Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Σχετικά έγγραφα
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 4 Serii de numere reale

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Integrala nedefinită (primitive)

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Subiecte Clasa a VII-a

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Curs 2 Şiruri de numere reale

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

Subiecte Clasa a VIII-a

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Ecuatii trigonometrice

1. Mulţimi. Definiţia mulţimii.

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ 2018

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este

Probleme pentru clasa a XI-a

CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

cateta alaturata, cos B= ipotenuza BC cateta alaturata AB cateta opusa AC

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Funcţii Ciudate. Beniamin Bogoşel

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE


z a + c 0 + c 1 (z a)

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <

Capitolul 3. Serii Fourier. a unei funcţii periodice de perioadă Dezvoltarea în serie Fourier

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Tema/Unitatea: Numere reale. Radicali. Puteri. Logaritmi. Numere complexe. Funcții și ecuații

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică. Algebră (1)

Modulul 1 MULŢIMI, RELAŢII, FUNCŢII

MARCAREA REZISTOARELOR

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

VARIANTE PENTRU BACALAUREAT, M1-1, 2007

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

riptografie şi Securitate

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

DEFINITIVAT 1993 PROFESORI I. sinx. 0, dacă x = 0

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

GRADUL II 1995 CRAIOVA PROFESORI I

Teste admitere Facultatea de Automatică şi Calculatoare Domeniul Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

3 FUNCTII CONTINUE Noţiuni teoretice şi rezultate fundamentale Spaţiul euclidian R p. Pentru p N *, p 2 fixat, se defineşte R

Principiul Inductiei Matematice.

Capitolul 7 DERIVATE. DIFERENŢIALE

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

Spaţii vectoriale. Definiţia 1.1. Fie (K, +, ) un corp şi (V, +) un grup abelian.

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Numere reale 1.Multimea numerelor reale R, impreuna cu doua operatii notate + si precum si cu o relatie notata

Timp alocat: 180 minute. In itemii 1-4 completati casetele libere, astfel incat propozitiile obtinute sa fie adevarate.

2.3. Inegalităţi şi limite Convergenţă, monotonie, mărginire Limite remarcabile Limita unei funcţii...

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Criterii de comutativitate a grupurilor

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =.

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Testul nr. 1. Testul nr. 2

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

avem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx +

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Transcript:

Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui element X facem sa-i corespunda un singur element Y. Vom nota = f() sau f: X Y sau X f Y. se numeste variabila sau argument se numeste valoarea functiei X se numeste multimea de definitie Y se numeste multimea valorilor functiei.. Daca X si Y vom spune ca f() este functie reala de variabila reala. 3. Daca X este o submultime a lui X (X X) functia f () definita pe X si egala cu f() pe aceasta submultime (f () = f() ( ) X ) se numeste restrictia lui f() la X. Invers f() se numeste prelungirea lui f () pe X. 4. Spunem ca functia f: X Y este strict descrescatoare daca ( ) A avem f () f ( ) < 0. 5. Spunem ca functia f: X Y este strict crescatoare daca ( ) A avem f () f ( ) > 0. 6. Spunem ca functia f: X Y este injectiva daca este verificata una din urmatoarele conditii: a) ( ) X f( ) f( ) sau b) ( ) X astfel incat f( ) = f( ) = sau c) ( ) Y ecuatia f() = are cel mult o solutie in X. Cele trei conditii sunt echivalente. In rezolvarea eercitiilor poate fi folosita oricare din ele. 7. Spunem ca functia f: X Y este surjectiva daca este satisfacuta una din urmatoarele conditii: a) ( ) Y ( ) X astfel incat f() = sau b) ( ) Y ecuatia f() = are cel putin o solutie in X. c) f(x) = Y 8. functie f: X Y este bijectiva daca este injectiva si surjectiva. 9. f: X Y este bijectiva ( ) Y ecuatia f() = are o singura solutie in X. 0. f: X Y este marginita daca eista doua numere reale m M astfel incat ( ) X avem m < f() < M.

. Daca f : X Y si g : Y Z spunem ca urmatoarea functie notata gof : X Z unde ( gof)() g(f ()) se numeste compusa functiilor g() si f().. X este functia identica definita pe X: : X X X (). 3. Spunem ca functia f : X Y este inversabila daca eista o functie g : Y X astfel incat ( gof )() () si fog)() (). X ( Y Inversa functiei f() se noteaza cu f (). 4. Functia f : X Y este inversabila daca si numai daca f() este bijectiva. 5. Functia f : X Y este para daca f() = f(-) ( ) X (X este o multime simetrica fata de 0). 6. Functia f : X Y este impara daca f() = - f() ( ) X (X este o multime simetrica fata de 0). 7. Functia f : X Y este periodica de perioada T daca ( ) T * astfel incat f( + T) = f() ( ) X. Cel mai mic dintre aceste numere T pozitive se noteaza cu T * si se numeste perioada principala.

B. Functii elementre proprietati grafic FUNCTIA X Y PPIETATI FUNCTIA PUTEE f: XY f() = n nn n Graficul functiei putere a) n par i) f() este descrescatoare pe si crescatoare pe ii) f() este para iii) f() nu este injectiva pe dar restrictiile lui f la si la sunt functii injective iv) f() este surjectiva pe v) f: nu este bijectiva dar restrictiile f : si f : sunt bijective b) n impar i) f() este crescatoare pe ii) f() este impara ii) f() este injectiva pe iii) f() este surjectiva pe iv) f() este bijectiva pe v) f: este inversabila iar f : f () = n FUNCTIA ADICAL f: XY f() = n nn n Graficul functiei radical a) n par i) f() este crescatoare pe ii) f() este injectiva pe iii) f() este surjectiva pe iv) f() este bijectiva pe v) f: este inversabila iar inversa ei este f : f () = n. b) n impar i) f() este crescatoare pe ii) f() este impara iii) f() este injectiva pe iv) f() este surjectiva pe v) f() este bijectiva pe vi) f: este inversabila iar f : f () = n.

FUNCTIA X Y PPIETATI FUNCTIA EXPNENTIALA f: XY f() = a a > 0 a Graficul functiei eponentiale a) a > (0 + ) i) f() este strict crescatoare pe ii) f() este injectiva pe iii) f() este surjectiva pe iv) f() este bijectiva pe v) f: (0 + ) este inversabila iar f :(0 + ) f () = log a. b) a(0 ) (0 + ) i) f() este strict descrescatoare pe ii) f() este injectiva pe iii) f() este surjectiva pe iv) f() este bijectiva pe v) f: (0 + ) este inversabila iar f :(0 + ) f () = log a. FUNCTIA LGAITMICA f() = log a a > 0 a Graficul functiei logaritmice a) a > (0 + ) i) f() este strict crescatoare pe (0 + ) ii) f() este injectiva pe (0 + ) iii) f() este surjectiva pe (0 + ) iv) f() este bijectiva pe (0 + ) v) f: (0 + ) este inversabila iar f : (0 + ) f () = a. b) a(0 ) (0 + ) i) f() este strict descrescatoare pe (0+ ) ii) f() este injectiva pe (0 + ) iii) f() este surjectiva pe (0 + ) iv) f() este bijectiva pe (0 + ) v) f: (0 + ) este inversabila iar f : (0 + ) f () = a.

FUNCTIA X Y PPIETATI FUNCTIA SINUS f: X Y f() = sin - 3 - FUNCTIA CSINUS f: X Y f() = cos - π π π - 3 - FUNCTIA TANGENTA f: X Y f() = tg [- ] [- ] \ +kkz i) f() este marginita ii) f() este impara iii) f() este periodica cu perioada T= k kz T * = este perioada principala. iv) f() nu este injectiva pe dar restrictia lui f() la este o functie injectiva v) f() este surjectiva pe vi) f() nu este bijectiva pe dar restrictia sa f: [-] este bijectiva si are ca inversa functia f :[-] f ()= arcsin(). i) f() este marginita ii) f() este para iii) f() este periodica cu perioada T= k kz T * = este perioada principala. iv) f() nu este injectiva pe dar restrictia lui f() la [0 ] este injectiva v) f() este surjectiva pe vi) f() nu este bijectiva pe dar restrictia sa f: [0 ][-] este bijectiva si are ca inversa functia f :[-] [0 ] f ()= arccos(). i) f() este impara ii) f() este periodica cu perioada T = k kz T * = este perioada principala. iii) f() nu este injectiva pe \ +kkz dar restrictia lui - π 3 f() la este o functie injectiva iv) f() este surjectiva pe \ +kkz v) f() nu este bijectiva pe \ +kkz dar restrictia sa FUNCTIA CTANGENTA f: X Y f() = ctg π π 3 \ {kkz} f: este bijectiva si are ca inversa functia : f f ()=arctg (). i) f() este impara ii) f() este periodica cu perioada T = k kz T * = este perioada principala. iii) f() nu este injectiva pe \ {kkz} dar restrictia lui f() la 0 este o functie injectiva iv) f() este surjectiva pe \ {kkz} v) f() nu este bijectiva pe \ {kkz} dar restrictia sa f: 0 este bijectiva si are ca inversa functia f : 0 f ()= arcctg ().

FUNCTIA X Y PPIETATI FUNCTIA ACSINUS f: X Y f() = arcsin - - [- ] i) f() este marginita ii) f() este impara iii) f() este injectiva pe [- ] iv) f() este surjectiva pe [- ] v) f() este bijectiva pe [- ] vi) f() este inversabila pe [- ] iar inversa sa este f : [-] f () = sin FUNCTIA ACCSINUS f: X Y f() = arccos - π [- ] [0 ] i) f() este marginita ii) f() este injectiva pe [- ] iii) f() este surjectiva pe [- ] iv) f() este bijectiva pe [- ] v) f() este inversabila pe [- ] iar inversa sa este f : [0 ] [-] f () = cos FUNCTIA ACTANGENTA f: X Y f() = arctg - i) f() este marginita ii) f() este impara iii) f() este injectiva pe iv) f() este surjectiva pe v) f() este bijectiva pe vi) f() este inversabila pe iar inversa sa este f : f () = tg FUNCTIA ACCTANGENTA f: X Y f() = arcctg π 0 i) f() este marginita ii) f() este injectiva pe iii) f() este surjectiva pe iv) f() este bijectiva pe v) f() este inversabila pe iar inversa este f : 0 f () = ctg