, m ecuańii, n necunoscute;

Σχετικά έγγραφα
Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Lucian Maticiuc CURS I II. 1 Matrice şi determinanţi. Sisteme de ecuaţii liniare. 1.1 Matrice şi determinanţi

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,...

Curs 4 Serii de numere reale

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Curs 1 Şiruri de numere reale

1.4 Schimbarea bazei unui spaţiu vectorial

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Adriana-Ioana Lefter DIFERENŢIALE) Anul I, Facultatea de Chimie Note de curs

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 2 Şiruri de numere reale

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Matrici şi sisteme de ecuaţii liniare

Sala: Octombrie 2014 SEMINAR 1: ALGEBRĂ. este un Q-spaţiu vectorial, faţă de operaţiile uzuale de adunare şi înmulţire cu un număr raţional.

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Subiecte Clasa a VII-a

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Nicolae Cotfas ELEMENTE DE EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Subiecte Clasa a VIII-a

Seminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0

MARCAREA REZISTOARELOR

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

2.3 Geometria analitică liniarăînspaţiu

Integrala nedefinită (primitive)

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica.

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

1.11 Rezolvarea circuitelor de curent continuu Metoda teoremelor lui Kirkhhoff

Dreapta in plan. = y y 0

2.9 Forme biafine Forme pătratice afine. Aducerea la forma canonică Centre de simetrie Varietăţi pătratice...

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Gheorghe PROCOPIUC PROBLEME DE ALGEBRĂ LINIARĂ GEOMETRIE

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

riptografie şi Securitate

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Sisteme de ecuaţii diferenţiale

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Capitolul 3. Serii Fourier. a unei funcţii periodice de perioadă Dezvoltarea în serie Fourier

elemente de geometrie euclidiană

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

z a + c 0 + c 1 (z a)

Ecuatii trigonometrice

MODELE DE TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA DISCIPLINA: ALGEBRĂ (cls. a IX-a, a X-a, a XI-a)

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 1998 Clasa a V-a

8 Intervale de încredere


Sisteme liniare - metode directe

Ariadna Lucia Pletea Adrian Corduneanu Mircea Lupan LECŢII DE ALGEBRĂ LINIARĂ

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Probleme pentru clasa a XI-a

Principiul Inductiei Matematice.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Criptosisteme cu cheie publică III

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Cursul de recuperare Algebra. v n. daca in schimb exista coecienti λ 1, λ 2,..., λ n nu toti nuli care satisfac relatia (1), de exemplu λ i 0 = A =

Spaţii vectoriale. Definiţia 1.1. Fie (K, +, ) un corp şi (V, +) un grup abelian.

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Algebra si Geometrie Seminar 9

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie, utilizând Geogebra

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

Transcript:

Sisteme liniare NotaŃii: a ij coeficienńi, i necunoscute, b i termeni liberi, i0{1,,..., n}, j0{1,,..., m}; a11 1 + a1 +... + a1 nn = b1 a11 + a +... + an n = b (S), m ecuańii, n necunoscute;... am11 + am +... + amn n = bm a11 a1... a1 n a11 a1... a1 n b1 a1 a... a n A = a1 a... an b, A =,........................... a m1 am... amn a m1 am... amn bm r rangul matricii A = rangul sistemului Sisteme de trei ecuańii cu trei necunoscute a1 + b1 + c1 z = d1 Def. Un sistem de trei ecuańii cu trei necunoscute are forma ( S) : a + b + cz = d, unde a3 + b3 + c3z = d3 a i, b i, c i se numesc coeficienńii necunoscutelor, iar d i termenii liberi ai sistemului. Def. Se numeste soluńie a sistemului orice triplet (s 1, s, s 3 ) care este soluńie pentru fiecare ecuańie a sistemului. a1 b1 c1 A = a b c - matricea sistemului a3 b3 c 3 a1 b1 c1 d1 A = a b c d - matricea etinsă a sistemului a3 b3 c3 d 3 Regula lui Cramer a1 b1 c1 A = a b c ; a3 b3 c 3 a b c = a b c - determinantul matricei sistemului a b c 3 3 3 1

d b c = d b c d b c 3 3 3 (se obńine din A înlocuind coeficienńii lui, prin coloana termenilor liberi) = a d c a d c a d c 3 3 3 (se obńine din A înlocuind coeficienńii lui, prin coloana termenilor liberi) = z a b d a b d a b d 3 3 3 z = ; = ; z = (se obńine din A înlocuind coeficienńii lui z, prin coloana termenilor liberi) Sisteme liniare omogene a1 + b1 + c1 z Sistemul ( S) : a + b + cz se numeşte sistem liniar omogen a3 + b3 + c3z Întotdeauna acest sistem este compatibil avand cel puńin soluńia banală (cu toate componentele egale cu zero) = = z. Daca = det( A) 0 atunci (formulele lui Cramer) sistemul are numai soluńia banală. În acest caz sistemul este compatibil determinat. Daca = det( A) atunci sistemul are şi alte soluńii diferite de cea banală. Sistemul este compatibil nedeterminat. Sisteme de m ecuańii cu n necunoscute a11 1 + a1 +... + a1 nn = b1 a11 + a +... + ann = b Au forma : (1)... am 11 + am +... + amnn = bm Dacă un sistem are soluńii, atunci îl numim compatibil (determinat dacă are eact o soluńie şi nedeterminat dacă sistemul are mai mult de o soluńie) Sistemul (1) se numeşte omogen daca are tońi termenii liberi egali cu zero. Sistemul astfel obńinut

a11 1 + a1 +... + a1 nn a11 + a +... + ann se numeşte sistemul omogen asociat sistemului (1).... am11 + am +... + amn n CoeficienŃii necunoscutelor formeaza o matrice de tip m n: a11 a1... a1 n 1... n A = a a a numită matricea sistemului (1)............ am 1 am... amn 1 b1 Dacă X = b şi C = sunt coloana necunoscutelor şi respectiv coloana termenilor n bm liberi, atunci sistemul (1) se poate scrie sub forma matriciala AX = C. Două sisteme sunt echivalente dacă sunt amandouă incompatibile sau sunt amandouă compatibile şi au aceleaşi soluńii. Discutia unui sistem Teorema Kronecker Capelli. Sistemul liniar (1) este compatibil dacă şi numai dacă rangul matricii sistemului coincide cu rangul matricii etinse. Comform teoremei avem nevoie de calculul rangului matricii A. Daca rang(a) = r, atunci eistă cel puńin un minor nenul de ordin r. Pe acesta îl numim determinant principal şi-l notam.ca să avem egalitatea rang(a) = rang( A ) trebuie probat ca orice minor al matricii p A care-l contine pe cel principal şi care nu este minor al lui A este nul. Orice astfel de minor de ordin r + 1, obńinut prin bordarea determinantului principal cu elemente corespunzatoare ale coloanei termenilor liberi, precum şi cu cele ale uneia din liniile rămase, se numeşte minor caracteristic. Vom nota un astfel de minor prin car, k, unde k indica linia utilizată pentru bordare. Teorema Rouche. Sistemul liniar (1) este compatibil dacă şi numai dacă tońi minorii caracteristici sunt nuli. Deci dacă cel puńin un minor caracteristic este nenul sistemul este incompatibil. Determinarea solutiilor Presupunem ca rang(a) = r şi că am ales ca determinant principal al sistemului compatibil a... a 11 1r =.......... De precizat că odată ales determinantul principal cu el se merge până la p ar1... arr determinarea soluńiilor. Necunoscutele ale caror coeficienńi sunt în determinantul principal se 3

numesc necunoscute principale. Deci în cazul nostru acestea sunt 1,,..., r.celelalte necunoscute (dacă eistă), adica r+1,..., n, se numesc necunoscute secundare. EcuaŃiile ale căror coeficienńi se află în determinantul principal se numesc ecuańii principale. În cazul de fańă primele r ecuańii sunt principale. Celelalte ecuańii (dacă eistă) se numesc ecuańii secundare. a11 1 + a1 +... + a1 nn = b1 a11 + a +... + an n = b Se rezolva sistemul format din ecuańiile principale : (*)... ar11 + ar +... + arnn = br SoluŃiile acestui sistem sunt soluńii şi pentru (1), (din rang(a) = rang( A ), rezultă că celelalte linii sunt combinańii liniare ale ecuańiilor principale, ceea ce arată că o soluńie a sistemului de mai sus este soluńie şi pentru (1)). Analizam cazurile : - dacă r = n, atunci sistemul (*) are atâtea ecuańii câte necunoscute. Pentru rezolvare se pot 1 n aplica formulele lui Cramer : 1 = ; = ;...; n =, unde se obńine din n p p p p înlocuind coloana coeficienńilor lui n cu termenii liberi. - daca r < n, atunci în ecuańiile principale se înlocuiesc necunoscutele secundare variabil,..., ; r+ 1 = λr+ 1 n = λn λk R şi se rezolva sistemul format din ecuańiile principale (în care necunoscutele secundare trec în membrul drept). Pentru rezolvare se aplică regula lui Cramer. 4

Probleme rezolvate 1. Se consideră sistemul m + + z = m 3 5 + z =, unde m este un parametru real. ( m + 1) + + 3z = m 1 1 a) Să se determine m0r, ştiind că 5 1 = 1. m + 1 3 b) Să se determine m0r astfel încât sistemul să admită soluńia (1,, 3). c) Pentru m = 1 să se rezolve sistemul de ecuańii. m 1 1 R. a) 5 1 = 6m + 10 + m + 1+ m + m 15 = 5m m + 1 3 5m = 1 5m = 10 m =. b) Înlocuim = 1, = şi z = 3 şi obńinem: m + 3 = m 3 m m, m =. m + 1 + 4 9 = m =, care verifică şi prima ecuańie + + z = c) Pentru m = 1 sistemul va fi 5 + z =, matricea sistemului A = 5 1 + 3z = 0 3 = det = 5 1 = 6 + 10 + 15 = 3 0, este sistem Cramer. Calculăm şi d ( A) 0 3 determinanńii corespunzători necunoscutelor: 1 1 1 1 d d z = 1 = 1 4 4 + 6 + 4 = 1, 3 1 1 = 5 = 4 0 4 + 10 = 18 şi obńinem soluńiile 0 d 1 d 4 dz 18 = = = 4, = = = 8, z = = = 3. d 3 d 3 d 3 d = 5 1 = 6 10 + 30 = 4, 0 3 5

+ 3z = 3. Se consideră sistemul de ecuańii + + z = 4, unde m R. m + 4z = 1 a) Să se determine m R astfel încât (,1, 1) să fie o soluńie sistemului. 1 3 b) Să se rezolve ecuańia 1 1 = m 3 m, unde m R. m 1 4 c) Pentru m = 5 să se rezolve sistemul de ecuańii. R. a) Înlocuim în ultima ecuańie a sistemului: m @ 1 + 4@( 1) = 1 m = 6 m = 3. 1 3 b) 1 1 4 6 3 16 1 5 15 5 15 3 m 1 4 = m m + + = m + m + = m m m + m 15 cu soluńiile m 1 = 3 şi m = 5. 1 3 c) Pentru m = 5 matricea sistemului este: A = 1 1 şi 5 1 4 1 3 din b) ( A) ( ) ( ) det = 1 1 = 5 3 5 = 5 + 15 = 40 0, sistem Cramer. d 5 1 4 3 3 = 4 1 1 = 1 1 3 3 + 3, 1 1 4 1 3 3 d = 4 1 = 16 + 15 + 6 + 60 1 + 4 = 10, d z 5 1 4 1 3 = 1 4 = 1 + 40 + 6 15 + 4 + 4 = 40. 5 1 1 SoluŃia: d 0 d 10 dz 40 = =, = = = 3, z = = = 1. det 40 det 40 det 40 ( A) ( A) ( A) 6

3. Se consideră sistemul de ecuańii + + z = 1 + + az = 1 + + a z = 4 1 şi matricea A( a) = 1 a M 3 ( R ). 1 4 a a) Să se calculeze det(a(4)). b) Să se determine a R pentru care matricea A(a) este inversabilă. c) Pentru a R {1,} să se rezolve sistemul. ( ) det A 4 = 1 4 = 3 + 4 + 4 16 16 = 6. R. a) ( ) 1 4 16 b) Matricea A(a) este inversabilă dacă determinantul matricei este nenul, (det(a(a)) 0). ( A( a) ) a a ( a )( a )( ) ( a )( a ) det = 1 = 1 = 1 1 = 1. 1 4 a 1 a det(a(a)) 0 (a )(a 1) 0 a şi a 1 a R {;}. c) Pentru a R {1,} det(a(a))=(a )(a 1) 0. ( )( ) d = 1 a = a a 1, SoluŃia: 1 4 a ( A( a) ) d = 1 1 a, 1 1 ( a )( a ) ( )( ) det A( a) a d = 1 1. z 1 4 1 d 1 d 0 = = = 1, = =, det a a 1 a a 1 d z 0 z det = = ( A( a) ) ( a )( a 1) ( ) ( )( ) + a + a z = a 4. Se consideră sistemul de ecuańii + b + b z = b, unde a,b,c 0 R, sunt distincte două + c + c z = c câte două. a) Să se rezolve sistemul pentru a, b = 1 şi c =. b) Să se verifice că det (A)=(a b)(b c)(c a), unde A este matricea asociată sistemului. c) Să se demonstreze că soluńia sistemului nu depinde de numerele reale a, b şi c. 7

R. a) Pentru a, b = 1 şi c =, sistemul va fi: + + z = 1 + z = 1 ( 1). Din ultimele două ecuańii 4z + + = + 4z = :( ) z = 1 z, = 1 şi S = {(0, 1, 0)}. + z = 1 1 a a 1 a a L1 *( 1) + L 1 b + a b) det( A) = 1 b b b a b a = ( b a)( c a) = L1 *( 1) + L3 1 c + a 1 c c 0 c a c a ( )( ) = b a c a c + a b a ( ) ( b a)( c a)( c b) ( a b)( b c)( c a) = =. (determinant Vandermonde). c) Rezolvăm sistemul prin regula lui Cramer: a a a 1 a a 1 a a ( ) d = b b b, d = 1 b b = d = det A, d = 1 b b şi z c c c 1 c c 1 c c ( ) ( ) ( A) dz ( ) ( ) d d det =, = = = 1, z =, soluńii care nu depind de a, b, c. det A det A det A det A + z t = 1 5) Se consideră sistemul: + + az + t = 1, a şi b parametri reali. + z t = b a) Să se determine a şi b astfel încât matricea sistemului să fie de rang, iar sistemul să fie compatibil. b) Pentru a= 1 şi b=1 să se rezolve sistemul. 1 1 1 1 1 1 1 R. a) A = 1 1 a 1 ; A 1 1 a 1 1 = 1 1 1 1 1 1 1 1 b 1 d = = 3 0determinantul principal. Luăm determinantul de ordinul 3: 1 1 1 1 1 d = 1 1 a = a + 1 care trebuie să fie nul a= 1. 1 1 1 Determinantul caracteristic trebuie să fie nul şi obńinem: 1 1 5 dc = 1 1 1 = 3b 5 3b 5 b = 3 1 1 b 8

b) Necunoscutele principale sunt şi, iar z =α 0R şi t =β 0R. = 1 α + β Sistemul principal:. + = 1 + α β = 1 + α β 1 5 4 6. Se consideră matricea A = 10 8. 3 15 1 a) Să se determine rangul matricei A. + 5 + 4z = 1 b) Să se studieze compatibilitatea sistemului ( S) + 10 + 8z = 3. 3 + 15 + 1z = 5 R. a) Matricea A are liniile proporńionale ranga=1. 1 1 b) d c = = 1 1 0 sistemul este incompatibil. 3 + 5z + 7t 7. Se consideră sistemul (S) 4 + 7z + 5t. + z 5t a) Sistemul admite soluńiile = 8, =8, z = 3, t =1, respectiv =4, =8,z =0,t =0? JustificaŃi răspunsul. b) Să se rezolve sistemul. R. Sistemul e omogen, deci are ca soluńie soluńia banală = =z =t =0 a) Se verifică că = 8, =8, z= 3, t=1 nu e soluńie a sistemului: ( 8) 8+5 ( 3)+7 1= 16 8 15+7= 3 0, iar =4, =8, z=0, t=0 e soluńie a sistemului: 4 8+5 0+7 0= 8 8. b) 5 = 6 0 rang A, unde A este matricea sistemului. 4 7 Cum 5 1 5 7 4 7 şi 4 7 5 rang A=. 1 1 1 5 Fie =α0r şi t =β0r se obńine sistemul echivalent α = 11β, =α, z =3β şi t =β unde α,β0r. + 5z = α 7β cu soluńiile 4 + 7 = α 5β 9

6 9 5 6 8 1 7 m 8. Se consideră matricea A =, m parametru real. 3 1 4 6 3 4 a) Să se calculeze determinantul matricei A. 7 9 b) Pentru m=8 să se rezolve ecuańia matriceală A X =,unde X =. 3 z 5 t 3 3 5 6 R. a) 4 4 7 m A = 3 A nu este inversabilă pentru m0r. 3 4 b) Pentru m=8 ecuańia maticeală se transformă în: 6 9 5 6 7 6 + 9 + 5 + 6t = 7 8 1 7 8 9 8 + 1 + 7z + 8t = 9 =. 3 1 z 3 + 3 + z + t = 3 4 6 3 4 t 5 4 + 6 + 3z + 4t = 5 Deoarece 6 5 = 0 rang A şi cum tońi minorii de ordin 3 sunt nuli rang A=. 8 7 Calculând minorii caracteristici 6 5 7 6 5 7 = 8 7 9, d = 8 7 9 se obńine că sunt nuli, 1 1 3 4 3 5 deci sistemul e compatibil nedeterminat. Alegând =α şi t=β, cu α,β0r se obńine sistemul echivalent: 6 + 5z = 7 9α 6β cu soluńiile 8 + 7z = 9 1α 8β d c c 3 = α ; = α, z = 1, t = β, deci ecuańia matriceală are o infinitate de soluńii, matrici coloană de forma α,β0r. 3 α β X = α, cu 1 β 10

+ + z + t + + z + t 9. Să se rezolve sistemul (S). + + z + t + + z + t R. Sistem omogen, deci admite soluńia banală = = z= t. 1 1 det A=0; = 1 1 = 3 0 minor principal rang A=3 1 + + z = λ Cu t=λ0r + + z = λ. Sistem Cramer cu soluńiile = λ, =0, z=0, t=λ. + + = λ + 3 + z = 9 10. Să se rezolve sistemul + 3z = 14. 3 + 4 + z = 16 1 1 1 R. = 1 3 = 3 Sistemul este de tip Cramer şi are soluńiile: s 3 4 z = = 1, = =, z = = 3. s s s 11. Să se rezolve sistemul: 4 3 4 3 + z + 4 6 + 3z + 1. 5 3 + z + 3 R. = 6 3 = 5 0 sistemul este compatibil determinat (Cramer) 5 3 4 3 = 1 3 = 5 = = 1, =-10 =, z =5, z=-1. 3 3 S={(1,,-1)}. 11