numai daca:. rangurile nu sunt identice.. rangurile sunt exact in ordine inversa. 3. corelatia este perfecta si inversa.

10 Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 63 pp. 7 R fiind coeficientul de corelatie liniara, iar Rs coeficientul de corelatie a rangurilor, alegeti afirmatia adevarata pentru seria bidimensionala vizualizata prin: ^ >. R = si Rs <.. R = si Rs = R = Rs =. R fiind coeficientul de corelatie liniara, iar Rs coeficientul de corelatie a rangurilor, alegeti afirmatia adevarata pentru seria bidimensionala vizualizata prin: ^ >. R = 0 si Rs =.. R = Rs = R = si Rs = 0. Pentru masurarea legaturii intre doua aspecte dintr-un fenomen exprimate prin variabile calitative, se utilizeaza:. coeficientul de contingenta al lui Ciuprov.. coeficientul de corelatie al lui Pearson. 3. coeficientul de corelatie al lui Spearman. TC. Durata 5'.. R S este de fapt aplicat rangurilor.. Când R S = înseamnă că rangurile sunt, iar când R S = - rezultă că rangurile sunt. 3. În statistica bivariată pentru variabile calitative, χ măsoară depărtarea de la, respectiv intensitatea absolută a.

11 7 Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 63 pp. 4. Coeficientul de contingenţă al lui Ciuprov, notat, este o măsură a asocierii. 5. În cazul unui test statistic pentru problema independenţă versus asociere, cuplul de ipoteze este: H 0 : H A :. 6. Pentru a putea aplica χ în testarea independenţei, tabelele de contingenţă trebuie să conţină valori, observaţiile trebuie să fie, iar pentru tabele se aplică lui χ o. 7. Probabilitatea obiectivă definită clasic este o probabilitate, iar definită empirist este o probabilitate experimentului. 8. Studiile presupun urmărirea în timp îndelungat a două loturi, unul fiind supus unui factor cercetat, iar celălalt nu. 9. Evenimentule A şi B se numesc dacă probabilitatea a priori a unuia este egală cu probabilitatea sa a posteriori producerii celuilalt, adică p (B) =. 0. Se pot face predicţii din ce în ce mai bune pe măsură ce repetăm experimentul, dacă se aplică. Exerciţii sau probleme rezolvate EGA. Se da urmatorul sir bidimensional reprezentand un esantion aleator de 6 perechi de valori x,y: x y Stiind ca in fenomen exista o legatura intre cele doua variabile:. Sa se reprezinte sirul intr-o diagrama de imprastiere.. Sa se calculeze rs, coeficientul de corelatie a rangurilor al lui Spearman si 3. statistica tniu * necesara pentru testarea semnificatiei lui rs. 4. Consultand tabela corespunzatoare, testati semnificatia lui rs. (Rezultatele finale vor fi rotunjite la zecimale.) * tniu este forma sub care afişează programul de calculator t ν.

12 Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 63 pp. 73 Rezolvare: LEGENDA: $=0,5 puncte. $$ din oficiu. Numarul de $ se imparte la 0.. Desenam norul de puncte pentru a vedea daca forma corelatiei este o functie strict monotona: $$$ ^ * * * * * * > Norul de puncte are forma unei curbe strict crescătoare (deci r S > 0, corelaţie a rangurilor directă), dar punctele nu pot fi aşezate pe graficul unei funcţii strict crescătoare, ci doar crescătoare (de aceea r S < ).. Calculul coeficientului de corelatie a rangurilor al lui Spearman. Alcatuim tabela: X Y rangx $ rangxcorectat $ rangy $ rangycorectat $ d $ d^ $ Σ d^ =.5 $ $$ rs = - 6 * Σ d^ / (n * (n^ - ) = 6 *.5 / ( 6 * (36 - ) = - 3 / 0 = =( 0-3 ) / 0 = 07 / 0 = Calculul lui tniu: $$ tniu = rs * RAD ( (n - ) / ( - rs * rs)) = =.99 * RAD ( 4 / ( - (.99 ) * (.99 ))) = =.99 * RAD ( 4 / ( )) = =.99 * RAD ( 4 / E-0 ) = =.99 * RAD ( ) = =.99 * = Semnificatia lui rs:

13 74 Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 63 pp. $ Numar de grade de libertate, niu = n - = 6 - = 4 $$$ Deoarece tniu = 4.04 > t bilateral tabelat (pt. alfa = 0,00 si niu = 4)= 8.6 exista o corelatie A RANGURILOR inalt semnificativ (***) diferita de 0. Altfel scris, rs =.99 <> 0 *** ori RS <> 0 *** (p < 0.00). EGA. Să se aplice enunţul anterior şirului bidimensional din EGA din Lp 0. Rezolvare: LEGENDA: $=0,5 puncte. $$ din oficiu. Numarul de $ se imparte la 0.. Desenam norul de puncte pentru a vedea daca forma corelatiei este o functie strict monotona: A se vedea desenul din rezolvarea problemei EGA din Lp 0. Având formă liniară şi linia dreaptă fiind o funcţie strict monotonă, putem considera că forma corelaţiei este cea a unei funcţii strict monotone.. Calculul coeficientului de corelatie a rangurilor al lui Spearman. Alcatuim tabela: X Y rangx $ rangxcorectat $ rangy $ rangycorectat $ d $ d^ $ Σ d^=.5 $ $$ rs = - 6 * Σ d^ / (n * (n^ - ) = 6 *.5 / ( 4 * ( 6 - ) = - 3 / 60 = =( 60-3 ) / 60 = 57 / 60 = Calculul lui tniu: $$ tniu = rs * RAD ( (n - ) / ( - rs * rs)) = =.95 * RAD ( / ( - (.95 ) * (.95 ))) = =.95 * RAD ( / ( )) = =.95 * RAD ( / E-0 ) = =.95 * RAD ( 0.58 ) = =.95 * = Semnificatia lui rs: $ Numar de grade de libertate, niu = n - = 4 - = $$$ Deoarece tniu = 4.3 < t bilateral tabelat (pt. alfa = 0,05 si niu = ) = NU exista o corelatie A RANGURILOR semnificativ diferita de 0. Altfel scris, rs =.95 = 0 ori RS = 0 (p 0.05).

14 3. Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 63 pp. În EGA din Lp 0 s-a obţinut o corelaţie liniară semnificativă, iar în exerciţiul anterior, EGA, s-a constat lipsa unei corelaţii a rangurilor, adică o corelaţie după o funcţie strict monotonă. Explicaţi de ce este posibil acest rezultat aparent contradictoriu (căci dacă există o corelaţie liniară ar trebui să existe şi o corelaţie după o funcţie monotonă, deoarece o funcţie liniară este o funcţie strict monotonă). Rezolvare: Testarea semnificaţiei coeficientului de corelaţie liniară, r, se face printr-un test parametric, iar semnificaţia coeficientului de corelaţia rangurilor, r S, se verifică printr-un test neparametric. Deoarece testele parametrice sunt mai puternice înseamnă că, pe acelaşi set de date, un test parametric poate să respingă ipoteza nulă în timp ce unul neparametric poate să o accepte. Pentru a obţine respingere şi prin testul neparametric, va trebui mărit volumul de hipertensivi au fost repartizaţi prin randomizare în două loturi. Cei 50 de pacienţi care au ajuns aleator în primul lot au primit substanţa activă a unui medicament conceput ca antihipertensiv, iar cei din al doilea lot au primit placebo. Nici pacienţii, nici personalul medical care a administrat tabletele respective nu au cunoscut care este lotul tratat şi care este aşa numitul lot martor format din cei netrataţi, primind doar placebo (studiu dublu orb). În finalul experimentului clinic s-au constatat următoarele rezultate: Amelioraţi Staţionari Trataţi (lot tratat) 30 0 Netrataţi (lot martor) 0 30 Să se testeze eficacitatea tratamentului respectiv. Rezolvare: Conform observaţiei din paragraful (vezi rezumatul) I) Testăm, mai întâi, efectivitatea tratamentului. Pentru aceasta calculăm totalurile marginale şi cel general, n: Amelioraţ Staţionari sau agravaţi Totaluri: i Trataţi (lot tratat) a = 30 b = 0 a+b = 50 Netrataţi (lot c = 0 d = 30 c+d = 40 martor) a + c = 40 b + d = 50 n = a+b+c+d = 90 75

15 76 Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 63 pp. Cuplul de ipoteze de verificat este: H 0 : Medicamentul nu are efect. sau Medicamentul şi placebo au acelaşi efect. H A : Medicamentul are efect. sau Medicamentul şi placebo au efecte diferite. Aplicăm formula de calcul rapid şi exact al lui χ cu corecţia lui Yates: n a d b c n / ) / ) χ = = = 9,65. ( a + b) c + d) a + c) b + d) Deoarece tabela are p = linii şi q = coloane, numărul de grade de libertate ν = (- ) (-) =. În tabela χ din Anexa 4, găsim pe linia valorile 6,635, respectiv 0,87, pentru nivelele de semnificaţie 0,0, respectiv 0,00. Decizia statistică pentru efectivitate: Deoarece valoarea calculată, 9,65 > 6,635 respingem ipoteza nulă, considerând că există o efectivitate foarte semnificativă (**p < 0,0), dar nu şi înalt semnificativă (valoarea calculată, 9, 65 < 0,87). Decizia de specialitate: Considerăm cu risc sub % că tratamentul este efectiv, adică are efect, dar nu ştim dacă benefic sau malefic. Pentru a stabili acest lucru executăm pasul II. II) Calculăm riscul relativ (RR) pentru a vedea care dintre cele două loturi are un risc mai mare de a fi ameliorat şi de câte ori este mai mare: RR = (a / (a + b)) / (c / (c + d)) = (30 / 50) / (0 / 40) = (3 / 5) / ( / 4) = 3 4 / 5 = / 5 =,4. Decizia statistică şi de specialitate, finală: Cuplând cele două puncte ale problemei putem conchide, cu **p < 0,0, că medicamentul are o eficacitate mai mare de,4 decât placebo. 5. Pentru a se studia selectivitatea în hrănire a unei specii de erbivore, un lot de indivizi a fost lăsat să pască pe o porţiune de păşune de 0 m care conţinea două specii ierboase. S-a calculat abundenţa celor două specii ierboase pe m (exprimată în nr. exemplare / m ), înainte şi după păscut. Datele obţinute au fost următoarele: Densitatea Specia ierboasă înainte de păscut după păscut A 6 B 9 7

16 Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 63 pp. ) Manifestă specia de erbivore considerată preferinţe pentru vreuna dintre cele două specii ierboase (luând α = 0,05)? ) Dacă da, pe care o preferă şi de câte ori o preferă mai mult? Rezolvare: Rezolvare greşită: χ aplicat direct tabelei de mai sus. Dublă greşeală: nu conţine coloanele necesare: număr exemplare păscute, respectiv nepăscute şi datele sunt relative (la m ), nu absolute (referitoare la întreaga suprafaţă testată). Rezolvarea corectă: Calculăm tabela de valori absolute: Număr exemplare înainte de păscut după păscut Specia ierboasă A 0 60 B apoi tabela cu datele necesare: Număr exemplare păscute Specia ierboasă nepăscute (după păscut) 77 înainte de păscut A a = 50 b = 60 a+b = 0 B c = 0 d = 70 c+d = 90 a + c = 70 b + d = 30 n = a+b+c+d = 00 la care am adăugat totalurile. Cuplul de ipoteze de verificat este: H 0 : Cele două caractere sunt independente. H A : Cele două caractere nu sunt independente, sunt asociate. Aplicăm formula de calcul rapid şi exact al lui χ cu corecţia lui Yates: n a d b c n / ) / ) χ = = = 0,74. ( a + b) c + d) a + c) b + d) Deoarece tabela are p = linii şi q = coloane, numărul de grade de libertate ν = (- ) (-) =. În tabela χ din Anexa 4, găsim pe linia valorile 6,635, respectiv 0,87, pentru nivelele de semnificaţie 0,0, respectiv 0,00. Decizia statistică finală: Deoarece valoarea calculată, 0,74 > 6,635 respingem ipoteza nulă, considerând că există o asociere foarte semnificativă (**p < 0,0), dar nu şi înalt semnificativă (valoarea calculată, 0,74 < 0,87). Decizia de specialitate: Considerăm cu risc sub % că specia de erbivore manifestă o preferinţă între cele două specii ierboase.

17 78 Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 63 pp. ) Calculăm riscul relativ (RR) pentru vedea care specie este preferată şi de câte ori mai mult: RR = (a / (a + b)) / (c / (c + d)) = (50 / 0) / (0 / 90) = 0,45 / 0, =,05. Specia A este preferată speciei B de,05 ori mai mult. Observaţie: Cuplând cele două puncte ale problemei putem conchide că specia A este preferată speciei B de,05 ori mai mult cu **p < 0,0. Exerciţii sau probleme propuse EGA 6. Se dă şirul bidimensional din EGA 4 (Lp 0). Ştiind că în fenomen există o legătură între cele două variabile:. Să se reprezinte şirul într-o diagramă de împrăştiere.. Să se calculeze r S, coeficientul de corelaţie a rangurilor al lui Spearman şi 3. statistica t ν necesară pentru testarea semnificaţiei lui r S. 4. Consultând tabela corespunzătoare, testaţi semnificaţia lui r S. (Rezultatele finale vor fi rotunjite la zecimale.) 7. Prelucrând aceeaşi serie statistică în EGA 4 din Lp 0, s-a obţinut o corelaţie liniară semnificativă (*), iar în EGA 6 de mai sus, o corelaţie a rangurilor înalt semnificativă (***). Explicaţi acest rezultat. EGA Pentru fiecare şir bivariat din următoarele trei: x y x y x y stiind ca in fenomen exista o legatura intre cele doua variabile:. Sa se reprezinte sirul intr-o diagrama de imprastiere.. Sa se calculeze rs, coeficientul de corelatie a rangurilor al lui Spearman si

18 Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 63 pp. 3. statistica tniu necesara pentru testarea semnificatiei lui rs. 4. Consultand tabela corespunzatoare, testati semnificatia lui rs. (Rezultatele finale vor fi rotunjite la zecimale.) 79. Pentru evaluarea efectului antipiretic al unei substanţe s-a organizat un experiment clinic dublu orb în care 80 de voluntari au primit substanţa iar 40 au primit placebo. Pentru fiecare lot s-a notat numărul celor la care s-a observat un efect antipiretic, respectiv numărul celor fără efect evidenţiat: Cu efect Fără efect Trataţi (lot tratat) 0 60 Netrataţi (lot martor) 30 0 Să se testeze eficacitatea substanţei respective.. În vederea distrugerii unui dăunător al fagului, s-au testat două metode: una chimică şi una biologică. Pentru aceasta, s-au considerat două parcele de pădure, cărora li s-au aplicat cele două tratamente. S-au numărat arborii afectaţi de dăunător în ambele parcele, înainte şi după tratament. Datele obţinute au fost următoarele: Arbori atacaţi înainte de tratament după tratament Tratament Biologic 83 4 Chimic 56 ) Diferă ca eficacitate cele două tratamente (considerând α = 0,05)? ) Dacă da, care este mai eficace şi de câte ori este mai eficace.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 263 pp. Editura Agronomica, Bucuresti, 2003.

Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 263 pp. Editura Agronomica, Bucuresti, 2003. 146 Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 63 pp. Lp 10 Rezumat Partea a IV-a. STATISTICĂ BIVARIATĂ Studiază simultan două variabile de acelaşi tip pentru:

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 Şiruri de numere reale

Curs 2 Şiruri de numere reale Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 6. Tabele de incidenţă Sensibilitate, specificitate Riscul relativ Odds Ratio Testul CHI PĂTRAT

Cursul 6. Tabele de incidenţă Sensibilitate, specificitate Riscul relativ Odds Ratio Testul CHI PĂTRAT Cursul 6 Tabele de incidenţă Sensibilitate, specificitate Riscul relativ Odds Ratio Testul CHI PĂTRAT Tabele de incidenţă - exemplu O modalitate de a aprecia legătura dintre doi factori (tendinţa de interdependenţă,

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

9 Testarea ipotezelor statistice

9 Testarea ipotezelor statistice 9 Testarea ipotezelor statistice Un test statistic constă în obţinerea unei deducţii bazată pe o selecţie din populaţie prin testarea unei anumite ipoteze (rezultată din experienţa anterioară, din observaţii,

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval

Διαβάστε περισσότερα

Câmp de probabilitate II

Câmp de probabilitate II 1 Sistem complet de evenimente 2 Schema lui Poisson Schema lui Bernoulli (a bilei revenite) Schema hipergeometrică (a bilei neîntoarsă) 3 4 Sistem complet de evenimente Definiţia 1.1 O familie de evenimente

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Distribuţia multinomială Testul chi-pătrat. M. Popa

Distribuţia multinomială Testul chi-pătrat. M. Popa Distribuţia multinomială Testul chi-pătrat M. Popa Evenimente probabilistice binomiale valori dihotomice (P, Q): (masculin/feminin, absent/prezent, adevărat/fals, etc.) multinomiale mai mult de două valori

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

APLICAȚIILE MEDICALE ALE CALCULULUI PROBABILITĂŢILOR. Călinici Tudor 2016

APLICAȚIILE MEDICALE ALE CALCULULUI PROBABILITĂŢILOR. Călinici Tudor 2016 APLICAȚIILE MEDICALE ALE CALCULULUI PROBABILITĂŢILOR Călinici Tudor 2016 OBIECTIVE EDUCAŢIONALE Prezentarea conceptelor fundamentale ale teoriei calculului probabilitaţilor Evenimente independente Probabilități

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Recapitulare - Tipuri de date

Recapitulare - Tipuri de date Recapitulare - Tipuri de date Date numerice vârsta, greutatea, talia, hemoglobina, tensiunea arterială, calcemia, glicemia, colesterolul, transaminazele etc. valori continue sau discrete numere întregi

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Lp 8 Rezumat. Capitolul 6. PROBLEMA TESTĂRII IPOTEZELOR Ipoteză ştiinţifică - Ipoteză statistică Ipoteză ştiinţifică

Lp 8 Rezumat. Capitolul 6. PROBLEMA TESTĂRII IPOTEZELOR Ipoteză ştiinţifică - Ipoteză statistică Ipoteză ştiinţifică Dragomirescu L. Lucrari practice de biostatistica. Editia a III-a revazuta si adaugita, 103 263 pp. Editura Agronomica, Bucuresti, 2003. Lp 8 Rezumat Capitolul 6. PROBLEMA TESTĂRII IPOTEZELOR În ştiinţele

Διαβάστε περισσότερα

TESTE STATISTICE PENTRU DATE ORDINALE. M. Popa

TESTE STATISTICE PENTRU DATE ORDINALE. M. Popa TESTE STATISTICE PENTRU DATE ORDINALE M. Popa Situații în care se utilizează teste pentru date ordinale: a) Variabila dependentă este exprimată pe scală de tip ordinal. valorile nu au proprietăți de interval,

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

8 Intervale de încredere

8 Intervale de încredere 8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a

Διαβάστε περισσότερα

z a + c 0 + c 1 (z a)

z a + c 0 + c 1 (z a) 1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii

Διαβάστε περισσότερα

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune .3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)). Teoremă. (Y = f(x)). Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism Demonstraţie. f este continuă pe X: x 0 X, S Y (f(x 0 ), ε), S X (x 0, ε) aşa ca f(s X (x 0, ε)) = S Y (f(x 0 ), ε) : y

Διαβάστε περισσότερα

7 Distribuţia normală

7 Distribuţia normală 7 Distribuţia normală Distribuţia normală este cea mai importantă distribuţie continuă, deoarece în practică multe variabile aleatoare sunt variabile aleatoare normale, sunt aproximativ variabile aleatoare

Διαβάστε περισσότερα

PRELEGEREA XII STATISTICĂ MATEMATICĂ

PRELEGEREA XII STATISTICĂ MATEMATICĂ PRELEGEREA XII STATISTICĂ MATEMATICĂ I. Teste nonparametrice Testele nonparametrice se aplică variabilelor măsurate la nivel nominal sau ordinal. Ele se aplică pe eşantioane mici, nefiind nevoie de presupuneri

Διαβάστε περισσότερα

Distribuţia binomială Teste statistice neparametrice nominale. M. Popa

Distribuţia binomială Teste statistice neparametrice nominale. M. Popa Distribuţia binomială Teste statistice neparametrice nominale M. Popa a) parametrice Teste statistice inferenţele sunt probate prin utilizarea parametrilor populaţiei (indicatori care descriu tendinţa

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă Noţiunea de spaţiu liniar 1 Noţiunea de spaţiu liniar Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară 2 Mulţime infinită liniar independentă 3 Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare

Διαβάστε περισσότερα

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Conice - Câteva proprietǎţi elementare Conice - Câteva proprietǎţi elementare lect.dr. Mihai Chiş Facultatea de Matematicǎ şi Informaticǎ Universitatea de Vest din Timişoara Viitori Olimpici ediţia a 5-a, etapa I, clasa a XII-a 1 Definiţii

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

I3: PROBABILITǍŢI - notiţe de curs

I3: PROBABILITǍŢI - notiţe de curs I3: PROBABILITǍŢI - notiţe de curs Ştefan Balint, Eva Kaslik, Simina Mariş Cuprins Experienţǎ şi evenimente aleatoare 3 2 Eveniment sigur. Eveniment imposibil 3 3 Evenimente contrare 4 4 Evenimente compatibile.

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα

Principiul Inductiei Matematice.

Principiul Inductiei Matematice. Principiul Inductiei Matematice. Principiul inductiei matematice constituie un mijloc important de demonstratie in matematica a propozitiilor (afirmatiilor) ce depind de argument natural. Metoda inductiei

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a V-a

Subiecte Clasa a V-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre

Διαβάστε περισσότερα

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1) Ecuatii exponentiale Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. Cea mai simpla ecuatie exponentiala este de forma a x = b, () unde a >, a. Afirmatia.

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

I3: PROBABILITǍŢI - notiţe de curs

I3: PROBABILITǍŢI - notiţe de curs I3: PROBABILITǍŢI - notiţe de curs Ştefan Balint, Eva Kaslik, Simina Mariş Cuprins Experienţǎ şi evenimente aleatoare 3 2 Eveniment sigur. Eveniment imposibil 3 3 Evenimente contrare 4 4 Evenimente compatibile.

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

prin egalizarea histogramei

prin egalizarea histogramei Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l + Semnul local al unei funcţii care are limită. Propoziţie. Fie f : D (, d) R, x 0 D. Presupunem că lim x x 0 f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl,

Διαβάστε περισσότερα

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt. liberi 1 liberi 2 3 4 Segment orientat liberi Fie S spaţiul geometric tridimensional cu axiomele lui Euclid. Orice pereche de puncte din S, notată (A, B) se numeşte segment orientat. Dacă A B, atunci direcţia

Διαβάστε περισσότερα

Ecuatii trigonometrice

Ecuatii trigonometrice Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA PROBABILITĂŢILOR UNIVERSITATEA TEHNICĂ GH. ASACHI,

TEORIA PROBABILITĂŢILOR UNIVERSITATEA TEHNICĂ GH. ASACHI, Ariadna Lucia Pletea Liliana Popa TEORIA PROBABILITĂŢILOR UNIVERSITATEA TEHNICĂ GH. ASACHI, IAŞI 999 Cuprins Introducere 5 Câmp de probabilitate 7. Câmp finit de evenimente...........................

Διαβάστε περισσότερα

Noţiuni introductive

Noţiuni introductive Metode Numerice Noţiuni introductive Erori. Condiţionare numerică. Stabilitatea algoritmilor. Complexitatea algoritmilor. Metodele numerice reprezintă tehnici prin care problemele matematice sunt reformulate

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b. Lucrare Soluţii 28 aprilie 2015 Varianta 1 I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2 Definiţie. Numărul întreg p se numeşte număr prim dacă p 0,

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 21.2 - Sistemul de criptare ElGamal Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Scurt istoric

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1

Διαβάστε περισσότερα

Algebra si Geometrie Seminar 9

Algebra si Geometrie Seminar 9 Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni

Διαβάστε περισσότερα