REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII ALGEBRICE NELINIARE

Σχετικά έγγραφα
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII DIFERENŢIALE ORDINARE

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

sistemelor de algebrice liniarel

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Universitatea Dunărea de Jos METODE NUMERICE. Gabriel FRUMUŞANU

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

ECUATII NELINIARE PE R

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

CURS 11. Rădăcină unei ecuatii: Cum se defineste o rădăcină aproximativă?

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Analiza bivariata a datelor

Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor de ecuatii liniare

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Curs 4 Serii de numere reale

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

METODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare

Subiecte Clasa a VIII-a

Rezolvarea ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii diferenţiale ordinare. Cuprins. Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina

2. Metode de calcul pentru optimizarea fără restricţii

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Ecuatii trigonometrice

Subiecte Clasa a VII-a

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Curs 1 Şiruri de numere reale

TEMA 1: FUNCȚII LINIARE. Obiective:

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

METODE NUMERICE. Note de curs

Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Cap.2. Sisteme de ecuaţii algebrice liniare - metode directe (II)

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Cap2. Sisteme de ecuaţii algebrice liniare - metode iterative

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Varianta 1

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

Tema: şiruri de funcţii

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p

Integrala nedefinită (primitive)

IV. Rezolvarea sistemelor liniare

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

I. Noţiuni introductive

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

5. Sisteme cu mai multe grade de libertate dinamică

MODELAREA MATEMATICĂ A SISTEMELOR CONTINUE

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

MARCAREA REZISTOARELOR

1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,...

Curs 9: METODE NUMERICE UTILIZATE ÎN SIMULAREA SISTEMELOR DINAMICE

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Ciprian Deliu METODE NUMERICE ŞI STATISTICĂ

TEMA 10 TESTE DE CONCORDANŢĂ

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Transcript:

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII ALGEBRICE NELINIARE Forma geerală a ecuaţiei: cu : I R R Î particular poliom / adus la o ormă poliomială dar şi ecuaţiile trascedete Rezolvarea ecuaţiei găsirea zerourilor ucţiei adică a valorilor c care satisac Categorii de metode de rezolvare umerică a ecuaţiilor algebrice eliiare: a metode de separare sau localizare a soluţiilor ecuaţiei de izolare a uor subdomeii ale domeiului de deiiţie I care să coţiă câte uul di zerourile ucţiei a se vedea şirul lui Rolle; b metode de determiare cu o precizie a priori iată a uei soluţii care a ost izolată î prealabil porid de la o valoare aproimativă a acesteia; c metode de determiare a tuturor soluţiilor aplicabile de regulă î cazul î care este u poliom

Rezolvarea umerică a ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii algebrice eliiare Soluţie aproimativă Se presupue că c este valoarea eactă a uei soluţii a ecuaţiei iar c' o valoare aproimativă a acestei soluţii Soluţia aproimativă se poate deii: o valoare c': c' c < ε cu ε > şi c; o valoare c': c' < ε cu ε > şi c Modul : Modul :

Metode de calcul al uei soluţii reale a uei ecuaţii algebrice eliiare Metode de calcul al uei soluţii reale a uei ecuaţii algebrice eliiare Soluţia reală a ecuaţiei separată î prealabil î itervalul [a b]: [a b] Două metode de partiţioare a itervalului: Metoda bisecţiei îjumătăţirii itervalului Este destiată rezolvării ecuaţiei petru care s-a separat î prealabil o soluţie î itervalul [a b]: a b < Se cosideră cotiuă pe [a b]; soluţia va i determiată cu erorile admise ε petru soluţie şi ε petru ucţie Trăsătură caracteristică: porid de la [a b] la iecare pas se restrâge domeiul î care se caută soluţia pri îjumătăţirea itervalului de la pasul aterior pâă la atigerea preciziei dorite Avataj: simplă Dezavataj: slab covergetă Algoritmul metodei bisecţiei etape:

4 Rezolvarea umerică a ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii algebrice eliiare I Se iiţializează limitele itervalului de căutare r şi s cu valorile limitelor itervalului î care s-a separat soluţia: r a s b idicele superior iteraţia curetă II La pasul de calcul se determiă oua valoare a soluţiei: r s 4 III La acelaşi pas se calculează şi r - oile limite ale itervalului de căutare: dacă r - < r r - şi s ; 5 dacă r - > r şi s s - ; 6 dacă r - calcul termiat şi c ; 7 IV Procesul de calcul se cosideră termiat câd sut îdepliite codiţiile 8 şi / sau 9: s r ε ; 8 ε 9 Iterpretarea geometrică a metodei bisecţiei:

Metode de calcul al uei soluţii reale a uei ecuaţii algebrice eliiare 5 Eemplu: Se cosideră ecuaţia: tg petru care s-a separat o soluţie î itervalul [ ] Să se determie soluţia ecuaţiei utilizâd metoda bisecţiei erorile admise iid ε - şi ε - Soluţie: Se parcurg etapele metodei bisecţiei: I Iiţializări: r s r s Iteraţia : r s II ; III r 9885 r > r s s

6 Rezolvarea umerică a ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii algebrice eliiare Se veriică dacă sut îdepliite codiţiile de termiare 8 şi 9: r s > ε şi > ε Nu sut îdepliite algoritmul se cotiuă cu: Iteraţia : r s II 5 ; III 5 974 r r < r r s 5 r s 5 > ε şi 974 > ε Se trece la iteraţia următoare: Iteraţia : r s II 5 ; III 5 r r > r 5 s s 5 r s 5 > ε şi > ε Algoritmul se cotiuă Iteraţia 4: 4 r s II 75 ;

Metode de calcul al uei soluţii reale a uei ecuaţii algebrice eliiare 7 III 4 75 7 r 5 4 r > r 4 4 75 s 4 s 5 r 4 s 4 5 > ε şi 4 75 > ε Erorile au scăzut îsă u suiciet de mult petru ca cele două codiţii de termiare să ie îdepliite alte iteraţii Metoda alsei poziţii metoda coardei metoda secatei metoda împărţirii itervalului î părţi proporţioale Avataj: mai rapid covergetă Trăsătură caracteristică: porid de la [a b] la iecare pas se restrâge domeiul de căutare a soluţiei pri împărţirea itervalului de la pasul aterior î raportul valorilor ucţiei la capetele itervalului Iterpretarea geometrică:

8 Rezolvarea umerică a ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii algebrice eliiare Coarda: b a a b a a abscisa puctului de itersecţie cu O: a b b a b a Algoritmul metodei alsei poziţii etape: I Se iiţializează limitele itervalului curet de căutare r şi s : r a s b şi se calculează r şi s II La u pas oarecare al procesului iterativ de calcul se calculează oua valoare a soluţiei: r s s s r r III La acelaşi pas se calculează rezultâd oile limite ale itervalului de căutare r şi s coorm 5 7 împreuă cu r şi s IV Calculul se termiă câd sut îdepliite codiţiile 8 şi / sau 9

Metode de calcul al uei soluţii reale a uei ecuaţii algebrice eliiare 9 Eemplu: Se cosideră ecuaţia de la eemplul aterior; să se rezolve utilizâd metoda alsei poziţii Soluţie: Se aplică metoda alsei poziţii: I Iiţializări: r s şi se calculează valorile ucţiei î r şi s : r 9885 s 885 Petru se repetă etapele II IV pâă câd codiţiile etapei IV sut îdepliite: Iteraţia : II Se determiă cu : r s s s r r 885 9885 885 9885 457 III Se determiă valoarea ucţiei î : 475 46 r < di 5: r r s 457 şi valorile corespuzătoare ale ucţiei : r 9855 s 457 46 Se veriică codiţiile de termiare a algoritmului: r s 457 > ε 46 > ε 8 şi 9 u sut satisăcute iteraţia următoare:

Rezolvarea umerică a ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii algebrice eliiare Iteraţia : II Se determiă : r s s r s r III Se determiă : 46 457 9885 46 9885 764 764 65 r > di 6: r 764 s s 457 r 764 65 s 457 46 Se veriică di ou codiţiile de termiare a calculelor: r s 587 > ε 65 > ε 8 şi 9 u sut satisăcute iteraţia următoare: Erorile au scăzut semiicativ scăderea lor iid mai rapidă decât î cazul metodei bisecţiei îsă îcă u s-a ajus la îdepliirea codiţiilor de termiare a calculelor algoritmul se cotiuă Geeralităţi privid soluţioarea umerică a sistemelor de ecuaţii algebrice eliiare Fora implicită a uui sistem de ecuaţii algebrice eliiare de ordiul îtodeaua posibilă:

Geeralităţi privid soluţioarea umerică a sistemelor de ecuaţii algebrice eliiare! """"""""!! de variabile cotiue Notaţii matriceale: # # orma compactă a sistemului: : D R R Forme itermediare: i i 4 Determiarea uei soluţii a sistemului găsirea uui set de valori: c c c c # 5 care satisac c Categorii de metode umerice: I metode de separare a uei / uor soluţii de iteres;

Rezolvarea umerică a ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii algebrice eliiare II metode de determiare cu o precizie iată a priori a uei soluţii separate î prealabil Î categoria II: a metode bazate pe eprimarea eplicită ecivaletă a ecuaţiilor sistemului metode de aproimaţii succesive; b metode care utilizează derivatele parţiale ale ucţiilor i metode de tip Newto; c metode de descreştere sau de coborâre sau de gradiet Doar a şi b Metode bazate pe eprimarea eplicită ecivaletă a ecuaţiilor sistemului Se cere să se determie o soluţie c a sistemului separată î prealabil î domeiul D [ a i b i ] R i cu erorile maim admise ε petru valorile variabilelor şi ε petru valorile ucţiilor Trăsătură caracteristică: îlocuirea eprimărilor implicite ale ecuaţiilor sistemului cu eprimările eplicite ecivalete:

Metode bazate pe eprimarea eplicită ecivaletă a ecuaţiilor sistemului g g g! """""""""!! cu g i i cotiue Notaţie: g g g g # eprimarea matriceală: D R g cu orma itermediară: i g i i 4 Eprimările eplicite sut îtotdeaua posibile şi î plus ueori sut posibile mai multe variate! Algoritmul metodei aproimaţiilor succesive î versiuea Jacobi I Se iiţializează cu D idicele superior iteraţia curetă: # 5

4 Rezolvarea umerică a ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii algebrice eliiare II La u pas oarecare al procesului iterativ de calcul se determiă oile valori ale variabilelor: i g i! i 6 III Calculul este termiat atuci câd sut îdepliite codiţiile 7 şi / sau 8: i i ε i 7 i ε i 8 Codiţiile de covergeţă suiciete: g i j < i j 9 Metoda aproimaţiilor succesive î versiuea Gauss- Seidel Diereţă: relaţia 6 care devie: i g i! i i! i apar valorile oi ale variabilelor care au ost recalculate deja la iteraţia Eemplu: Să se rezolve sistemul algebric eliiar:

Metode bazate pe eprimarea eplicită ecivaletă a ecuaţiilor sistemului 5 8 l 5 cu metoda Gauss-Seidel cu erorile maime admise ε şi ε cuoscâd că s-a separat o soluţie î domeiul D [; ] [; ] [; ] Soluţie: Rescrierea sistemului îtr-o ormă cu eprimarea eplicită a variabilelor de orma : 8 l 5 5 Iteraţia : I Se iiţializează de eemplu cu: Valorile ucţiilor şi petru valorile iiţiale ale variabilelor: 5 5 l 777 8 8

6 Rezolvarea umerică a ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii algebrice eliiare Observaţie: Iiţializarea se poate ace şi cu alte valori şi se pot urmări eectele asupra evoluţiei covergeţei procesului de calcul î ucţie de aceste valori iiţiale Iteraţia : II Se utilizează : 5 5 5 5 86 l 86 l 44 8 86 44 8 85 Se calculează erorile: 86 69 > ε 44 5577 > ε 85 865 > ε 786 > ε 6 > ε 7 > ε Codiţiile de termiare a calculelor u sut îdepliite ecesară cotiuarea algoritmului cu iteraţia următoare: Iteraţia : II Se calculează utilizâd :

Metode bazate pe eprimarea eplicită ecivaletă a ecuaţiilor sistemului 7 5 5 5 44 85 5 86 65 l 65 l 85 8 8 65 8 85 8 699 Se determiă erorile: 65 86 8 > ε 8 44 6 > ε 699 85 96 > ε 4 > ε 6 > ε 9 > ε Erorile au scăzut dar u sut îcă îdepliite codiţiile de termiare a procesului de calcul etapele II şi III ale algoritmului se repetă petru 4 Iteraţia : II Se calculează : 5 5 5 9 589 5 45 45 l 45 l 589 9 8 45 9 589 8 589 Se determiă erorile:

8 Rezolvarea umerică a ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii algebrice eliiare 45 45 ε 9 9 ε 589 589 ε 8 ε ε 4 ε Erorile calculate sut mai mici sau cel mult egale cu erorile maim admisibile algoritmul se opreşte soluţia aproimativă: 44 9 589 4 Metode de tip Newto Versiuea clasică a metodei lui Newto utilizează eplicit derivatele parţiale de ordiul I ale ucţiilor i i Se presupue că s-a ajus la pasul al procesului iterativ de calcul ultima valoare aproimativă a soluţiei iid - Se doreşte determiarea uei corecţii - care adăugată la - să coducă la soluţia eactă c:

4 Metode de tip Newto 9 c - - 4 Dezvoltâd î serie Taylor ucţiile i i î veciătatea lui - ic i - - i i i i i " " 4 Dacă di această dezvoltare se reţi doar termeii care coţi derivatele de ordiul I restul termeilor se eglijează se poate aproima acea valoare a lui - care u va mai coduce la soluţia eactă c ci la oua valoare aproimativă a soluţiei evidet mai buă decât - î cazul covergeţei relaţiile 4 coduc la sistemul liiar de ordiul î ecuoscutele! : " """""""""""""""""""" " " 4

Rezolvarea umerică a ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii algebrice eliiare ude toate derivatele sut calculate î - Matricea Jacobia: J " " " " " " " 44 sistemul 4 se poate rescrie sub ormă restrâsă: J 45 Algoritmul versiuii clasice a metodei lui Newto: I Se iiţializează cu D idicele superior iteraţia curetă II La u pas oarecare al procesului iterativ de calcul se calculează elemetele vectorului - şi matricea J - petru - III La acelaşi pas se rezolvă sistemul 45 oile valori ale variabilelor: 46 Calculul este termiat câd sut îdepliite codiţiile 47 şi / sau 48:

4 Metode de tip Newto i i ε 47 i i ε 48 Eemplu: Să se rezolve sistemul de ecuaţii di eemplul aterior utilizâd metoda clasică a lui Newto cu erorile maim admise ε şi ε cuoscâd că s-a separat o soluţie î domeiul D [; ] [; ] [; ] Soluţie: Se parcurg etapele algoritmului: I Se ace iiţializarea: Iteraţia : II Se calculează elemetele vectorului : 8 77697 5 8 l 5 şi elemetele matricei Jacobia: 8 5 5 4 J

Rezolvarea umerică a ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii algebrice eliiare sistemul 45 devie: 8 8 77697 5 5 III Se rezolvă sistemul 76 44 445 oile valori ale lui : 784 5757 6555 Îsă 445 > ε > ε > ε u sut îdepliite codiţiile de termiare a calculelor algoritmul se cotiuă cu iteraţia următoare: Iteraţia : II Se calculează elemetele vectorului şi ale matricei Jacobia: 748 847 7 8 l 5

4 Metode de tip Newto 568 6555 5757 7 54 5757 784 5 4 J sistemul 45: 748 568 6555 5757 847 7 54 7 5757 784 III Rezolvarea sistemului 69 84 498 oile valori ale lui : 65 97 557 Îsă di ou 498 > ε > ε > ε calculele se cotiuă cu iteraţia următoare Alte variate ale metodei lui Newto: elimiarea calculului derivatei