4.6. Caracteristicile motoarelor de curent continuu
|
|
- Τιμοθέα Γκόφας
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Maşia lctrică d curt cotiuu 8D Caractristicil motoarlor d curt cotiuu Pricipall caractristici al motoarlor d curt cotiuu sut: caractristica mcaică = ( M ) caractristica curtului = ( I i ) caractristica radamtului η = η ( P ) sau η = η ( β ) Ecuaţiil d fucţioar al motoarlor d curt cotiuu sut: = E + r I i ; E = k Φ ; M = k m Φ I i ; Φ = Φ ( I, I i ) Î gral fluxul rzultat Φ st o fucţi liiară d curtul d xcitaţi şi curtul pri idus (datorită fomului d racţi a idusului ). Cosidrâd îsă cotribuţia xcitaţii sri d compsar d p polii auxiliari şi vtual di crstăturil practicat î tălpil polilor pricipali, fluxul rzultat s poat cosidra practic gal cu fluxul iductor Φ o şi dci o fucţi umai d curtul d xcitaţi cu variaţi asmăătoar cu caractristica d magtizar a matrialului di car st ralizat circuitul magtic al maşiii Motoar cu xcitaţi tip drivaţi Î acastă catgori itră motoar cu xcitaţi drivaţi sau idpdtă cu sau fără compsar a racţii idusului (îfăşurări d xcitaţi sri p polii auxiliari sau î crstături di tălpil polilor auxiliari). Toat acst motoar au caractristici apropiat. Motoarl cu xcitaţi mixtă (cl mai ds utilizat) au xcitaţia sri umai ptru compsara racţii idusului, fapt car fac ca Φ(I, I i ) Φ o (I ). Vom lua ca modl motorul cu xcitaţi drivaţi. Ecuaţiil d fucţioar sut: I = I i + I, = E + r I i, E = k Φ, M = k m Φ I i. Rzultă că: E ri i r M = = = I i. Ţiâd cot că I i = şi otâd cu o = turaţia d k mrs î gol, rzultă xprsiil caractristicilor motoarlor: r r (I i ) = o I i - caractristica d curt; (M) = o M - caractristica mcaică. Motoarl cu xcitaţi tip drivaţi: au o caractristică mcaică dură (turaţia scad puţi cu crştra cuplului); au cuplul d porir şi curtul d porir d valori foart mari. La porir trbui limitat curtul (dci şi cuplul) pri îsrira d rzistţ suplimtat. La porir : = 0, E = 0, = r I ip, Iip =, Mp = k Iip. r Ţiâd cot că r = şi o = cuaţia caractristicii d curt dvi: k Φ I ip ri i I i I i = o = o dci = o (1 ) sau k Φ I k Φ I ip ip o I i M = 1 = 1. I M Rzultă că, î valori rlativ, graficul caractristicii curtului (idtică cu caractristica mcaică), d forma ui drpt, s îtid î tri cadra al sistmului d coordoat rprztâd tot atâta rgimuri d fucţioar al maşiii d curt cotiuu: a) Cadraul I rgim d motor cuplul st activ, M > 0 î aclaşi ss cu ssul d rotaţi > 0; curtul pri idus I i > 0 st î ss opus tsiuii lctromotoar maşia trasformă rgia lctrică î rgi mcaică ip p 1
2 Elctrothică şi maşii lctric 8D 017 b) Cadraul II rgim d grator cuplul st rzistt, M < 0 î ss opus ssului d rotaţi > 0; curtul pri idus I i < 0 st î aclaşi ss cu tsiua lctromotoar maşia trasformă rgia mcaică î rgi lctrică ; c) Cadraul IV rgim d frâă cuplul st pozitiv M > 0 dar st î ss opus ssului d rotaţi < 0 dci st u cuplu d frâar; curtul pri idus I i < 0 st î aclaşi ss cu tsiuii lctromotoar - maşia trasformă rgia mcaică î rgi lctrică. Motoarl cu xcitaţi d tip drivaţi s utilizază la acţioara maşiilor ult grl (struguri carusl, frz şi rabotz mari, maşii d rctificat, tc.), la acţioăril pricipal al lamioarlor sau altor istalaţii thologic. El prmit rglara vitzi î limit foart largi şi au rgimuril trazitorii d porir, frâar, oprir foart scurt Motoar cu xcitaţi sri Motoarl cu xcitaţi sri au fluxul magtic practic proporţioal (p porţiua aproap-liiară a caractristicii d magtizar) cu curtul d xcitaţi, dci şi cu curtul pri idus: R c Φ L I = ε L I i ud ε = < 1 st u coficit car idică R c + R cât di curtul di idus trc pri xcitaţia sri (î lipsa rostatului d câmp R c ε = 1 ). Notâd R c R rzistţa chivaltă a xcitaţii sri cu r = cuaţiil tsiuii lctromotoar idus şi R + R c cuplului lctromagtic dvi: E = k ε L I i, M = k mε L I i. E (r + r )I i (r + r ) Doarc E = (r + r ) I i rzulta = = =. k εl I i k εl I i k εl I i k εl r + r Notâd = turaţia (î valoar absolută) ptru curt ifiit ( - asimptotă orizotală) şi k εl ţiâd cot că: M πm Ii = = cuaţiil k mεl k εl caractristicii d curt, rspctiv caractristicii mcaic dvi: = ( I i ) k εl I ; i 1 (M ) =. πk εl M Caractristica mcaică a motoarlor sri st o caractristică moal (turaţia scad mult la crştra cuplului). Acst motoar u au turaţi d mrs î gol. Dacă acst motoar rămâ fără sarciă M = 0, turaţia crşt pâă la valori iadmisibil. D aca cuplara motoarlor sri cu mcaismul atrat s fac dirct, fără ambriaj, pri sistm d cuplar sigur, c u prmit rămâra î gol a acstora. Di acastă cauză s ralizază motoar cu xcitaţi mixtă, avâd xcitaţia sri prioritară şi o xcitaţi drivaţi cu podr mică car să asigur motorului o turaţi maximă d mrs î gol şi o caractristică mcaică itrmdiară îtr ua dură şi ua moal.
3 Maşia lctrică d curt cotiuu 8D Motoarl sri sut foart robust, suportă uşor suprasarciil, şocuril d cuplu şi cădril mari d tsiu d alimtar. La = 0 E = 0 iar curtul d porir Ii p =. r + r Caractristica curtului dvi: = r + r r + r = k εl I k εl k εl (r + r ) I 1, i i I i p M dci = 1 ; doarc Ii = rzultă că I i k mεl I I = M M. Î acst fl caractristica curtului rspctiv i i p p caractristica mcaică î valori rlativ au xprsiil: 1 (I = 1 i / I i p ), 1 (M / M p ) = 1. I i / I i p M / M p După cum s obsrvă î figură maşia d curt cotiuu cu xcitaţi sri fucţioază î rgim d motor (câd cuplul st î aclaşi ss cu turaţia) dar şi î rgim d frâă (câd cuplul st î ss opus ssului d rotaţi dci st u cuplu rzistt). Motoarl cu xcitaţi sri sut utilizat, î mod spcial, î tracţiua lctrică dci ptru acţioara trolibuzlor, tramvailor, vagoalor d mtrou şi locomotivlor lctric. Datorită caractristicilor spcial al acstor motoar, l mai sut utilizat î acţioări grl, cu mari şocuri d cuplu cum ar fi acţioara cuptoarlor rotativ şi a morilor cu bil sau cu rol di idustria mtalurgică sau a matriallor d costrucţi Bilaţul putrilor şi caractristica radamtului motoarlor d curt cotiuu Motorul d curt cotiuu absoarb d la rţa p xcitaţi putra P x iar p idus putra lctrică P a p car o covrtşt î putr mcaică şi o trasmit mcaismlor atrat. Acastă covrsi şi trasmisi st îsoţită d pirdri d putr car s trasformă irvrsibil î căldură. O mică part di putra absorbită s pird pri fct Joul î circuitul idusului P J. C rămâ s trasformă î putr mcaică la ivlul rotorului - putra lctromagtică P m proporţioală cu vitza ughiulară Ω şi cu cuplul lctromagtic M. O part di acasta s pird î circuitul magtic rotoric ud câmpul magtic st variabil î timp şi au loc pirdri pri histrzis şi curţi turbioari P F, o altă part di putra mcaică s pird pri frcări şi ptru atrara vtilatorului csar ptru răcir P f,v, rămââd putra P - trasmisă mcaismlor atrat proporţioală cu vitza ughiulară şi cu cuplul mcaic util M m. Pirdril î fir şi pirdril pri frcări şi vtilaţi prcum şi putra csară ptru xcitaţia drivaţi (la xcitaţia sri putra ptru xcitar st proporţioală cu factorul d îcărcar β şi putra omială d xcitar P x =β P x ) sut idpdt d sarciă fiid aclaşi d la fucţioara î gol di car cauză suma lor costitui pirdril d mrs î gol : P o = P f,v + P F ( + P x,driv ). Pirdril Joul î rotor fiid proporţioal cu pătratul curtului rotoric sut proporţioal cu pătratul factorului d îcărcar β al motorului şi cu pirdril Joul omial : P I PJ = β PJ ud β = i. P I Putra motorului va fi proporţioală cu putra omială şi factorul d îcărcar P i = β P.
4 4 Caractristica radamtului st dfiită ca : η = η ( β ) la = = ct. şi = = ct. Radamtul motorului va ava xprsia : P P P βp η = = =, η ( β) = P P + P P + P + P βp + P + β P a cu u maxim β o =0,7 o,9. o P η m = la P + P P o J Elctrothică şi maşii lctric 8D 017 J J o J Po β o = cu valori î itrvalul P 4.7. Porira motoarlor d curt cotiuu La porir atât motoarl cu xcitaţi d tip drivaţi cât şi cl cu xcitaţi sri au u curt şi cuplu mar d porir car trbui limitat ptru a u solicita trmic şi mcaic motorul, ptru ca acst curt d porir să fi suportat d sursa d alimtar şi ptru ca acclraţiil pra mari la porir să u dăuz mcaismului atrat. Porira motoarlor d curt cotiuu s poat fac î tri moduri: 1. pri coctar dirctă la sursa d alimtar;. cu rducra tsiuii d alimtar a idusului; 3. cu rostat d porir îsriat cu rotorul Porira pri coctar dirctă la sursa d alimtar Mtoda st folosită la motoar d putr mică, cu rzistţa suficit d mar astfl ca I ip <5I i. Ptru porira pri coctara dirctă sursa d alimtar trbui să fi d putr suficit d mar ptru a u fi afctată d şocul d curt. Motoarl mari, cu rzistţ foart mici (coductoar d scţiu mar), pot ajug la curţi d porir d ordiul (15 0 ) I şi dci u pot fi porit pri coctar dirctă Porira cu rducra tsiuii d alimtar a idusului S folosşt la motoar cu xcitaţi sparată şi la motoarl cu xcitaţi sri. a) Motoar cu xcitaţi sparată. Porira motoarlor cu xcitaţi d tip drivaţi cu rducra tsiuii d alimtar a idusului st posibilă umai pri alimtara d la o sursă sparată a xcitaţii pricipal la tsiua omială, cu rostatul d câmp scurtcircuitat, dci la u curt d xcitaţi maxim (mţira fluxului la o valoar maximă costată). Alimtara idusului s fac d la o sursă d tsiu rglabilă cotiuu sau î trpt. Ptru difrit valori al tsiuii d alimtar a idusului îcpâd cu o valoar miimă p s obţi o famili d caractristici mcaic. Familia d caractristici mcaic avâd cuaţia: r (M, ) = M cu turaţiil d mrs î gol o = st formată di curb practic parall. S alimtază motorul la porir cu tsiua miimă p şi s crşt cotiuu sau î trpt, turaţia lui crşt pâă la atigra valorii d rgim, la itrscţia cu caractristica mcaică (M r ) a maşiii d lucru cu car st cuplat. Porira st posibilă dacă cuplul d porir al motorului st mai mar dcât cuplul d porir rzistt (al maşiii d lucru) M p > M rp situaţi car dpid d algra p. Dacă îsă M p >>> M rp, cuplul d acclrar rzultat poat afcta trasmisia şi maşia d lucru.
5 b) Motoar cu xcitaţi sri Maşia lctrică d curt cotiuu 8D 017 La motoarl d curt cotiuu cu xcitaţi sri di tracţiua lctrică, ud s folossc mai mult motoar (axul şi motorul sau boghiul şi motorul), s rduc tsiua la porir pri pura tuturor motoarlor, la îcput, î sri apoi grupuri d cât două î sri lgat î parall, ptru ca î fial toat motoarl să fi lgat î parall câd vor fi alimtat la tsiua omială Porira cu rostat d porir îsriat p idus a) Motor cu xcitaţi tip drivaţi Porira cu rostat d porir st ca mai utilizată mtodă d porir a motoarlor d curt cotiuu. Rostatul trbui răcit cu ar sau cu uli ptru limiara căldurii disipat. Rglajul î trpt al rzistţi s poat fac maual sau automat E p măsură c curtul di idus I i = scad ca urmar a r + R crştrii tsiuii lctromotoar cu crştra turaţii. Porira s fac cu u curt d xcitaţi dci şi u flux magtic iductor maxim (dci o turaţi d mrs î gol miimă). Caractristica d curt rspctiv caractristica mcaică î rgimul d porir cu rostat au xprsiil: r + R p r + R p = o I i ; = o M La porira mauală ca rzistţa d porir s utilizază u rostat cu ploturi car st scurtcircuitat trptat d u oprator suficit d îct ptru a u s produc salturi pra mari d curt şi d cuplu. La porira automată s utilizază trpt d rzistţă car sut scurtcircuitat trptat cu u sistm d cotactoar comadat d rl d curt miim rspctiv maxim astfl îcât : I i mi I i I i max ( dci M mi M M max ). S obţi o porir cu şocuri d curt şi d cuplu cotrolat. b) Motoar cu xcitaţi sri p Dacă s îsriază cu motorul sri u rostat d porir turaţia d ifiit dvi r + r + R p = astfl caractristica mcaică (şi ca d curt) dvi cu atât mai căzătoar cu cât k εl rzistţa d porir st mai mar. Î aclaşi timp cuplul şi curtul d porir s micşorază cu crştra acsti rzistţ. Acst lucru ast folosit ptru porira motoarlor sri cu trpt d rzistţă îsriat cu idusul. La acţioăril di tracţiua lctrică ud s folossc mai mult motoar (axul şi motorul sau boghiul şi motorul) s utilizază o mtodă combiată d porir cu rducra tsiuii d alimtar şi îsrira d trpt d rzisttă cu motoarl. Spr xmplificar sut prztat tapl d alimtar la porir (şi cotrol al vitzi d dplasar) la u tramvai cu 4 motoar: 1) 4 motoar îsriat cu 4 rzistţ; ) 4 motoar î sri rzistţ scurtcircuitat = 1/4 ; 3) grup, a motoar îsriat cu cât rzistţ, lgat î parall; 4) grup, a motoar î sri, lgat î parall - rzistţ scurtcircuitat =1/ ; 5) 4 grup, a u motor îsriat cu cât o rzistţă, lgat î parall; 6) 4 motoar lgat î parall - rzistţ scurtcircuitat =. Acst mod d alimtar st ralizat cu ajutorul uui cotrolr cu ajutorul căruia s ralizază porira, rglara turaţii şi frâara. 5
6 6 Elctrothică şi maşii lctric 8D Rglara turaţii motorului d curt cotiuu S pu problma rglării turaţii la motoarl cu xcitaţi d tip drivaţi (drivaţi, idpdtă, mixtă). Motorul sri ar turaţia foart mult variabilă cu cuplul rzistt aşa că u s pu problma ui rglări fi, cotiu d turaţi ci umai problma ui rglări î trpt, prztată la porira motoarlor sri. Ecuaţia caractristicii mcaic a motorului drivaţi fiid r ( + R s ) = M rzultă că sut tri posibilităţi d rglar a turaţii: (I ) (I ) 1. rglara turaţii cu rostat îsriat cu idusul;. rglara turaţii pri modificara (micşorara) tsiuii sursi d alimtar; 3. rglara turaţii pri modificara (micşorara) curtului d xcitaţi Rglara turaţii cu rostat îsriat cu idusul Rglara turaţii cu rostat îsriat cu idusul st, î fod, o rglar pri micşorara tsiuii d alimtar a idusului (datorită cădrii d tsiu p rostat) şi s utilizază atuci câd u s dispu d sursă d alimtar cu tsiu rglabilă. Ecuaţia familii d caractristici mcaic cu difrit valori R s al rzistţi rostatului d rglar ar forma: r + R s (M,R s ) = M. Î lgătură cu acastă mtodă pot fi formulat câtva obsrvaţii şi cocluzii: Mtoda poat fi utilizată şi la motoar cu xcitaţi mixtă (cu xcitaţi sri d compsar a racţii idusului), dar xcitaţia drivaţi trbui alimtată fi sparat fi la acaşi sursă cu idusul dar îaita rostatului sri, curtul d xcitaţi fiid maxim; st o mtodă d rglar ficită (cu plajă mar d rglar a turaţii ) mai als ptru cupluri d sarciă mari, apropiat d cuplul omial; doarc < o rglajul turaţii st u rglaj î jos; la valori mari al R s caractristica fiid mai puţi dură (mai căzătoar), turaţia u mai st stabilă (la variaţii mici d cuplu rzistt s obţi variaţii mari al turaţii); rostatul d rglaj R s s utilizază şi ptru porir dar trbui proictat corspuzător, cu rglaj d rzistţă cotiuu sau î trpt cât mai mici şi cu sistm d răcir ficit, acsta îcălzidu-s putric datorită căldurii produs pri fct Joul; mtoda d rglar ar u radamt rgtic scăzut datorită pirdrilor mari d rgi p rostatul d rglaj Rglara turaţii pri variaţia tsiuii sursi Mtoda rglării turaţii pri variaţia tsiuii d alimtar a idusului s utilizază la motoar cu xcitaţi sparată, car prmit mţira uui curt d xcitaţi rspctiv flux iductor costat. Ecuaţia familii d caractristici mcaic cu difrit valori al tsiuii d alimtar a idusului ar r forma: (M, ) = M, ptru ficar valoar a tsiuii xistâd o altă turaţi d mrs î gol o =. Î lgătură cu acastă mtodă pot fi formulat câtva cosidrt:
7 Maşia lctrică d curt cotiuu 8D mtoda poat fi utilizată şi la motoar cu xcitaţi mixtă (cu xcitaţi sri d compsar a racţii idusului), dar xcitaţia drivaţi trbui alimtată obligatoriu sparat, curtul d xcitaţi fiid maxim; st o mtodă d rglar foart ficită, cu plajă mar d rglar a turaţii, practic îtr zro şi turaţia omială, atât ptru cupluri d sarciă mari cât şi ptru cupluri d sarciă mici; doarc tsiua d alimtar u poat dpăşi tsiua omială cu mai mult d 15% (doarc ar fi afctată izolaţia maşiii) rglajul turaţii st practic u rglaj î jos (dpăşira cu maxim 15% a turaţii omial st utilizată foart rar); la oric valorar a tsiuii d alimtar caractristica mcaică păstrază acaşi pată (caractristică dură), astfl turaţia st stabilă (la variaţii mari d cuplu rzistt s obţi variaţii mici al turaţii); mtoda s utilizază şi ptru porir câd s alimtază la o valoar a tsiuii p astfl îcât cuplul d porir să fi mai mar dcât cuplul rzistt d porir; alimtara s poat fac cu u rdrsor alimtat cu tsiu variabilă d la u autotrasformator rglabil sau cu u rdrsor comadat cu tiristoar d putr; mtoda d rglar ar u radamt rgtic ridicat doarc u implică pirdri d rgi p rostat şi st foart modră Rglara turaţii pri variaţia fluxului d xcitaţi Mtoda d rglar a turaţii pri variaţia fluxului d xcitaţi s poat aplica la motoar cu xcitaţi sparată sau drivaţi cu sau fără xcitaţi sri d compsar a racţii idusului şi s ralizază pri rglajul curtului d xcitaţi di rostatul d câmp R c, tsiua d alimtar a idusului rămââd costată. Doarc curtul d xcitaţi u poat fi dcât micşorat pri crştra rzistţi rostatului, mtoda s mai umşt şi rglaj d turaţi pri slăbira xcitaţii. Ecuaţia familii d caractristici mcaic cu difrit valori al curtului d xcitaţi ar forma: r (M,I ) = M, ptru ficar valoar (I ) (I ) mai mică a fluxului iductor xistâd o altă turaţi mai mar d mrs î gol o = dar şi o pată mai mar a caractristicii. Î lgătură cu acastă mtodă d rglara turaţii pot fi formulat câtva cosidrt: mtoda poat fi utilizată foart simplu doarc curtul d xcitaţi st mic, d umai 5% di valoara curtului pri idus, dci poat fi rglat cotiuu cu u rostat d curt mic; st o mtodă d rglar foart ficită, cu plajă mar d rglar a turaţii, practic îtr turaţia omială şi turaţia maxim admisibilă a motorului (stabilită p cosidrt mcaic d cătr costructor), atât ptru cupluri d sarciă mari cât şi ptru cupluri rzistt mici; doarc curtul d xcitaţi u poat dpăşi valoara corspuzătoar tsiuii d xcitaţi omial şi rostatului d câmp scurtcircuitat, rglajul turaţii st u rglaj strict î sus; la valori mai mici al curtului d xcitaţi, caractristica mcaică ar o pată mai mar (caractristică mai puţi dură), astfl turaţia st mai puţi stabilă sau foart stabilă fucţi d forma d variaţi a caractristicii mcaic a mcaismului atrat (stabilitata maximă s obţi câd cl doua caractristici (M) şi (M r ) sut ormal î puctl d itrscţi situaţi xisttă practic î figură) ; mtoda d rglar ar u radamt rgtic ridicat doarc implică pirdri foart mici d rgi p rostatul d câmp datorită valorii mici a curtului d xcitaţi.
8 8 Elctrothică şi maşii lctric 8D Frâara motoarlor d curt cotiuu Frâara motoarlor d curt cotiuu st posibilă atât la motoarl cu xcitaţi d tip drivaţi cât şi la motoarl cu xcitaţi sri. Frâara st obţiută atuci câd cuplul motorului ar ss cotrar ssului d rotaţi. Acst lucru st obţiut î cadraul II al caractristicii mcaic î rgimul d grator - la motoarl cu xcitaţi d tip drivaţi şi î cadraul IV al caractristicii rgimul d frâă propriu-zisă la toat tipuril d motoar d curt cotiuu. Itrara dirct î rgimul d frâă propriu-zisă al uui motor poat apăra umai dacă acsta st atrat î ss ivrs d mcaismul cu car st cuplat, lucru posibil dacă cuplul motor st rdus (d xmplu pri îsrira idusului cu u rostat d rzistţă mar). Atrara î ss ivrs a uui motor poat apar, d xmplu, la ridicara uor grutăţi cu o macara acţioată cu u astfl d motor, sau la urcara uor ramp a vhicullor lctric acţioat cu motoar sri. Dclaşara rgimului d frâar poat fi făcută la motoarl d curt cotiuu î tri moduri: 1. frâar î rgim d frâă propriu-zisă pri cotracoctara alimtarii idusului, mţiâd aclaşi ss al fluxului d xcitaţi, la motoarl cu xcitaţi tip drivaţi şi la motoarl sri;. frâar diamică - î rgim d grator cu turaţi d mrs î gol ulă ; 3. frâar rcuprativă - î rgim d grator cu turaţi mai mar dcât turaţia d mrs î gol - la motoarl cu xcitaţi d tip drivaţi Frâara î rgim d frâă propriu-zisă pri cotracoctar a) Motoar cu xcitaţi d tip drivaţi Frâara motoarlor î rgim d frâă propriu-zisă pri cotracoctara alimtării idusului st posibilă la toat variatl d xcitar cu codiţia ca să u s schimb ssul curtului d xcitaţi ici la xcitaţia pricipală (drivaţi) ici la xcitaţia d compsar a racţii idusului (sri). î figură st prztată schma d cotracoctar a uui motor cu xcitaţi mixtă drivaţi sri. Ptru frâar s ivrsază polaritata tsiuii d alimtar a idusului cocomitt itroducâdu-s o rzistţă R s foart mar î sri cu idusul, rzistţă car s micşorază trptat, ptru mţira uui cuplu d frâar mar. Ecuaţia familii d caractristici mcaic î rgimul d frâar st: r + R s (M,R s ) = o M Î cazul î car s dorşt oprira, câd turaţia s aulază s dcoctază alimtara motorului. Dacă s urmărşt schimbara ssului d rotaţi, s cotiuă scurtcircuitara î trpt a rostatului odată cu atrara motorului şi crştra turaţii î ss ivrs pâă la atigra chilibrului îtr cuplul activ şi cuplul rzistt. b) Motoar cu xcitaţi sri Frâara î rgim d frâă propriu-zisă pri cotracoctara alimtării idusului st posibilă şi la motoarl cu xcitaţi sri cu codiţia ca să u s schimb ssul curtului d xcitaţi. Ptru frâar s ivrsază polaritata tsiuii d alimtar a idusului cocomitt itroducâdu-s o rzistţă R s foart mar î sri cu idusul, rzistţă car s micşorază trptat, ptru mţira uui cuplu d frâar mar. Ecuaţia familii d 1 caractristici mcaic î rgimul d frâar st: (M,R s ) = (R s ) ud πk εl M r + r + R s (R s ) = st turaţia d ifiit ptru difritlor trpt d rzistţă a rostatului sri. k εl
9 Maşia lctrică d curt cotiuu 8D Î cazul î car s dorşt oprira, câd turaţia s aulază s dcoctază alimtara motorului. Dacă s urmărşt schimbara ssului d rotaţi, s cotiuă scurtcircuitara î trpt a rostatului odată cu atrara motorului şi crştra turaţii î ss ivrs pâă la atigra chilibrului îtr cuplul activ şi cuplul rzistt. Frâara cu cotracoctar st foart ficită atât la motoarl drivaţi cât şi la motoarl sri. S utilizază la motoarl d acţioar a macarallor şi podurilor rulat grl prcum şi la motoarl sri di tracţiua lctrică. Rostatul trbui să prmită rglajul rzistţi î trpt mici şi trbui prvăzut cu sistm d răcir ficit datorită îcălzirii putric la car st supus. Radamtul rgtic al mtodi st scăzut, datorită pirdrilor importat î rostatul d frâar Frâara diamică Frâara diamică st posibilă la motoarl cu xcitaţi sparată sau drivaţi cu sau fără xcitaţi sri d compsar a racţii idusului şi costă îtro frâar î rgim d grator fără turaţi d mrs î gol car dbitază p o rzistţă d frâar vtual rglabilă. Ptru frâar s dcuplază tsiua d alimtar a idusului cocomitt itroducâdu-s o rzistţă R f foart mar î sri cu idusul, rzistţă car s micşorază trptat, ptru mţira uui cuplu d frâar mar. Ecuaţia familii d caractristici mcaic î rgimul d frâar st: r + R f (M,R f ) = M Î cazul î car s dorşt oprira, mai als la puct fix, frâara lctrică cu motorul trbui dublată d o frâă mcaică. La acastă mtodă la turaţii mici cuplul d frâar ar valori foart mici şi dci frâara dvi ficită Frâara rcuprativă Frâara rcuprativă st posibilă la motoarl cu xcitaţi sparată sau drivaţi cu sau fără xcitaţi sri d compsar a racţii idusului şi costă îtr-o frâar î rgim d grator cu turaţia mai mar dcât turaţia d mrs î gol. Acastă frâar s umşt rcuprativă doarc maşia primşt rgi mcaică p car o covrtşt î rgi lctrică (dci o rcuprază) şi o cdază rţli cu car st coctată (sursa car alimta maşia î rgimul d motor). Acastă situaţi apar atuci câd maşia st atrată d mcaismul cu car st cuplată cu o turaţi mai mar ca turaţia d mrs î gol corspuzătoar tsiuii cu car st alimtat idusul. Curt acastă situaţi st îtâlită la rglara î jos a turaţii pri rducra tsiuii d alimtar a idusului (vzi figura). La dclrar câd s rduc tsiua d alimtar a idusului s rduc şi turaţia d mrs î gol corspuzătoar, turaţia î acl momt dvi mai mar dcât oua turaţi d mrs gol o,
10 10 Elctrothică şi maşii lctric 8D 017 puctul d fucţioar sar p oua caractristică mcaică, maşia itrâd astfl î rgim d frâar î rgim d grator cu rcuprara rgii. La acclrar câd s crşt tsiua d alimtar a idusului crst şi turaţia d mrs î gol, puctul d fucţioar sar p caractristica mcaică suprioară, apărâd astfl u cuplu d acclrar car aduc maşia rapid î puctul d chilibru îtr cuplul activ şi cuplul rzistt. Acst fom fac ca motoarl d curt cotiuu să aibă rgimuri trazitorii foart rapid, fapt car l fac d îlocuit î aumit acţioări.
Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.
Capitolul V: Şiruri şi srii d fucţii. Lct. dr. Lucia Maticiuc Facultata d Hidrothică, Godzi şi Igiria Mdiului Matmatici Suprioar, Smstrul I, Lctor dr. Lucia MATICIUC SEMINAR 9. Cap. V Şiruri şi srii d
Διαβάστε περισσότεραLEGI CLASICE DE PROBABILITATE
7. LEGI CLASICE DE PROBABILITATE Fi (Ω, K, P u câmp d probabilitat şi f : Ω R, o variabilă alatoar. Am văzut că varibili f i s poat asocia o fucţi d rpartiţi F, cotiuă la stâga şi o fucţi caractristică
Διαβάστε περισσότερα6. Circuite liniare în regim periodic nesinusoidal
6. Circuit liiar î rgim riodic siusoidal 6. troducr. aliza armoica a smallor Pâa î rzt am studiat comortara circuitlor liiar daca xcitatia st siusoidala. Î ralitat tsiuil si curtii ritr-o rta lctrica sut
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραEşantionarea semnalelor
Eşantionara smnallor Eşantionara = prlvara d prob dintr-un smnal la momnt d timp dcalat intr l cu cu frcvnta d şantionar, f =/. xˆ t x k t k k = ( = δ ( Smnalul şantionat idal:. Spctrul Xˆ = X ( k k =
Διαβάστε περισσότεραTeorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale
Torma Ridurilor şi Bucuria Intgrallor Ral Prntar d Alandru Ngrscu Intgral cu funcţii raţional c dpind d sin t şi cos t u notaţia it, avm: cos t ( + sin t ( i dt d i, iar intgrara s va fac d-a lungul crcului
Διαβάστε περισσότεραlim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;
Limit d fucńii Aliz mtmtică, cls XI- Limit d fucńii NotŃii: f :D R, D R, α - puct d cumulr lui D DfiiŃii l iti DfiiŃi f ( = l, l R, dcă ptru oric vciătt V lui l istă o vciătt α U lui α stfl îcât D U, α,
Διαβάστε περισσότεραAPLICAŢII zona tematică 5 -TST-ID-
APLCAŢ zoa tmatică 5 -TST-D- 6-6 CEF - Aplicaţii /. S firprztat fuc iafdischmaurm toarcuum rulmiimdpor ilogics NU( sauitr ri): Solu i: fa..b.c.c.d..a..d..b.b.c.d.a.b.c.d.a.d.b.c.d Aplicâdrla iilluidmorgaob
Διαβάστε περισσότερα3. ERORI DE MÃSURARE
6 Mtrologi, Stadardizar si Masurari 3.. Dfiira rorii d masurar 3. ERORI DE MÃSURARE Î practica, s obsrva ca îtotdaua valoara umrica rala a ui mari fizic masurat st difrita d valoara m idicata d aparatul
Διαβάστε περισσότεραPrelucrarea numerică a semnalelor, Capitolul 2 2. SINTEZA FILTRELOR NUMERICE
rlucrara umrică a smallor, Capitolul Silviu Ciocia. SITEZA FILTRELOR UMERICE roictara uui filtru umric prsupu parcurgra următoarlor tap : - Sita fucţii d trasfr c satisfac codiţiil impus; - Algra ui structuri
Διαβάστε περισσότεραFLUCTUAŢII STATISTICE
FLUCTUAŢII STATISTICE Obictul lucrării Î acastă lucrar s dorşt să s vrific şi să s tstz aspctl alatoar al folor cuatic, î ssul dscris ai jos. Aspctl statistic al folor atoic roprităţil discrt al atrii
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότερα2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII
2.CARACTERIZAREA GEERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII Radioactivitat -fnomnul d misi d radiaţii d cătr unl substanţ numit substanţ radioactiv. Procsul constă în misia a tri tipuri d radiaţii: α, β şi γ, priml două
Διαβάστε περισσότεραECUAŢII DIFERENŢIALE ŞI CU DERIVATE PARŢIALE PRIN EXERCIŢII ŞI PROBLEME
Codruţa Stoica ECUAŢII DIFERENŢIALE ŞI CU DERIVATE PARŢIALE PRIN EXERCIŢII ŞI PROBLEME Ediţia a II-a rvăută şi compltată Editura MIRTON Timişoara v CUPRINS Capitolul. ECUAŢII DIFERENŢIALE DE ORDINUL.....
Διαβάστε περισσότερα6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Διαβάστε περισσότερα5. FILTRE ADAPTIVE BAZATE PE MI IMIZAREA ERORII MEDII PATRATICE
5. FILTRE ADAPTIVE BAZATE PE MIIMIZAREA ERORII MEDII PATRATICE 5. FILTRE ADAPTIVE BAZATE PE MIIMIZAREA ERORII MEDII PATRATICE fucţia cost st roara di pătratică, () cuaţiil Wir-opf u ofră o soluţi practică
Διαβάστε περισσότεραTIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α
TIPURI D DZINTGRĂRI NUCLR Dzitgaa -mita d căt ul ucl adioactiv, stuctui compact d doi potoi şi doi utoi (ucl d hliu şi a ui catităţi apciabil d gi Q Z X 4 Z Y Q 38 9 4.47 ai U 9 34 9 Th Q (4.7 V s îtâlşt
Διαβάστε περισσότεραSistem analogic. Sisteme
Sistm Smnall pot fi supus prlucrarii in scopul obtinrii unor alt smnal, sau al obtinrii unor paramtri ai acstora. Prlucraril s aplica unui smnal intrar x(t) si s obtin un alt smnal, isir, y(t). Moulara/moulara,
Διαβάστε περισσότεραa) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Διαβάστε περισσότεραAPLICAŢII zona tematică 5 -TST-ID-
APLCAŢ zoa tmatică 5 -TST-D- CEF - Aplicaţii /. SfirprztatfuciafdischmaurmtoarcuumrulmiimdporilogicSNU( sauitrri): Solui: fa..b.c.c.d..a..d..b.b.c.d.a.b.c.d.a.d.b.c.d AplicâdrlaiilluiDMorgaobim:fa.bc.da.db.c.d
Διαβάστε περισσότεραModele matematice pentru îmbunătăţirea calităţii sistemelor electrice
Modl matmatic pntru îmbunătăţira calităţii sistmlor lctric Lct.univ.dr.ing. Ghorgh RAŢIU. Introducr Ţinând sama d tndinţl modrn al proictării sistmlor lctric (chipamntlor lctric) d înlocuir a uni proictări
Διαβάστε περισσότερα2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII
2.CRCTERIZRE GEERLĂ RDIOCTIVITǍŢII Radioactivitat -fnomnul d misi d radiaţii d cătr unl substanţ numit substanţ radioactiv. Procsul constă în misia a tri tipuri d radiaţii: α, β şi γ, priml două fiind
Διαβάστε περισσότεραI 1 I 2 V I [Z] V 1 V 2. Z11 impedanta de intrare cu iesirea in gol 2 I 1 I 21 I
urs 5 4/5 ar ca scop sparara unui circuit complx in blocuri individual acsta s analiaa sparat (dcuplat d rstul circuitului) si s caractriaa doar prin intrmdiul porturilor (cuti nagra) analia la nivl
Διαβάστε περισσότεραSunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
Διαβάστε περισσότεραSUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare
SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότερα7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE
7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală
Διαβάστε περισσότεραTERMOSTAT ELECTRONIC DIODA SENZOR
EPSCOM Rady Prototyping Colccţ ţia Hom Automation EP 0261... Cuprin Przntar Proict Fişa d Aamblar 1. Funcţionar 2 2. Schma 2 3. PCB 3 4. Lita d componnt 3 5. Tutorial dioda miconductoar 4 5 Rgimul trmic
Διαβάστε περισσότεραCapitolul Elemente constructive
Cpitolul 6 MASA DE CE CO 6. Elt cotructiv Mi d curt cotiuu pot fi rprztt chtic, îtr-o ctiu trvrl (figur 6.) cr vidtiz cl dou prti cotructiv d bz: Figur 6. Sttorul, prt iobil iii, c joc rol d iductor i
Διαβάστε περισσότεραStatisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5
Statisticǎ - curs Cupris Parametrii şi statistici ai tediţei cetrale Parametrii şi statistici ai dispersiei 5 3 Parametrii şi statistici factoriali ai variaţei 8 4 Parametrii şi statistici ale poziţiei
Διαβάστε περισσότεραMinisterul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu
Διαβάστε περισσότεραLucrarea de laborator nr. 2 VERIFICARILE METROLOGICE ALE MIJLOACELOR DE MASURARE
Lucrara d laborator nr. 2 VERIFICARILE METROLOGICE ALE MIJLOACELOR DE MASRARE 1. SCOPL LCRARII Scopul lucrarii îl rprzinta: cunoastra principallor mtod d vrificar mtrologica a unor mijloac d masurar, analogic
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραOlimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
Διαβάστε περισσότεραSEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραAnaliza bivariata a datelor
Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραCapitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica
Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport
Διαβάστε περισσότεραACADEMIA DE STUDII ECONOMICE TEORIA PORTOFOLIULUI
EI E SUII EONOIE EOI OOFOLIULUI ro. uiv. dr. oisă ltăr 00 by oisă ltar. ll rights rsrvd. Short sctios o tt, ot cdig two aragrahs may b quotd without rmissio rovidd that ull crdit, icludig th otic, is giv
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ
CAPITOLUL IV CALCULUL DIFEENŢIAL PENTU FUNCŢII EALE DE O VAIABILA EALĂ Fucţii derivabile Fucţii difereţiabile Derivata şi difereţiala sut duă ccepte fudametale ale matematicii, care reprezită siteză pe
Διαβάστε περισσότεραTIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α
TIPURI D DZINTGRĂRI NUCLR Dzitgaa α -mita d căt ul ucl adioactiv, stuctui compact d doi potoi şi doi utoi (ucl d hliu) şi a ui catităţi apciabil d gi Q α Z X 4 Z Y Q 38 9 4.47 ai U 9 34 9 Th Q (4.7 V)
Διαβάστε περισσότεραCURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică
Capitolul II: Serii de umere reale Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC CURS III, IV Capitolul
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότερα4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior
4.. Ecuaţii liiare 4. Ecuaţii difereţiale de ordi superior O problemã iportatã este rezolvarea ecuaţiilor difereţiale de ordi mai mare ca. Sut puţie ecuaţiile petru care se poate preciza forma aaliticã
Διαβάστε περισσότεραREFERAT PENTRU LUCRAREA DE LABORATOR MIJLOACE ŞI METODE DE AMELIORARE A FACTORULUI DE PUTERE
Facultatea de Igierie Electrică, Eergetică şi Iformatică Alicată Iaşi Deartametul Utilizări, Acţioări şi Automatizări Idustriale Laboratorul Utilizări ale eergiei electrice tudet: ecializarea: Grua: Data:.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară
Mamaici spcial Problm c solţia apioll I EUAŢII DIFERENŢIALE Să d ingrz caţia difrnţială d ordinl înâi liniară g cos d Solţi: Ecaţia omognă aaşaă s: - g sa g d ln - ln cos ln sa Pnr rzolvara caţii cos nomogn
Διαβάστε περισσότεραInegalitati. I. Monotonia functiilor
Iegalitati I acest compartimet vor fi prezetate diverse metode de demostrare a iegalitatilor, utilizad metodele propuse vor fi demostrate atat iegalitati clasice precum si iegalitati propuse la diferite
Διαβάστε περισσότεραMircea Radeş. Vibraţii mecanice. Editura Printech
Mirca Radş Vibraţii mcanic Editura Printch Prfaţă Lucrara s bazază p cursuril d Vibraţii mcanic prdat la Univrsitata Polithnica Bucurşti, la facultata I.M.S.T. (97-6), la cursul postunivrsitar d Vibraţii
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL I ECUAŢII DIFERENŢIALE. α, astfel că tgα=f(x,y).
APITOLUL I EUAŢII DIFERENŢIALE Ecuaţii difţial Soluţia gală Soluţii aticula Ittaa gotică El Pobla auch Dfiiţi Fi F o fucţi ală dfiită [ab] YY R avâd agut vaiabila ală [ a b ] şi fucţia ală îuă cu divatl
Διαβάστε περισσότεραL4. Măsurarea rezistenţelor prin metoda de punte
L4. Măsurara rzistnţlor prin mtoda d punt. Obictul lucrării În prima part a lucrării s utilizază punta simplă (Whatston) ca mtodă d prcizi ridicată, pntru măsurara rzistnţlor cuprins într 0-0 0 Ω, ralizându-s
Διαβάστε περισσότεραTema: şiruri de funcţii
Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραSeminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.
Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu
Διαβάστε περισσότεραLaborator Transportul şi distribuţia energiei electrice - B. Neagu
Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu ALGORITM ŞI PROGRAM DE CALCL DETINATE ANALIZEI REGIMRILOR PERMANENTE IMETRICE DE FNCŢIONARE ALE ITEMELOR DE DITRIBŢIE FOLOIND METODA TENINILOR NODALE.
Διαβάστε περισσότεραÎn spectrul de rotaţie al moleculei HCl s-au identificat linii spectrale consecutive cu următoarele lungimi de undă: λ
PROBLMA 5 În spctrul d rotaţi al molculi HCl s-au idntificat linii spctral conscutiv cu următoarl lungimi d undă: λ 6.4 m; λ 69. m ; λ 8. 4 m ; λ 96. 4 ; λ. 6 m ; 4 5 a Prsupunând molcula un rotator rigid
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραCapitolul III CIRCUITE DE MULTIPLEXARE ŞI EŞANTIONARE-MEMORARE
II.4. CIRCUITE DE CALCUL ANALOGIC Capitolul III CIRCUITE DE MULTIPLEXARE ŞI EŞANTIONAREMEMORARE III.1. CIRCUITE DE MULTIPLEXARE III.1.1. GENERALITĂŢI Un multiplxor analogic (MUX) st un bloc funcţional
Διαβάστε περισσότεραCLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea
EDIŢIA A IV-A 4 6 MAI 004 CLASA a V-a I. Să se determie abcd cu proprietatea abcd - abc - ab -a = 004 Gheorghe Loboţ II Comparaţi umerele A B ude A = 00 00 004 004 şi B = 00 004 004 00. Vasile Şerdea III.
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα8. SEMNALE EŞANTIONATE
8. SEMNLE EŞNIONE U smal s compl drmia pri rprzara sa fi î domiul imp (formă d udă), fi î domiul frcvţă (spcru). P baza acsui cocp s poa raliza rasmira simulaă a mai mulor smal p u sigur caal d lcomuicaţii.
Διαβάστε περισσότεραAnaliza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011
Aaliza matematica Specializarea Matematica vara 010/ iara 011 MULTIPLE HOIE 1 Se cosidera fuctia Atuci derivata mita de ordi data de este egala cu 1 y Derivata partiala de ordi a lui i raport cu variabila
Διαβάστε περισσότεραT : g r i l l b a r t a s o s Α Γ Ί Α Σ Σ Ο Φ Ί Α Σ 3, Δ Ρ Α Μ Α. Δ ι α ν ο μ έ ς κ α τ ο ί κ ο ν : 1 2 : 0 0 έ ω ς 0 1 : 0 0 π μ
Α Γ Ί Α Σ Σ Ο Φ Ί Α Σ 3, Δ Ρ Α Μ Α g r i l l b a r t a s o s Δ ι α ν ο μ έ ς κ α τ ο ί κ ο ν : 1 2 : 0 0 έ ω ς 1 : 0 π μ Δ ι α ν ο μ έ ς κ α τ ο ί κ ο ν : 1 2 : 0 0 έ ω ς 0 1 : 0 0 π μ T ortiyas Σ ο υ
Διαβάστε περισσότεραCURS 10 ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
CURS ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE Obictiv: însuşira concptului d cont d profit şi pirdr; însuşira concptului d rntabilitat; dtrminara soldurilor intrmdiar d gstiun; stabilira
Διαβάστε περισσότεραMETODE DE DIAGNOSTICARE A PLASMEI
S.D.Anghl Fizica lasmi şi alicaţii Caitolul VIII METODE DE DIAGNOSTICARE A PLASMEI Duă cum ris chiar din dfiniţia stării d lasmă, a st un mdiu foart comlx, cu mult grad d librtat ntru comonntl i şi cu
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραPENTRU CERCURILE DE ELEVI
122 Petru cercurile de elevi PENTRU CERCURILE DE ELEVI Petru N, otăm: POLINOAME CICLOTOMICE Marcel Ţea 1) U = x C x = 1} = cos 2kπ + i si 2kπ } k = 0, 1. Mulţimea U se umeşte mulţimea rădăciilor de ordi
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE
CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE. Fucţii de o variabilă reală Fucţiile defiite pe mulţimi abstracte X, Y cu f : X Y au î geeral puţie proprietăţi şi di acest motiv, puţie aplicaţii î rezolvarea uor probleme
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραTIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α
TIPURI D DZINTGRĂRI NUCLAR Dzitgaa α -mita d căt ul ucl adioactiv, stuctui compact d doi potoi şi doi utoi (ucl d hliu) şi a ui catităţi apciabil d gi Q α A Z X A4 Z Y Q 38 9 4.47 ai U 9 34 9 Th Q (4.7
Διαβάστε περισσότερα1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE
. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este
Διαβάστε περισσότερα5.7 Modulaţia cu diviziune în frecvenţă ortogonală
5.7 Modulaţia cu diviziun în frcvnţă ortogonală Transmisiuna datlor cu dbit mar prin modulaţia multinivl a unui purtător, p un canal cu distorsiuni d amplitudin şi d fază, st afctată d intrfrnţa simbolurilor.
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραComplemente teoretice. Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; DefiniŃii ale limitei DefiniŃia 1.1.
Analiza matmatică clasa axi-a, problm rzolvat Complmnt tortic Limit d funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct d acumular a lui D; DfiniŃii al limiti DfiniŃia lim f = l, l R, dacă pntru oric vcinătat V
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότερα4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire
4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru
Διαβάστε περισσότεραCOMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi
OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότερα6.TRANSFERUL DE CALDURĂ
rmothiă 63 6.RANSFERUL DE CALDURĂ rmoitia sau trasfrul d ăldură st apitolul ar s oupă d studiul modului î ar s propagă ăldura pritr-u orp, îtr parta lui aldă şi a r, sau îtr două orpuri u tmpraturi difrit.
Διαβάστε περισσότεραConcursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008
Cocursul Naţioal Al. Myller CLASA a VII-a Numerele reale disticte x, yz, au proprietatea că Să se arate că x+ y+ z = 0. 3 3 3 x x= y y= z z. a) Să se arate că, ditre cici umere aturale oarecare, se pot
Διαβάστε περισσότερα2. JONCŢIUNEA pn. Fig. 2.1 Joncţiunea pn
JOCŢUE pn ntroducr Joncţiuna pn st rgiuna din vcinătata suprafţi d contact dintr două smiconductoar cu tip d conducţi difrit, una d tip p şi ata d tip n Linia d dmarcaţi dintr c două rgiuni s numşt joncţiun
Διαβάστε περισσότεραFormula lui Taylor. 25 februarie 2017
Formula lui Taylor Radu Trîmbiţaş 25 februarie 217 1 Formula lui Taylor I iterval, f : I R o fucţie derivabilă de ori î puctul a I Poliomul lui Taylor de gradul, ataşat fucţiei f î puctul a: (T f)(x) =
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραMiliohmetru cu scală liniară şi citire analogică şi/sau digitală
Miliohmtru cu scală liniară şi citir analogică şi/sau digitală YO7AQM Laurnţiu CODREANU C.S.M. - Pitşti În practica radioamatorilor constructori s impun adsori ncsitata utilizării şi dsori a ralizării
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραMECANICA CUANTICĂ. 1. Bazele experimentale ale mecanicii cuantice
- - MECANICA CUANICĂ. Bazl xprital al aiii uati.. Radiaţia triă... Dfiiţii Ori orp îălzit ( > K) it radiaţii d atură ltroagtiă obţiut p saa işării d agitaţi triă a partiullor ostituit al orpului. Ast radiaţii
Διαβάστε περισσότεραVIII Subiectul 1:Fascinația apei
Olimpiada Națională d Fizică Timișoara 6 Proba tortică Pagina din V Subictul :Fascinația api A. La o fabrică d îmbutlir a api minral plat, apa cu dnsitata dpozitată în rzroar mtalic cu diamtru mar, prăzut
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραFIZICĂ. Oscilatorul amortizat si oscilatorul fortat. ş.l. dr. Marius COSTACHE
FIZICĂ Oscilarul amriza si scilarul fra ş.l. dr. Marius COSACHE 3.4 Mişcara scilari amrizaă Oscilarii rali frţ d frcar > amliudina scilaţiilr scad în im Oscilar rsr k, PM d masă m şi frţă d frcar F f rrţinală
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραSala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ
Sala: 203 Decembrie 204 Cof. uiv. dr.: Dragoş-Pătru Covei CURS 0: ALGEBRĂ Specializarea: C.E., I.E., S.P.E. Nota: Acest curs u a fost supus uui proces riguros de recezare petru a fi oficial publicat. distribuit
Διαβάστε περισσότεραOLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a
CLASA a V-a 1. Îtr-o familie de 4 persoae, suma vârstelor acestora este de 97 de ai. Băiatul s-a ăscut câd tatăl avea 3 de ai, iar fata s-a ăscut câd mama avea de ai şi fratele său 4 ai.puteţi găsi ce
Διαβάστε περισσότεραlim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.
5 Petru limita determiată: 2 + lim = dacă se aplică terema lui LHspital: 2 + 2 lim = lim = rezultatul este icrect. 3. Derivate de rdi superir. Aplicaţii. Fie A R mulţime care îşi cţie puctele de acumulare
Διαβάστε περισσότερα