4. Analiza în timp a sistemelor liniare continue şi invariante

Σχετικά έγγραφα
METODA OPERATIONALA LAPLACE

5. Polii şi zerourile funcţiei de transfer

Sisteme de ordinul I şi II

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

METODE AVANSATE DE MASURARE COMANDA SI AUTOMATIZARE

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

2.1. Procese si sisteme dinamice. Model.

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Rezulta ca polul în origine introduce un defazaj egal cu - απ/2 pentru tot domeniul de pulsatii. Indici de performanta ai sistemelor dinamice

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Matematici Speciale. Conf.Dr. Dana Constantinescu Departamentul de Matematici Aplicate Universitatea din Craiova

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Elementul de întârziere de ordinul doi, T 2

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

Curs 4 Serii de numere reale

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Tema: şiruri de funcţii

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

MODELAREA MATEMATICĂ A SISTEMELOR CONTINUE

Integrala nedefinită (primitive)

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII DIFERENŢIALE ORDINARE

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Curs 9. Teorema limită centrală. 9.1 Teorema limită centrală. Enunţ

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Errata (Includes critical corrections only for the 1 st & 2 nd reprint)

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

INTRODUCERE IN TEORIA SISTEMELOR

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Subiecte Clasa a VII-a

AUTOMATICĂ ŞI INFORMATICĂ APLICATĂ

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

riptografie şi Securitate

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033

Curs 1 Şiruri de numere reale

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

Analiza sistemelor liniare şi continue


Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

PRELEGEREA VI STATISTICĂ MATEMATICĂ

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI


5.1. Noţiuni introductive

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

Transcript:

RA C5 4. Aaliza î im a iemelor liiare coiue şi ivariae Aaliza î im rereziă deermiarea răuului î im a iemelor coiderae, la divere iuri de emale de irare şi deermiarea ricialelor rorieăţi (abiliae, erformaţe de regim razioriu şi aţioar, ec.. 4.. Răuul î im. Comoea liberă şi forţaă a răuului uui iem Fie u iem diamic de ordiul, decri de ecuaţiile de are : _ dx ( x ( = [ x( x(... x ( ] ; = A x ( + bu (, x( = x d x ( ; y ( ; u ( ; ude _ y ( = c x ( A ; b ; c iar u (: coiuă Codiţia iiţială x = x( cocerează ioria iemului âă la iereează evoluţia iemului eru >. raiecoria de are, la u mome ee : A = + ( A ( τ x ( e x ( e bu( τ d τ = şi A A ( τ Dacă = şi x = x ( = x( = auci: x ( = e x + e bu( τ d A iar Φ ( = e, defieşe maricea de raziţie a ărilor au maricea fudameală a iemului. _ A y ( ( τ A y ( = c x ( = c e x + c e bu( τ dτ l y l comoea liberă a rauului (deide de codiţiile iiţiale şi maricea A y f comoea forţaă a rauului (deide de mărimea de comadă/ mărimea de irare şi realizarea iemului (A,b,c y f ( τ

RA C5 Dacă e leacă de la ecuaţiile de are cărora li e alică raformaa alace obţiem : X( x = A X( + b U( ( I A X ( x b U ( ( I A = ( + ( = + X ( I A x I A b U( Y( = c X( ( ( ( Y( = c I A x + c I A b U( H( Y( = c I A x + H( U( y ( = ( { Y } { ( } { } A ( y c I A x H U ( = + ( ( y ( = c e x + h u ( y ( y ( l ude ( { (} ( f { } A h = H = c I A b = c e bee fucţia odere (răuul iemului la imul Dacă codiţiile iiţiale u ule ( x = auci : y ( = l ( = f ( = { ( (} = ( ( = A ( τ ( τ y y H U h u c e bu dτ

RA C5 4.. Mărimi de irare adard î im coiuu irări oliomiale u ( = ( U( =, (! u(=( u( = u(= / 45 = = =3 irări armoice jω u ( = ( e = ( (coω+ ji ω U( =, ω jω u ( = ( co ω U( =, ω + ω ω u ( = (i ω U( =, ω + ω 3

RA C5 4.3. Răuul uui iem la irare oliomială Z ( Y( = H( U( cu H( = P( forma ireducibilă u ( = ( U( =, (! Z ( Z ( c c a a Y( = = = +... + +... + P( ( i ude ee iul fuciei de rafer au umarul olilor i origie iar ee umarul olilor diferii de zero. j ( j d H( Z( i cj = j H ( =, j.. j! j! d = şi ai =, i=.. P'( = i i y ( = c + ae j i i =! i= comoea comoea ermaea raziorie j ( j î codiţii iiţiale ule Dacă e coideră o irare reaă uiară: i y ( = H(( + ae i ( i= comoea ermaea comoea raziorie u ( = ( U( = dacă şi umai dacă iemul ee ric abil, adică Re( i <. P[H(] C şi deci Se obervă că dacă auci y( = H( ( = y ( Î coeciţă, răuul iemului, mai reci comoea lui forţaă (y f, ee coiui di doi ermei ce vor fi defiiţi ri: 4

RA C5 y ( = y ( = y ( + y ( ; x = ; y f l = y - comoea ermaeă a răuului; y - comoea raziorie a răuului. y l - comoea liberă a răuului. OBSERVAŢII :. Decomuerea y ( y l( yf( ce e obţie î orice codiţii. Decomuerea y ( y ( y ( = + ee o decomuere geerală = + u ee geerală; ea e obţie dacă iemul ee ric abil şi irarea ee daă, cu x(= ( y l =.. Î cazul aricular al uui emal reaă e irare, răuul iemului e mai umeşe rău idicial. 3. Se obervă la emal reaă e irare că dacă auci y( = H(( = y ( = co Aceaă mărime coaă defieşe regimul aţioar. Regimul aţioar ee u caz aricular de regim ermae şi aume eru irare reaă iar H( defieşe facorul de amlificare al iemului. 5

RA C5 4.4. Răuul uui iem la irare armoică jω u ( = ( e = ( (coω+ ji ω U( =, ω jω Y( = H( U( cu H( = ( ( Z P ireducibilă Y = Z ( Z ( a a a j P = = j + + + (... ( ω ( ω ( jω ( i Z( jω a = = H( jω P( jω Z( i ai = ; i =... ( jω P'( i i ude H(jω ee raformaa Fourier a fucţiei de rafer a iemului Deci: y ( H(j e j ω = ω + a ie i = y ( + y ( i= Comoea ermaeă va fi: ( ω arg( ( ( ω y ( = H( jω e = H( j e e jω j H jω jω = A( e e = A( ω e jϕω ( jω j( ω+ ϕω ( Relaţia araă că, dacă la irare, e alică u emal armoic de ulaţie ω, la ieşire e obţie u emal de aceeaşi ulaţie, defaza cu ϕ(ω şi modifica î amliudie cu A(ω. 6

RA C5 4.5. Aaliza î im a fucţiilor de rafer adard Fucţia de rafer a uui iem exrimaă ri ermei i bi i + Y( b +... + b + b b b H( = = = q m m U( ( am +... + a + a a q ai j ( + a Facorizâd olioamele de la umărăor la umior î fucţie de rădăciile imle au comlexe şi de ordiul de muliliciae, obţiem: cu H ( K K = G( = q q r ( + i ( + K - facorul de amlificare al iemului - coaa de im ( ( j l + + j + + l Se u î evideţă urmăorii ermei i: erme coa H K ( = K erme liber : iegraor HI ( erme liiar : - de îârziere de ordiul I H ( = + H = + - de aiciare de ordiul I ( erme cuadraic : - de îârziere de ordiul II Q ( H = = au derivaor ( H = + ς+ H = + ς+ - de aiciare de ordiul II ( Q iul fucţiei de rafer = umărul olilor î origie ai fucţiei de rafer. Ordiul fucţiei de rafer = ordiul ecuaţiei difereţiale di care -a obţiu ri raformaa alace fucţia de rafer. Deci eru D 7

RA C5 ieme fizic realizabile, m>, ordiul coicide cu gradul oliomului de la umiorul fucţiei de rafer. Răuul î im a ermeilor i A. Să e udieze răuul forţa y f ( al elemeului roorţioal, de îârziere de ordiul : dy( y ( K a + ay( = bu( H( = = d u ( + a b ude = [ ec ]; > ee coaa de im, iar K = > ee facorul a de amlificare. a irare e alică: a imul Dirac u ( = δ ( b reaă uiară u ( = ( a Dacă u ( = δ( U( = { u (} = { δ( } = - - - y( { Y( } { H( U( } { H( } auci : = = = = - K - K / K = = = e + / + b Dacă irarea iemului { } { } u ( = ( U( = u ( = ( = / K Y( = H( U( = = K ( + / + y ( = y ( = Y( = K ( e ( - / deci { } f Comoea ermaeă ee y ( = H( = K ( a iar comoea raziorie y K e / ( = ( 8

RA C5 u( y( y =H(=K y( g α=k/ K u(=( Afel, y = lim y( = lim y( = K iar dy( K e / d =, > agea î origie la graficul lui y( ee dy( gα = = d = K Ierecia dire agea î origie la graficul fucţiei y( i dreaa de y deermiă e axa imului u egme egal chiar cu coaa de im. Se oae ue deja că, e măura ce coaa de im creşe, răuul iemului ee di ce î ce mai le. Coveţioal e coideră că regimul razioriu a îcea auci câd y( τ y y, τ care defieşe duraa regimului razioriu (au imul razioriu şi ude uzual = 5 5[ ] au = [ ], ( %, ( %. Î cazul aceui iem, devie τ / e, τ > adică τ l = l ( 3 4 imul razioriu lim lim ( [ ] ε = ε( = u( y( = K % eroarea aţioară 9

RA C5 rebuie reţiuă şi relaţia dire olul iemului, ce ee = -/ < şi duraa regimului razioriu, care e exrima ri: 3 4 şi deci, e maura ce olul e ideărează de axa imagiară (i cadrul emilaului âg regimul razioriu ee mai cur. jω X =-/ σ B. Să e udieze răuul forţa y f ( al elemeului roorţioal, de îârziere de ordiul : a d y ( a dy ( a y b u ( ( d d y ( b b / a b a / a H( = = = = = u ( a + a + a + a / a + a / a a + a / a + a / a + + = ( ( ( ( ω = / ω H( + ζω + ω + ζ + = = b a a a a a a = ; ω = ; ζω = ; ω = ; ζ = = a a a a a a aa ude ω = [ec] - ee ulaţia aurală (au rorie, ω a a = ee coaa de im iar ζ = ee facorul de amorizare. Peru = H( = ω + ζω+ ω a aa

RA C5 ecuaţia caraceriică ee + ζω + ω = iar olii fucţiei de rafer, j = ζ ω ± ω ζ Alicâd o irare reaă { } { } auci u ( = ( U( = u ( = ( = / ω + ζω Y( = H( U( = = = + ζω = + ζω + ω + ζω + ω ζ ( + ζω + ( ω ζ ζ ( + ζω + ( ω ζ Răuul idicial ζω ζ y ( = yf ( = - { Y( } = e coω ζ + iω ζ ( ζ e ζ = + ζ ζ ζω i ω ζ arcg ( ζ ω a Regim eamoriza ζ =, =± jω y (= ( + ω ω = + ω ( ω y( = co ( b Regim ubamoriza ζ (, Polii u comlecşi j, = ± ζω ω ζ ζω ζ y( = e coω ζ + iω ζ ( ζ c Regim criic ζ = Polii u = = ω ω + ω ω y ( = = y ( = ( e ( + ω ( ( + ω ( + ω d Regim ura amoriza ζ >. Polii devi reali şi diicţi, = ζω ± ω ζ

RA C5 e ζ y h arch ζ ζ ζω ( = ω ζ + ( jω jω jω a X X jω ω jω σ X ζω b X jω ω ζ jω ζ σ = X ω c ω σ u( y(.8.6.4 ζ= ζ=.5..8 ζ=.6.4 ζ=. 5 5 []

RA C5 Derivaa răuului ee : dy f d ( ω ζω = e iω ζ ζ şi ermie calculul exremelor fucţiei y f ( aie la momeele de im: π = =,,... ω ζ valoarea răuului ee : ( y ( = e ζω f.5 u( y( y δ δ maximele locale e obţi eru = m+, m N iar miimele locale eru = m, m N.5 5 5 [] Primul maxim ee : y = y + = + e max δ ζπ ζ Performaţele regimului diamic: urareglajul σ y y y δ y y y max max = = = = e ζπ ζ imul rimului maxim au de aigere a abaerii maxime a mărimii de ieşire i regim razioriu σ ; duraa regimului razioriu defiia ri imul ce e curge di momeul alicării exciaţiei (irarea e caalul de referiţa i îă cid ieşirea ira îr-o badă de ± ( 5% y ; y = e Πζ ζ ζω ; e l ζω = 3... 4 ζω 3

RA C5 deide de abcia olilor comlecşi adică o de deărarea de axa imagiară ca şi i cazul iemului de ordiul I. idicele de ocilaţie Ψ rereziă variaţia relaivă a amliudiilor a două deăşiri ucceive de acelaşi em a valorii de regim aţioar, ψ δ = δ δ δ = δ Πζ 3Πζ Πζ ζ ζ δ = y( y = e, δ = y( y = e ψ = e 3 erioada ocilaţiilor eru regimul ocila amoriza = ω ζ umarul de ocilaţii N dacă răuul raverează de u umar fii de ori comoea aţioară; Pe lâgă aceşi idici de caliae riciali, e mai o defii şi alţii cum ar fi: - imul de abilire: momeul î care e aige eru rima daă valoarea aţioară a ieirii; - imul de creşere: valoarea ubageei duă la y( la,5 y, agea fiid limiaă de axa şi de axa y. Arecierea aceor idici de caliae e face e baza răuului idicial al iemului Performaţele regimului aţioar: - eroarea aţioară - valoarea erorii de reglare î regim aţioar (eerurba, abiliza ( lim lim lim ε = ε( = u( y( = ε( 4