Miliohmetru cu scală liniară şi citire analogică şi/sau digitală

Σχετικά έγγραφα
L4. Măsurarea rezistenţelor prin metoda de punte

Lucrarea de laborator nr. 2 VERIFICARILE METROLOGICE ALE MIJLOACELOR DE MASURARE

I 1 I 2 V I [Z] V 1 V 2. Z11 impedanta de intrare cu iesirea in gol 2 I 1 I 21 I

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Eşantionarea semnalelor

Capitolul III CIRCUITE DE MULTIPLEXARE ŞI EŞANTIONARE-MEMORARE


TERMOSTAT ELECTRONIC DIODA SENZOR

Sistem analogic. Sisteme


Modele matematice pentru îmbunătăţirea calităţii sistemelor electrice

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU. Soluţii, indicaţii, schiţe de rezolvare

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

V O. = v I v stabilizator

Curs 4 Serii de numere reale

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

MARCAREA REZISTOARELOR

Senzorul Hall (1) m e (2) Astfel viteza de mişcare a unui electron este datorat forţei

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

VIII Subiectul 1:Fascinația apei

CURS 10 ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE

2. JONCŢIUNEA pn. Fig. 2.1 Joncţiunea pn

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

4.6. Caracteristicile motoarelor de curent continuu

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.

Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

5.7 Modulaţia cu diviziune în frecvenţă ortogonală

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2


METODE DE DIAGNOSTICARE A PLASMEI

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %


3. ERORI DE MÃSURARE

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

LEGI CLASICE DE PROBABILITATE

SIGURANŢE CILINDRICE

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985

În spectrul de rotaţie al moleculei HCl s-au identificat linii spectrale consecutive cu următoarele lungimi de undă: λ

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Complemente teoretice. Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; DefiniŃii ale limitei DefiniŃia 1.1.

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Subiecte Clasa a VIII-a

riptografie şi Securitate

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

Stabilizator cu diodă Zener

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate


Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Criptosisteme cu cheie publică III

10 Determinarea coeficientului de convecție termică la un fascicul de țevi

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Subiecte Clasa a VII-a

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Fizica Plasmei şi Aplicaţii Probleme

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Reflexia şi refracţia luminii.

6.4.Convecţia. unde T s -temperatura termodinamică a suprafeţei corpului solid, -temperatura termodinamică medie a fluidului, 6.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE

5.1. Noţiuni introductive

BARDAJE - Panouri sandwich

Transcript:

Miliohmtru cu scală liniară şi citir analogică şi/sau digitală YO7AQM Laurnţiu CODREANU C.S.M. - Pitşti În practica radioamatorilor constructori s impun adsori ncsitata utilizării şi dsori a ralizării (şi dci, şi a măsurării) unor rzistoarri cu valori mai mici d un ohm. Măsurara rzistoarlor d acst fl nu s poat raliza cu prcizi satisfăcătoar cu multimtrl digital aflat în uz curnt doarc p scala d 200 ohmi acuratţa măsurării st d ordinul zcimilor d ohmi, iar prcizia st vidnt discutabilă. Plcând d la acst fapt am proictat şi ralizat przntul instrumnt car prmit măsurara rzistoarlor cu valori cuprins într 1 mω şi 30 Ω în cazul citirii dirct (analogic) p cadranul instrumntului (rzoluţia fiind d 1 mω), sau a valorilor cuprins într 0,1 mω şi 40 Ω în cazul citirii prin intrmdiul unui instrumnt digital cuplat la bornl dstinat acstui scop (rzoluţia fiind în acst caz d 0,1 mω). Utilizând un instrumnt d acst tip st posibilă măsurara cu prcizi a şunturilor pntru amprmtr, a valorii rzistnţi bobinlor şi şocurilor, a valorii rzistoarlor din mitorii tranzistoarlor d putr, a rzistnţi prizi d pământ, şi lista aplicaţiilor rămân dschisă. Caractristici funcţional: Domnii d măsură: - 0 100 mω - 0 300 mω - 0 1 Ω - 0 3 Ω - 0 10 Ω - 0 30 Ω Rzoluţia d citir: Analogică, cu instrumntul propriu 0 100 mω 1 mω 0 300 mω 5 mω 0 1 Ω 10 mω 0 3 Ω 50 mω 0 10 Ω 100 mω 0 30 Ω 500 mω Alimntar: - d la rţaua d 230 V Consum: curntul constant prin Rx st d 1 A curntul constant prin Rx st d 100 ma curntul constant prin Rx st d 10 ma Digitală, cu milivoltmtru xtrior ataşat la bornl DmV. Out 0,1 mω p oric scală - maxim 9 W la fctuara măsurărilor p scala 100/300 mω şi 2,5 W p cllalt scal şi în star d rpaus 1

I. Przntar gnrală Funcţionara unui ohmtru cu scală liniară s bazază p măsurara cădrii d tnsiun xistnt la bornl rzistorului cu valoara ncunoscută, Rx, prin car s aplică un curnt constant d o valoar dtrminată. Tnsiuna măsurată st dirct proporţională cu valoara rzistorului şi a curntului c trc prin l. Curntul fiind constant, valoara tnsiunii va dpind (liniar) d valoara rzistnţi d sarcină a sursi d curnt constant, constituită aparnt d R x, dar în fapt d R x în parall cu R v (rzistnţa intrnă a voltmtrului cu car s măsoară cădra d tnsiun p Rx). Est vidnt că rzistnţa rzultată st mai mică dcât Rx, difrnţa fiind cu atât mai pronunţată cu cât rzistnţa intrnă a voltmtrului st mai mică. Acst fapt va ava ca rzultat invitabil o aprcir ronată a valorii rzistorului d măsurat. Tortic, pntru a nu influnţa rzultatul măsurătorii, rzistnţa Sursă d curnt constant Ik IRx Rx Fig. 1. Schma simplificată a ohmtrului cu scală liniară. IV URx Ra V intrnă a voltmtrului ar trbui să fi infinită, dar în practică nu st posibil dcât să s mărască acastă rzistnţă la o valoar d ordinul zcilor, sau chiar sutlor d mgaohmi în unl cazuri, prin introducra unui amplificator sau rptor cu impdanţă mar d intrar într voltmtru şi R x. Trbui prcizat că roara d citir ca mai mar s înrgistrază la xtrmitata suprioa-ră a scali ohmtrului p domniul rspctiv, cînd când raportul R v /R x st minim, şi scad aproximativ liniar p măsură c valoara lui R x scad. Rzultă că pntru rducra rorii d măsurar s impun ca rzistnţa intrnă a voltmtrului (R v ) să fi cât mai mar posibil în raport cu rzistnţa d măsurat. Acst cosidrnt sunt valabil numai în cazul citirii valorii măsurat cu instrumntul analogic propriu şi, după cum s obsrvă în continuar, introduc o roar posibil dranjantă doar când măsurătoara s fac cu un curnt mic prin Rx. Dacă dacă citira s fac prin conctara unui milivoltmtru digital (a cărui impdanţă d intrar st d cl puţin 10 MΩ) la bornl prvăzut pn-tru acst scop, acst inconvnint dispar. Pntru xmplificar s va analiza acst aspct pntru toat cl tri domnii d măsură în situaţia măsurării cădrii d tnsiun p Rx cu un voltmtru având o Tablul 1. - Eroara d citir p scala d 10 Ω. Valoar Rx (Ω) citită p scală 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1kΩ 400Ω Valoar rală a Rx (Ω) 0,000 1,001 2,004 3,009 4,016 5,025 6,036 7,049 8,065 9,082 10,101 Eroar (în %) 0,0-0,1-0,2-0,301-0,402-0,503-0,604-0,705-0,806-0,908-1,01 Valoar rală a Rx (Ω) 0,000 1,003 2,010 3,023 4,040 5,063 6,091 7,125 8,163 9,207 10,256 Eroar (în %) 0,0-0,251-0,503-0,756-1,01-1,266-1,523-1,781-2,041-2,302-2,564 rzistnţă intrnă d 1 kω şi cu un voltmtru cu rzistnţa intrnă d 400 Ω (folosit în cazul d faţă). Eroara măsurătorii pntru scala d 10 Ω s arată în Tablul 1. Astfl, printr-un calcul simplu confirmat în practică rzultă că pntru voltmtrul cu rzistnţa intrnă d 1 kω apar o roar d 1% la cap d scală, d 0,5% la jumătata scali şi d numai 0,1% la gradaţia 10% din scală iar pntru voltmtrul cu 2

rzistnţa intrnă d 400 Ω roara st d 2,5% la cap d scală, d 1,25% la jumătata scali şi d numai 0,25% la gradaţia 10% din scală. Rata rorii st acaşi şi pntru scala d 0 30 Ω. Pntru toat calcull s-a aproximat la 3 zcimal. Tablul 2. - Eroara d citir p scala d 1 Ω. Valoar Rx (Ω) citită p scală 0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1kΩ 400Ω Valoar rală a Rx (Ω) 0,000 0,100 0,200 0,300 0,400 0,500 0,600 0,701 0,801 0,901 1,001 Eroar (în %) 0,0-0,01-0,02-0,03-0,04-0,05-0,06-0,07-0,08-0,09-0,1 Valoar rală a Rx (Ω) 0,000 0,100 0,200 0,300 0,400 0,501 0,601 0,701 0,802 0,902 1,003 Eroar (în %) 0,0-0,025-0,05-0,075-0,1-0,125-0,15-0,175-0,2-0,226-0,251 În Tablul 2 st arătată roara d citir în aclaşi condiţii p scala p scala d 1 Ω. În acst acst caz, pntru voltmtrul cu rzistnţa intrnă d 1 kω roara d citir st d numai 0,1% la cap d scală şi ajung la 0,01% la gradaţia d 10% din scală iar pntru voltmtrul cu rzistnţa d 400 Ω roara st d 0,25% la cap d scală şi d 0,025% la 10% din scală. În cazul măsurătorii rzistnţi d valoar foart mică p scala d 100 mω, arătat în Tablul 3, roara d citir dvin absolut nglijabilă, fiind d 0,01% la cap d scală şi d numai 0,001% la gradaţia d 10% din scală pntru voltmtrul cu rzistnţa intrnă d 1 kω iar pntru cl cu rzistnţa intrnă d 400 Ω roara st d 0,025% la cap d scală şi d 0,003 la 10% din scală. Şi în acst caz roara nu ar rlvanţă, practic nfiind ssizabilă. Tablul 3. - Eroara d citir p scala d 100 mω. Valoar Rx (mω) citită p scală 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 1kΩ 400Ω Valoar rală a Rx (mω) 0,000 10,000 20,000 30,001 40,002 50,003 60,004 70,005 80,006 90,008 100,010 Eroar (în %) 0,0-0,001-0,002-0,003-0,004-0,005-0,006-0,007-0,008-0,01-0,01 Valoar rală a Rx (mω) 0,000 10,000 20,001 30,002 40,004 50,006 60,009 70,012 80,016 90,020 100,025 Eroar (în %) 0,0-0,003-0,005-0,008-0,01-0,013-0,015-0,018-0,02-0,023-0,025 Din datl antrioar rzultă vidnt că în cazul utilizării unui voltmtru cu rzistnţa intrnă d 1 kω, sau chiar şi d numai 400 Ω cum st în cazul acstui montaj, prcizia măsurătorii dirct st afctată şi obsrvabilă doar p scala d 0 10 Ω, p cllalt roara navând importanţă practică. Dacă st ncsară o prcizi dosbită în cazul măsurării unor rzistoar cu valori mai mari d 3 ohmi, s poat ataşa un milivoltmtru digital la bornl DmV.Out prvăzut în acst scop, opraţi car va asigura atât prcizi absolută (în funcţi d prcizia instrumntului digital) cât şi o rzoluţi d citir suprioară cu un ordin d mărim. 3

II. Schma lctrică şi modul d funcţionar Miliohmtrul a fost concput urmărindu-s obţinra unor d prformanţ şi facilităţi maxim în condiţiil uni schm cât mai simpl bazat număr rlativ rdus d componnt uşor accsibil. Pisa ca mai dlicată a miliohmtrului şi car a stat la baza proictării lui o constitui un microamprmtru p fir d torsiun având snsibilitata 250 μa şi rzistnţa intrnă d 20 Ω. Instrumntul s încadrază în clasa d prcizi 0,5 şi st prvăzut cu oglindă pntru liminara rorii d paralaxă la citira indicaţii, ca c-l fac foart potrivit pntru scopul propus. Condiţia primordială pntru obţinra uni bun prcizii o constitui, p lângă utilizara unui microamprmtru (voltmtru) d calitat, şi xistnţa uni surs d curnt constant stabil în timp şi în condiţii d variaţii al tmpraturii ambiant şi cu posibilitata, pntru cazul d faţă, a algrii a tri trpt d curnt ncsar pntru cl tri domnii d măsură. Pntru disipara uni putri cât mai mici p rzistorul d măsurat s-au stabilit prin proictar două valori maxim al cădrii d tnsiun p acsta, comutabil automat, una d 100 mv pntru domniil 0-100 mω, 0-1 Ω şi 0-10 Ω şi calaltă d 300 mv pntru domniil 0-300 mω, 0-3 Ω şi 0-30 Ω. În Fig. 2 st przntată schma d principiu a miliohmtrului car conţin şas taj funcţional distinct: 1 -sursa d alimntar; 2 -sursa d curnt constant; 3 -voltmtrul analogic; 4 -circuitul d comandă şi protcţi; 5 -sursa d tnsiuni d rfrinţă pntru circuitul d comandă şi protcţi; 6 -blocul d smnalizar. Transformatorul d rţa Tr1 ar scţiuna d 3,7 cm 2, bobina primară (230 V) având 2960 spir CuE Ф 0,15 iar ca scundară (2 x 6 V) având 2 x 82 spir CuE Ф 0,7. Doarc aparatul ncsită două tnsiuni, una d 6 V pntru alimntara montajului şi una suplimntară d 12 volţi pntru cl două rl din circuitul d schimbar automată scali şi d protcţi a microamprmtrului, s-a optat pntru schma d rdrsar przntată, obţinându-s tnsiuna d +12 V d la plusul punţii rdrsoar d tipul B25C1200 iar tnsiuna d +6 V d la priza mdiană a înfăşurării scundar. Pntru filtrara tnsiunii d 6 V s-au folosit tri candnsatori lctrolitici d 2200 μf montaţi în parall, totalizând 6600 μf. În parall cu întrrupătorul d rţa K 1 st prvăzut un circuit d smnalizar format din R1, R2, D1, D2 şi LED-ul roşu D3 car smnalizază conctara aparatului la rţa când aparatul st oprit. La pornira aparatului, contactl întrrupătorului fiind în scurt, LED-ul roşu s sting şi s aprind LED-ul vrd D4 indicând că aparatul st alimntat. Sursa d alimntar împrună cu circuitul d comandă şi protcţi şi sursa d tnsiuni d rfrinţă sunt dispus p placa 1 (dsnul cablajului şi dispunra componntlor în Fig. 3 şi 4). Cu ajutorul comutatorului K2a s stabilşt trapta d curnt constant ncsar în funcţi d domniul d măsură 10 ma pntru scala d 0 10 sau 0 30 Ω, 100 ma pntru scala d 0 1 sau 0 3 Ω, şi 1 A pntru scala d 0 100 mω sau 0 300 mω. Acuratţa măsurării st dpndntă d stabilitata valoarii curntului constant car trc prin rzistorul d măsurat. Gnrara d curnt constant în condiţii optim d stabilitat s fac cu IC1 (LM 317) car stabilşt valoara curntului prin rzistorul conctat într trminall V O şi R (şi dci şi a curntului prin R x la masă) astfl încât într cl două trminal să xist o tnsiun d xact 1,25 V. Doarc, conform 4

+6 V R 4 Placa 2 Vi IC 1 Vo K 2a 1 A 100 ma R 5 R 6 Rx Anlg./Dig. DmV Out + - L. pr. L. sc. B 25 C 1200 C 1 C 2 R 10 ma R 7 K 3 Dig. R 8 R 9 T 1 ~ 230 V +12 V C 4 Rl 1 R 2 D 1 R 1 D 2 Tr. 1 On Off K 1 C 3 Vi IC 2 R Vo R 11 R 12 R 13 P 1 R 16 100 mv 10 11 R 18 3 IC 3a 13 12 R 19 D 5 D 6 T 2 + µa - R 10 D 3 (r) D 4 (v) R 3 D 11 (r) K 2b D 9 (v) 0 100 mω 0 300 mω D 10 (v) P 2 R 15 R 14 R 17 300 mv 8 9 IC 3b 14 T 3 Rl 2 Placa 3 D 14 (r) D 12 (v) 0 1 Ω D 17 (r) D 13 (v) 0 3 Ω D 15 (v) 0 10 Ω R 23 R 24 D 8 T 5 T 4 1 R 21 IC 3c 5 4 D 16 (v) 0 30 Ω R 22 D 7 T 7 R 25 T 6 R 20 2 IC 3d 6 7 100 mv Placa 4 Placa 1 Fig. 2. - Schma lctrică a miliohmtrului analogic/digital. Componntl sunt dispus p 4 plăci d circuit imprimat indicat prin linia întrruptă, xcptând R1, R2, D1 şi D2 car sunt dispus p o rgltă sparată lângă Tr1. datlor d catalog, disprsia acsti valori s poat încadra într minim 1,2 şi maxim 1,3 V, st ncsară ajustara valorii rzistoarlor R5, R6 şi R7 pntru obţinra valorii prcis a curntului constant dorit a fi livrat d IC1. Rfritor la stabilitata trmică caractristică acstui intgrat, datl d catalog crtifică pntru driva trmică o valoar d maxim 0,015% o C, ca c însamnă că la o modificar a tmpraturii mdiului ambiant cu plus sau minus 10 o C faţă d tmpratura iniţială la car s-au făcut rglajl, roara d măsură va fi mai mică d ±0,15%, dci, nglijabilă. 5

Stabilitata valorii curntului constant va dpind şi d calitata comutatorului K2, acsta trbuind să asigur contact prfct, cu o valoar cât mai apropiată d zro. În acst scop, pntru K2 s-a folosit un comutator cu doi galţi având 3x3 poziţii, din car cinci scţiuni pus în parall pntru K2a şi o scţiun pntru K2b. YO7AQM Larry 04. 2008 Fig. 3. Placa 1; dsnul cablajului, vdr dinspr faţa placată (115 x 47 mm). La L. sc. Tr.1 La priza mdiană L. sc. Tr.1 La borna Rx La D 9, D 12, D 15 p placa 4 La L. sc. Tr.1 C 4 C 1a C 3 IC 2 C 1b In Out R R 11 C 1c R 4 R 14 P 2 R 12 P 1 R 15 R 17 7 8 R 16 R 13 IC 3 R 20 R 18 b c T 2 1 14 R 19 T 3 b R 21 T 6 b c R 24 b T 5 c c b T 4 D 6 c R 22 b T 7 c D 7 R 23 R 25 La D 10, D 13, D 16 p placa 4 La D 11, D 14, D 17 p placa 4 +12 V La Vi IC 1 La Rl. 1 p placa 3 La Rl. 2 p placa 3 Fig. 4. Placa 1; dispunra componntlor, vdr dinspr faţa suprioară. Sursa d curnt constant st p placa d circuit imprimat 2. Dsnul cablajului st arătat în Fig. 5 iar dispunra componntlor în Fig. 6. În vdra ajustării valorii rzistoarlor pntru obţinra xactă a curntului ncsar, placa a fost astfl poictată încât să pr-mită ralizara d combi-naţii sri/parall pntru R5 şi R6 şi prindra şi rglara mcanică a lungimii rzistorului bobinat (în ar) R7. Acst rzistoar trbui să aibă coficintul trmic cât mai apropiat d zro. Circuitul intgrat LM317 nu ncsită radiator, ca mai mar putr disipată d l fiind d cca. 3-4 W doar p durata fctivă măsurătorilor c ncsită Foto 1. Dtaliu placa d circuit imprimat 1. curnt d 1 A. 6

La K2a/0 La +6 V (R 4) C 2 Vi IC 1 Vo La K 2a/2 R 7 R (R 6b) (R 6a) R 6 (R 5b) (R 5a) La Rx R 5 Fig. 5. Placa 2; dsnul cablajului, vdr dinspr faţa placată (50 x 47 mm). La conctara rzisorului d măsurat la borna R x apar o difrnţă d potnţial, dpndntă liniar d valoara acstuia, car st măsurată cu ajutorul voltmtrului constituit d microamprmtru şi rzistoarl adiţional R9 şi R10. Tnsiuna ar valori sub 100 mv în cazul rzistoarlor cu valori cuprins într 0 şi 10, 0 şi 1 sau 0 şi 0,1 ohmi, (în funcţi d domniul als cu comutatorul K2a) şi circuitul voltmtrului va includ doar rzistorul adiţional R9. Dacă valoara rzistorului d măsurat st mai mar d 10, 1 sau 0,1 ohmi, domniul d măsură al voltmtrului s xtind automat până la 300 mv prin introducra în circuit şi a rzistorului adiţional R10. Acastă opraţi st xcutată d circuitul d comandă şi protcţi constituit d comparatorul cuadruplu IC3, Foto 2. Dtaliu placa 2 tranzistoarl T1 T6 şi rll Rl1 şi Rl2. Est vidnt că în lipsa rzistorului d măsurat tnsiuna la bornl R x ajung la o valoar mar (4 5 V), c poat pun în pricol, atât din Fig. 7. Placa 3; dsnul cablajului (40 x 47 mm). La +μa La -μa La colctor T3 p placa 1 (R 9b) D 4 Rl. 2 Rl. 1 (R 9a) R 10 c b T 1 La +12 V Fig. 6. Placa 2; dispunra componntlor, vdr dinspr faţa suprioară. punct d vdr lctric cât şi mcanic intgritata microamprmtrului. Cl două comparatoar IC3a şi IC3b au un rol snţial în acst sns. Dacă tnsiuna la intrăril invrsoar al comparatoarlor st sub nivlul d 100 mv atât IC3a cât IC3b au işiril la plus, ca c duc la dschi-dra la saturaţi a tranzistoa-rlor T2 şi T3 şi implicit la anclanşara rllor Rl1 şi Rl2, scurtcircuitând rzistorul R10 şi punând la masă minusul microamprmtrului. Dacă tnsiuna la intrăril invrsoar al comparatoarlor dpăşşt 100 mv dar st sub 300 mv, işira comparatorului IC3a ajung la potnţial zro, tranzistorul T2 st blocat şi în circuitul voltmtrului st însriat şi rzistorul R10 D 5 R 9 (R 10a) R 8 La colctor T2 p placa 1 (R 10b) Fig. 8. Placa 3; dispunra componntlor. La borna Rx 7

xtinzându-s astfl automat domniul d măsură a tnsiunii până la 300 mv şi implicit mărindu-s d tri ori scala ohmtrului p domniul slctat cu comutatorul K 2. Işira comparatorului IC3b fiind în continuar la nivl pozitiv rlul Rl2 s mnţin anclanşat şi minusul voltmtrului st la masă. Dacă tnsiuna la borna R x dpăşşt nivlul d 300 mv (în cazul rzistoarlor cu valori mai mari d 30, 10, rspctiv 0,3 ohmi) sau când nu st conctat nici un rzistor la bornl d măsurar (situaţi în car tnsiuna la borna R x va ating valoari d pst 4 V), ambl comparatoar vor ava işiril la nivl zro şi în conscinţă microamprmtrul va fi protjat la supratnsiun. O măsură suplimntară d protcţi a microamprmtrului o constitui introducra tranzistorului T1 în circuitul voltmtrului. Dacă tnsiuna la borna R x dpăşşt nivlul pragului d dschidr a joncţiunii bază-mitor a tranzis-torului T1, acsta s dschid şi pun la masă tnsiuna aplicată prin R9 Foto 3. Dtaliu placa 3 microamprmtrului. Componntl voltmtrului împrună cu cl două rl şi tranzistorul d protcţi T1 sunt dispus p placa 3. Dsnul cablajului st dat în Fig. 7 iar dispunra componntlor în Fig. 8. Circuitul intgrat IC2 (p placa 1) asigură la işir tnsiuna stabilizată d 1,25 V din car s obţin tnsiunil d rfrinţă d 100 şi 300 mv prin divizoarl format d R12, R13 şi P1, rspctiv R14, R15 şi P2. Comparatoarl IC3c şi IC3d, împrună cu tranzistoarl T4 T7 asigură smna-lizara optică corspunzătoar stării funcţional a aparatului. Cu ajutorul potnţiomtr-lor smirglabil P1 şi P2 s rglază nivlul tnsiunilor d prag d 100, rspctiv 300 mv. Dimnsiunil şi forma plăcii d circuit imprimat 4 p car sunt montat LED-uril sunt în funcţi d dimnsiunil şi forma casti şi a panoului frontal car dpind la rândul lor d gabaritul transforma-torului d rţa, microamprmtrului şi comutatorului folosit. Foto 4. Dtaliu placa 4 După cum s-a mnţionat antrior, citira măsurătorii s poat fac analogic, cu instrumntul propriu, în car caz rzoluţi st la nivlul uni gradaţii din scală, sau cu ajutorul unui instrumnt digital xtrior conctat la bornl prvăzut pntru acst scop, în car caz rzoluţia st d 0,1 mω p oric scală. P poziţia Anlg./Dig. a comutatorului K3 citira informaţii s fac atât dirct p instrumntul aparatului cât şi p un milivoltmtru digital, iar p poziţia Dig. Numai p instrumntul digital xtrior, instrumntul analogic propriu fiind dconctat. În c privşt alimntara, dşi aparatul poat fi alimntat şi d la batrii, s-a optat pntru alimntara d la rţa în primul rând din considrnt conomic şi în al doila rând considrându-s că st un aparat d laborator şi nu unul portabil. Asta avându-s în vdr şi snsibilitata la şocuri mcanic a unui microamprmtru p fir d torsiun. 8

Fig. 9. - Dtaliu inscripţionar şi poziţionar lmnt p panoul frontal (scara 1/2). 04. 2008 0 1 0 2 0.5 3 1 4 5 1.5 6 2 7 2.5 8 3 9 10 Fig. 10. - Dtaliu inscripţionar gradaţii p scala microamprmtrului (la scara 1/1). 250 µ A - 5 mv YO7AQM Larry - Pitsti Foto 5. - Microamprmtrul p fir d torsiun (250 μa, Ri=20 Ω) 9

Lista d pis: *R1, R2 22 kω; R3 390 Ω; R4 0,5 Ω; R5 1,25 Ω* (bobinată, prfrabil constantan sau oric alt matrial cu drivă trmică rdusă); R6 12,5 Ω*; R7-125 Ω*; R8 5,6 kω; R9 380* Ω; R10 800 Ω*; R11-82 Ω; R12 1,5 kω; R13 22 kω; R14 16 kω; R15, R16, R17 4,7 kω; R18, R19, R20, R21 5,6 kω; R22, R23 470 Ω; R24 10 kω; R25 680 Ω. *P1, P2 smirglabil 1 kω. *C1 6,800 μf (3 x 2200 μf); C2, C3 100 nf; C4 680 μf. *T1 T6 2 N 2369 (2 N 2222); T7 BC 107. *D1, D2 1 N 4007; D 5, D6 BA 157 (1 N 4148); D7, D8 EFD 108 (oric diodă cu grmaniu); D3, D11, D14, D17 LED roşu; D4, D9, D10, D12, D13, D15, D16 LED vrd. *IC1, IC2 LM 317; IC3 LM 339. *Rl 1, Rl 2 Microrlu la 6-12 V cu contact dublu. Placa 3 Transf. Tr1 Comutatorul K3 Placa 2 Placa 1 Comutatorul K3 Foto 6. Amplasara modullor p placa panoului, vdr din parta draptă. Corp microamprmtru Placa 3 Mufă pntru D.mV. Mufă priză rţa Comutatorul K1 Placa 4 Foto 7. Amplasara modullor p placa panoului, vdr din parta stângă. 10

Conctor priză rţa K1 Placa 3 Placa 4 Bornl D.mV. K2 Tr1 Placa 1 Placa 2 K3 Bornl Rx Foto 8. Amplasara modullor p placa panoului, vdr d sus. Foto 9. Miliohmtrul, vdr d ansamblu. 11