GRIE GH. JIG CUEGERE DE TESTE GRIĂ DE REZISTENȚ MTERIEOR PENTRU EXMENE ȘI CONCURSURI
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor CUVÂNT ÎNINTE După cum este binecunoscut, disciplin Rezistenţ mterilelor fost şi este considertă de către mjoritte studenţilor o punte suspinelor din mre fmilie disciplinelor inginereşti fundmentle. ucrre Culegere de teste grilă de Rezistenţ mterilelor pentru exmene şi concursuri, concepută sub formă de teste grilă de teorie şi plicţii, se doreşte fi un mteril extrem de util studenţilor tât pentru verificre dobândirii cunoştinţelor cât şi formării deprinderii de mânuire clculelor l disciplin Rezistenţ mterilelor. Prezent culegere iese mult din tiprul lucrărilor de gen, tât prin conţinutul său cât şi prin modul de prezentre. Deorece l mjoritte fcultăţilor cu profil tehnic cre susţin încă exmene de dmitere (Universităţile Politehnice, Universităţile Tehnice de Construcţii, cdemi Tehnică Militră etc.) şi dt fiind fptul că, în ultimii şse ni, l Concursul profesionl ştiinţific studenţesc de Rezistenţ mterilelor testele grilă reprezintă o modlitte rpidă şi obiectivă de evlure cunoştinţelor studenţilor, utorul considert că cestă lucrre contribuie cu succes l dezvoltre unei gândiri logice, l dobândire unor bilităţi tehnice precum şi l iniţiere spiritului concurenţil în formre profesionlă şi vocţionlă viitorilor ingineri. Este bine ştiut că, în generl, studenţii de stăzi nu cordă o importnţă pre mre noţiunilor teoretice, ceste fiind de cele mi multe ori neglijte şi similte deseori unui mteril greoi, stufos, bundând în demonstrţii obositore, uneori nevoiose. Întrebările teoretice, chestiunile legte de lucrările de lbortor precum şi plicţiile originle propuse de către utor în cestă lucrre, corespund progrmei nlitice cursului de Rezistenţ mterilelor cre este predt studenţilor de l fcultăţile cu profil mecnic, fiind ccesibile şi studenţilor de l lte profiluri (electric, energetic, ştiinţe plicte, ştiinţ mterilelor etc.) Concepută într-un stil clr şi concis şi prezenttă într-o formă grfică de înltă ţinută, cestă culegere, odtă prcursă, pote deveni un jutor extrem de util pentru profundre cunoştinţelor teoretice şi prctice, demonstrând, dcă mi este czul, fptul că Rezistenţ mterilelor nu reprezintă un obstcol în viţ unui student ci, mi degrbă, o disciplină inginerescă logică, uşor de prcurs şi forte trctivă. In fiecre test subiectele sunt de grde diferite de dificultte, pornind de l cele notte cu **, căror rezolvre este simplă şi în generl propuse pentru profundre cunoştinţelor, l cele cu ****, considerte dificile şi căror rezolvre necesită o bordre în profunzime mteriei. Pentru veni în jutorul studenţilor, răspunsurile corecte l ceste teste sunt scrise cu crctere bold. În ultimul cpitol l lucrării este prezenttă o selecţie de subiecte propuse şi dte l fzele loclă şi nţionlă le Concursului Profesionl Ştiinţific Studenţesc de Rezistenţ mterilelor. Prof.univ.dr.ing. Ion Părăuşnu Directorul Deprtmentului de Rezistenţ mterilelor din Universitte Politehnic din ucureşti
3 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor CUPRINS Unităţi de măsură S.I. le principlelor mărimi din rezistenţ mterilelor 3 Relţii de trnsformre unităţilor de măsură le principlelor mărimi din rezistenţ mterilelor în unităţi S.I. iterele lfbetul grec corespunzătore principlelor mărimi din rezistenţ mterilelor Cpitolul I Teste tip grilă 3 Testul 3 Testul 6 Testul 3 9 Testul 4 3 Testul 5 6 Testul 6 0 Testul 7 4 Testul 8 8 Testul 9 3 Testul 0 35 Testul 39 Testul 4 Testul 3 45 Testul 4 49 Cpitolul II Întrebări grilă din teorie 5 Cpitolul III Întrebări grilă din lbortor 69 Cpitolul IV Subiecte dte l zele loclă şi nţionlă le Concursurilor Ştiinţifice Studenţeşti de Rezistenţ mterilelor Profil mecnic z loclă 74 Profil mecnic z nţionlă 89 Profil nemecnic z loclă 08 Profil nemecnic z nţionlă 0 4 4 74
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 4 ibliogrfie 38 UNITĂŢI DE MĂSURĂ S.I. E PRINCIPEOR MĂRIMI DIN REZISTENŢ MTERIEOR Ctegori de mărimi Notţi Simbolul Expresi în lte unităţi SI Expresi în unităţi fundmentle SI orţă concentrtă, P N m kg s - Moment (cuplu) concentrt M0 N m m kg s- Srcină uniform distribuită linir q, / N/m kg s - Srcină uniform distribuită pe suprfţă p P N/m m- kg s- Tensiuni, P N/m m- kg s- Module de elsticitte E, G P N/m m- kg s- Momente sttice Sy, Sz m 3 Momente de inerţie Iy, Iz, Ip, m 4 Module de rezistenţă Iyz, It Wy, Wz, Rze de inerţie iy, iz m N Rigidităţi l întindere şi forfecre E, G m m m kg s - Rigidităţi l încovoiere şi răsucire EIy, EIz, N 4 GIp, m GIt m m 3 kg s - Vriţie de tempertură t, T oc K Densitte kg m -3 Putere P W J/s m kg s-3 Turţie n s - Presiune p P (br) N/m (0, N/m ) m- kg s- Greutte specifică N/m 3 m- kg s- Energie de deformţie U J Nm m kg s- ucru mecnic de deformţie J Nm m kg s- Rezilienţă KCU J/m kg s - Constntă elstică k N/m kg s - Viteză unghiulră rd/s s - recvenţ Hz s - Wp m 3
5 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor REŢII DE TRNSORMRE UNITĂŢIOR DE MĂSURĂ E PRINCIPEOR MĂRIMI DIN REZISTENŢ MTERIEOR ÎN UNITĂŢI S.I.. Unităţi de măsură din sistemul nglo-sxon Unitte de măsură Simbolul Vlore în unităţi S.I. Inch (Ţol) in in = 5,4 mm Pound lb lb = 453,5937 g Pound-force per squre inch psi psi = 0.006894759086775369 MP. Unităţi temporr cceptte su necceptte pentru fi utilizte în S.I. Unitte de măsură Simbolul Vlore în unităţi S.I. brul br br = 00 kp = 0, MP tmosfer tm tm = 0,035 MP kilogrmul-forţă kgf kgf = 9,80665 N kilogrmul-forţă /centimetru pătrt kgf/cm kgf/cm = 0,9807 MP clul-putere CP CP = 736 W ITEREE ETU GREC CORESPUNZĂTORE PRINCIPEOR MĂRIMI DIN REZISTENŢ MTERIEOR Simbolul Mărime corespunzătore în Unitte de Pronunţi grec Rezistenţ mterilelor măsură lf Coeficient de diltre termică liniră Unghi / o C o gm unecre specifică Coeficient de clitte suprfeţei Greutte specifică - - kn/m 3 delt (literă mică) Joc de montj, săgetă, deplsre Grosime unui profil subţire Coeficient cnonic, vriţie unei mărimi mm mm - delt (mjusculă) Vriţie unei mărimi - epsilon Deformţie specifică liniră, lungire - Coeficient dimensionl - tet Rotire specifică rd/mm lmbd Coeficient de zvelteţe (de subţirime) - miu Micron 0-6 m niu Coeficient de contrcţie trnsverslă - pi Constntă eglă cu 3,459653 - ro Densitte kg/m 3 sigm Tensiune normlă MP tu Tensiune tngenţilă MP fi Unghi de rotire rd ( o ) psi Multiplictor de impct - omeg (literă mică) Viteză unghiulră rd/s
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 6 omeg (mjusculă) ri mărginită de lini medină unui profil mm CPITOU I - TESTE TIP GRIĂ TESTU. [***] Pentru sistemul de bre din figură, confecţionte din oţel (E = 0 5 MP). lungire brei P este: ) P = 0,75 0-4 ; b) P = 0,5 0-3 ; c) P = 0,75 0-3 ; d) P = 0,75 0-3 mm; e) P = 0,75 0-3 mm/m.. Tensiune din br P re vlore: ) = 00 MP; b) = 75 MP; c) = 50 MP; d) = 50 MP; e) = 300 MP. 00 P 30 o = 0, mm. [***] Pentru îmbinre celor două tble de grosimi egle din figură se cunosc: = 50 kn, s = 50 MP, f = 80 MP şi p str = 50 MP. 0 30. Tensiune normlă din tblă şi tensiune l forfecre nitului u vlorile: ) = 6,5 MP şi = 79,6 MP; b) = 8,5 MP şi = 89,6 MP ; c) = 7,5 MP şi = 75,6 MP; d) = 68,5 MP şi = 64,6 MP; e) = 9,5 MP şi = 84,6 MP.. Presiune de strivire dintre tblă şi nit re vlore: ) 5 MP; b) 5 MP; c) 35 MP; d) 30 MP; e) 35 MP..3 [**] O bră de secţiune circulră de dimetru d = 0 mm şi lungime = 400 mm este confecţiontă dintr-un mteril vând modulul de elsticitte longitudinl E = 80 GP şi coeficientul de contrcţie trnsverslă = 0,3. Dcă se plică o forţă se consttă o lungire brei de 0,5 mm.. Vriţi dimetrului d este: ) d = 0,008 mm; b) d = 0,008; c) d = - 0,004 mm; d) d = 0,004; e) d = - 0,008 mm. Vlore forţei plicte este:
7 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor ) = 70,68 kn; b) = 35, 34 kn; c) = 7,67 kn; d) = 4,37 kn; e) = 8,83 kn..4 [***] Doi cilindri concentrici, cel exterior din luminiu şi cel interior din oţel sunt solidrizţi prin plăcuţele de l cpete l o tempertură t = 0 o C. Dcă se cunosc: O = 0,5 = 0-6 [ o C] - şi EO = 3 E = 0 4 MP şi tunci:. orţ mximă pe cre o pote suport nsmblul este: ) mx = 804,36 kn; b) mx = 34,59 kn; c) mx = 469,8 kn; d) mx = 40,8 kn; e) mx = 40, kn.. Tensiunile efective dcă tempertur sistemului încărct cu mx junge l t = 80 o C: ) O = - 80,8 MP şi l = - 60, MP; b) O = - 60 MP şi l = - 75 MP; c) O = - 76 MP şi l = - 90 MP; d) O = - 88 MP şi l = - 79,9 MP; e) O = - 46, MP şi l = - 54,6 MP.5 [**] Pentru grind solicittă c în figură, se cer:. Cre este vlore cotei x în ş fel încât V = V? C ) x = ; b) x =,5; c) x = ; d) x =,5; e) x = 3.. Cu vlore lui x determintă nterior, dcă se noteză cu k M C rportul, tunci k re vlore: MD ) ; b),5; c) ; d),5; e) 3..6 [**] Pentru secţiune din figură, dcă G reprezintă poziţi centrului de greutte,. Dcă distnţ PG este nottă cu zg, tunci: ) zg = 6,8 mm; b) zg = 5,9 mm; c) zg = 8,4 mm; d) zg = 7,9 mm; e) zg = 9, mm. = 40 MP, = 80 MP. Dcă T = 0 kn, tunci vlore tensiunii G este: ) G = 5,95 MP; b) G = 0 MP; c) G = 6,8 MP; d) G =,38 MP; e) G = 03,9 MP..7 [**] rborele din figură, de secţiune circulră, primeşte mişcre de l un motor cu putere P şi o trnsmite mi deprte prin intermediul unei roţi de cure de dimetru D = 45 mm. Cunoscându-se dimetrul rborelui d = 50 mm, turţi motorului n = 00 rot/min şi rezistenţ dmisibilă l torsiune = 00 MP,. orţ re vlore: q O D 80 60 00 0 q x G 50 0 0 0 P q l O 0 5 30
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 8 ) 8 kn; b) 0 kn ; c) kn; d) 4 kn; e) 6 kn.. Putere motorului P, exprimtă în [kw] ) P =, kw; b) P = 0,8 kw; c) P = 38,6 kw; d) P = 60,3 kw; e) P = 5,4 kw. d Motor n D.8 [**] rcul dispozitivului de citire măsurt în grde este sprijinit pe un rc cu constnt k = 800 N/m. tunci x când rcul este nesolicitt indicţi pe cdrn este 0. Se consideră g = 0 m/s. m 0 o k 50. Distnţ x l cre trebuie şeztă o msă m = 0,8 kg stfel încăt indicţi cului să rte 3 o este: ) x 68 mm; b) x 88 mm; c) x 8 mm; d) x 78 mm; e) x 98 mm.. Dcă dimetrul spirei rcului este d = mm şi rz de înfăşurre spirei este R = 0 mm, tunci tensiune din rc este: ) rc = 0 MP; b) rc = 40 MP; c) rc = 60 MP; d) rc = 80 MP; e) rc = 00 MP..9 [***]Trei bre vând ceeşi lungime şi ceeşi rigiditte E sunt solicitte prin forţ. 3. Dcă efortul din br este mxim tunci unghiul re vlore: ) = 5 o ; b) = 30 o ; c) = 45 o ; d) = 60 o ; e) = 75 o.. Dcă = 0 kn şi = 50 mm tensiune din br, re vlore: ) = 40 MP; b) = 50 MP; c) = 60 MP; d) = 00 MP; e) = 45 MP.
9 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor TESTU. [**] Grind din figură de lungime l = m şi secţiune dreptunghiulră este solicittă printr-o srcină uniform distribuită de intensitte p = 4 kn/m. p h Dcă E = 0 5 MP, tunci:. Cre este înălţime mximă grinzii, dcă săget l mijlocul deschiderii nu trebuie să depăşescă 0, mm? ) h = 30 mm; b) h = 0 mm; c) h = 35 mm; d) h = 40 mm; e) h = 50 mm.. Vlore tensiunii mxime în cest cz este: ) mx = 00 MP; b) mx = 0 MP; c) mx = 40 MP; d) mx = 60 MP; e) mx = 80 MP.. [****] Pentru br cotită din figură, de modul de rigiditte l învovoiere EI = constnt.. Vlore unghiului stfel încât deplsre punctului de plicţie forţei să se producă pe direcţi cestei este: l l 40 l ) = 30 o ; b) = 0 o ; c) = 35 o ; d) = 45 o ; e) = 90 o.. Dcă = 90 o, l = m, = 3,6 kn, E = 0 5 Nmm ir secţiune cdrului este un pătrt de ltură = 30 mm, tunci deplsre pe verticlă secţiunii este: ) 0, mm; b) mm; c) 0,0 mm; d) 0,00 mm; e) 0 mm..3 [***] Pentru grind vând form şi dimensiunile din figură, solicittă printr-o forţă tăietore T = 0 kn,. Tensiune în dreptul centrului de greutte G, re vlore: ) G 6,3 MP; b) G 5.6 MP; c) G,9 MP; d) G 7,4 MP; e) 0 MP. 60 G 60
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 0. Rportul mx G este: ) 9 8 ; b) 3 4 ; c) 3 ; d) ; e) 4 5..4 [***] Pentru br vând form, dimensiunile şi secţiune din figură, solicittă excentric prin forţ,. x neutră trece prin punctele: ) M (7,4; 0) şi N (0; -40) ; b) M (0 ; -7,4) şi N (40; 0) c) M (0 ; -7,4) şi N (- 40; 0); d) M (-7,4; 0) şi N (0; -40); e) M (7,4; 0) şi N (0; 40) 00 50 70 y 60 ) Dcă t = 00 MP şi c = 0 MP tunci forţ cpbilă re vlore: ) cp = 53,66 kn; b) 30,34 kn; c) 83,5 kn; d) 84,76 kn; e) 0,64 kn..5 [**] r cotită din figură, vând secţiune circulră de dimetru d = 60 mm şi lungime = 0,4 m este solicittă prin forţele 3 şi, unde = kn. 3 0,5 0,. Momentul încovoietor echivlent (literl) în secţiune periculosă re vlore : echiv echiv echiv M = ; b) M =,5; c) M =,5; d) M = 0,; e) 3. ) echiv inc inc inc. Tensiune echivlentă mximă, în secţiune periculosă, clcultă după III- teorie de rezistenţă re vlore proximtivă: ) ech = 5 MP; b) ech = 80 MP; c) ech = 75 MP; d) ech = 36 MP; e) ech = 06 MP.6 [****] Pentru cdrul sttic nedetermint din figură, de rigiditte EI = constntă,. Momentul în secţiune re în modul vlore: l l l inc l
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor ) M = 3 8 ; b) M = 3 4. Rotire secţiunii este: ) = 4EI ; b) = 3EI ; c) M = ; c) = 5 6 6EI ; d) M = ; d) = 3 6 3EI ; e) 3 6 ; e) =.7 [**] Un rbore de secţiune circulră de dimetru d = 00 mm este înlocuit printr-un ltul de secţiune inelră de dimetru D = 80 mm. In condiţi în cre putere motorului şi turţi cestui rămân constnte,. Grosime t rborelui de secţiune inelră, în condiţiile în cre tensiune în cei doi rbori să fie ceeşi, este : ) t = 5 mm ; b) t = 0 mm ; c) t = 5 mm ; d) t = 0 mm ; e) t = 8 mm.. Dcă Mt = 0 knm, tensiune în cei doi rbori este : ) mx = 6,36 MP; b) mx =,73 MP; c) mx = 5,46 MP; d) mx = 38,9 MP; e) Dtele problemei sunt insuficiente pentru clculul tensiunii tngenţile..8 [***] O epruvetă de formă cilindrică, de lungime l = 00 mm şi dimetru d = 5 mm, confecţiontă dintr-un mteril orecre, este solicittă l trcţiune de o forţă = 50 kn. Un trductor montt pe cestă epruvetă indică o deformţie specifică de 500 m/m. Dcă celeişi epruvete i se plică un moment de torsiune Mt = 0,4 knm, cest se roteşte cu un unghi de 0,05 rd.. Vlore coeficientului de contrcţie trnsverslă este: ) = 0,; b) = 0,3 ; c) = 0,33; d) = 0,4; e) = 0,5.. Rportul este: ) 0,64; b),56; c),8; d),75; e) 0,5..9 [**] r cotită din figură, de secţiune circulră de dimetru d şi lungime = 40 mm este solicittă printr-o forţă = [kn].. 8EI 4 3. Dc = 00 MP, dimetrul d, clcult după III- teorie de rezistenţă este: ) d = 30 mm; b) d = 60 mm; c) d = 50 mm; d) d = 40 mm; e) d = 80 mm.
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor. Dcă EI =,33 GIp, deplsre pe verticlă punctului de plicţie forţei, este de form k 3 EI. In cest cz, vlore lui k este: ) k = 78,33; b) k = 39,6; c) k = 9,83; d) k = 9,9; e) k = 4,95 TESTU 3 3. [***] Pentru grind vând dimensiune şi încărcre din figură,. Cre este vlore momentului M plict în secţiune D stfel încât l o distnţă de 5 m de cpătul, momentul să fie nul. ) M = 80 knm; b) M = 00 knm; c) M = 0 knm; d) M = 60 knm; e) M = 40 knm.. Vlore forţei tăietore corespunzătore cestei secţiuni este: ) T = 0 kn; b) T = - 40 kn; c) T = - 0 kn; d) T = - 60 kn ; e) T = - 80 kn. 60 kn 0 kn/m M D m m m m 3. [**] Pentru grind vând form, dimensiunile şi încărcre din figură, C p m 4 m 5 00 5 50 5. Vlore lui pmx pentru c mx să nu depăşescă 0 MP, ir mx să nu depăşescă MP este: ) pmx = 4,5 N/m; b) pmx = 38,4 N/m; c) pmx = 4,64 N/m; d) pmx = 80,8 N/m; e) pmx = 94,36 N/m. Pentru p = 30 kn/m, E = 00 GP, săget în punctul C este eglă cu: ) 3,6 mm; b),8 mm, c) 5,4 mm; d) 7, mm; e) 9,6 mm. 3.3 [***] Sistemul de bre din figură re l 0 o C un joc de montj = 0,8 mm. Dcă ECu = 0 GP, Cu = 500 mm şi Cu = 6 0-6 [ o C - ], respectiv El = 70 GP, l = 400 mm şi l = 4 0-6 [ o C - ]: rigidă Cu
3 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor l Cu 750. Cre este vriţi de tempertură t cu cre trebuie încălzită br din luminiu pentru c cest să tingă br rigidă: ) 0 o C; b) 0 o C; c) 30 o C; d) 40 o C; e) 50 o C.. Dcă tempertur determintă nterior se dubleză, tensiunile în brele de cupru şi luminiu sunt : ) cu = 5,43 MP şi l = 38,59 MP; b) ) cu = 4,8 MP şi l = 60,7 MP; c) cu = 48,96 MP şi l =,5 MP; d) cu = 35,44 MP şi l = 70,88 MP; e) cu = 03,4 MP şi l = 50,45 MP. 3.4 [**] r din oţel de secţiune dreptunghiulră este solicittă l compresiune printr-o forţă = 65 kn. Dcă E = 0 GP şi = 0,3,. Grosime finlă brei este: ) 9,97 mm; b) 0,004 mm; c) 0,037 mm; d) 9,993 mm; e) 0,08 mm.. Dcă br cu dimensiunile nteriore este confecţiontă din luminiu (E = 70 GP), scurtre cestei v fi eglă cu: ) 0, 83 mm; b) 0,44 mm; c) 0,85 mm; d) 0,566 mm; e) 0,707 mm. 3.5 [***] Pentru grind vând form, dimensiunile şi secţiune din figură, solicittă printr-o forţă = 0 kn, 450 0 00 0 60 y 40 0 I. Dcă se noteză rportul y k, tunci: Iz ) k =,496; b) k =,36; c) k =,666; d) k =,376; e) k =,836 z
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 4. Tensiunile în punctele şi sunt: ) = 6,76 MP şi = -8,89 MP; b) = -6,76 MP şi = 8,89 MP; c) = 8,89 MP şi = -6,76 MP; d) = -8,89 MP şi = 6,76 MP; e) = -6,76 MP şi = -8,89 MP. 3.6 [***] Sistemul din figură, relizt dintr-o bră de secţiune circulră din oţel şi un tub de secţiune inelră din celşi mteril, este solicitt printr-un cuplu Mt = knm.. Tensiunile în bră şi tub sunt: ) bră = 40,74 MP şi tub = 45, MP; b) bră = 8,48 MP şi tub = 67,68 MP; c) bră = 0,37 MP şi tub =,56 MP; d) bră = 0,4 MP şi tub = 30,64 MP; e) bră = 30,55 MP şi tub = 33,84 MP. 60 75 750 Mt 50. Dcă G = 80 GP, unghiul de rotire plăcii rigide este: ),8 0-3 rd; b),9 0-3 rd; c) 7,6 0-3 rd; d) 3,8 0-3 rd; e) 9,5 0-3 rd. 3.7 [***] Sistemul din figură primeşte putere de l motorul M şi o trnsmite printr-un nsmblu de roţi dinţte, montte pe trei rbori, l o mşină uneltă MU. Dcă turţi motorului este n = 440 rot/min, d3 = 8 mm, d = 0 mm şi d = 6 mm, = 75 MP, 3 MU M 0 300 0 300. Momentul cpbil este egl cu: ) 5,7 Nm; b) 47, Nm; c) 60,3 Nm; d) 34,5 Nm; e) 8,4 Nm 750 d. Putere mximă ce pote fi trnsmisă este eglă cu: ) 3,4 kw; b) 45, kw; c) 64,8 kw; d) 8,64 kw; e) 7,06 kw. 00 40 750 d m
5 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 3.8 [****] Sistemul din figură este relizt dintr-un rbore de lungime m, dimetru d = 40 mm, încstrt l un dintre extremităţi, pe cre este fixtă, l celăllt cpăt o rotă de dimetru D = 00 mm, prinsă de două tije elstice din oţel (E = 0 4 MP), de dimetru d = 4 mm. Dcă brele din oţel suferă o diltre termică t = 60 o C, cunoscându-se O = 0-6 oc - şi G = 8 0 4 MP, tunci:.tensiune tngenţilă din rbore este: ) = 34,56 MP; b) = 8,36 MP; c) = 5,64 MP; d) = 44,8 MP; e) = 8,6 MP. Tensiune din tijele de oţel este: ) = 0,4 MP; b) =,6 MP; c) = 3, MP; d) = 6,8 MP; e) = 6,4 MP. 3.9 [****] Pentru cdrul sttic nedetermint din figură, vând modulul de rigiditte l încovoiere EI = constnt, se cer: D C. Recţiune orizontlă HC este: ) ; b) 0,5 ; c) 0; d) 0,5 ; e).. Momentul în secţiune D este: ) ; b) 0,5; c) ; d) 0; e) 0,5.
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 6 TESTU 4 4. [***] r din oţel vând form, dimensiunile şi secţiune din figură este solicittă printr-un moment M. Dcă t = 70 MP, c = 60 MP, E = 0 4 MP şi Iy = 0 6 mm 4, tunci: M,4 m G y 43 7. Momentul cpbil re vlore: ),56 knm; b) 8,8 knm; c) 4,84 knm; d) 5, knm; e) 6,48 knm.. Momentul M pentru cre săget în cpătul liber este de mm re vlore de : ),5 knm ; b) 3 knm ; c) 4 knm ; d) 4,5 knm; e) 6 knm. 4. [***] Pentru grind vând form, dimensiunile şi secţiune din figură se cunosc: = m, = 0 MP şi = 40 MP. q. Srcin cpbilă q este: )9,08 N/mm; b) 38,54 N/mm; c) 64,5 N/mm; c) 45,34 N/mm; e) 0,48 N/mm.. Săget pe verticlă l mijlocul deschiderii, în funcţie de q, şi EI, este: q 4 4 q q 4 4 4 7q 5q ) b) c) ; d) ; e). 4EI 3EI 8EI 3EI 6EI 4.3 [**] r cotită din figură, vând dimetrul d = 64 mm este solicittă prin forţ. z 90 40 50 0
7 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor Cunoscându-se = 0,5 m şi = 4 kn,. Tensiune echivlentă mximă ) = 5,4 MP; c) e) III ech = 84,3 MP; b) III ech = 09,9 MP. III ech III ech din bră este eglă cu: III ech = 93, MP; d). Dcă săget pe verticlă în secţiune este de form V = k ),6; b) 3,6; c),6; d) ; e) 3. III ech EI 3 y = 68,5 MP;, tunci k re vlore: 4.4 [***] Cdrul sttic nedetermint din figură de rigiditte EI = 44 0 9 Nmm şi lungime = 0,8 m este solicitt prin forţ.. Vlore forţei necesră nulării jocului = mm, este: ) 44 kn; b) 64,6 kn; c) 56,5 kn; d) 43,8 kn; e) 88 kn. Dcă = 0, tunci X (recţiune din rezemul simplu) re vlore: ) ; b) ; c) ; d) ; e) 4 8 6 5 4.5 [***] Pentru o grindă de secţiune dreptungiulră de lungime şi dimensiuni le secţiunii trnsversle b şi h, solicittă l mijlocul deschiderii printr-o forţă concentrtă, săget l mijlocul deschiderii este w, ir unghiul de rotire în ceeşi secţiune este.. Dcă dimensiunile lungimii grinzii şi secţiunii trnsversle le cestei se dubleză, tunci săget w v fi: ) de 4 ori mi mre; b) de 8 ori mi mre; c) jumătte din ce iniţilă; d) de două ori mi mre; e) ceeşi.. Dcă dimensiunile lungimii şi secţiunii trnsversle se dubleză, tunci unghiul de rotire v fi: ) de două ori mi mre; b) celşi; c) de două ori mi mic; d) de ptru ori mi mic; e) de opt ori mi mic. 4.6 [**] Un rbore este relizt în două vrinte:. De secţiune circulră plină, de dimetru d = 6 mm ;. De secţiune inelră de dimetru d = 8 mm şi d3 = 0 mm. rborele din prim vrintă este solicitt l torsiune printr-un moment Mt = M.. Dcă tensiune tngenţil în cei doi rbori este ceeşi şi momentul Mt = k Mt tunci constnt k v fi eglă cu: ) 0,6; b) 0,3; c) 3,33; d),66; e).
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 8. Dcă = 40 MP, tunci Mt re vlore: ) 696,46 Nmm; b) 69,64 Nmm; c) 6,96 Nm; d) 696,46 Nm; e) 6964,60 Nmm. 4.7 [****] Grind vând form, dimensiunile şi secţiune din figură este incărctă cu o srcină uniform distribuită de intensitte q. q 80 x x 50 0 m Dcă rezemele pe cre se sprijină grind sunt situte l distnţ x de cele două extremităţi, în condiţiile în cre = 0 MP, ir Iy = 36 0 6 mm 4 tunci:. Vlore mxim dmisibilă lui q este: ) 6,5 kn/m; b),5 kn/m; c) 4,3 kn/m; d) 3,6 kn/m; e) 5, kn/m.. Vlore lui x corespunzătore este: ),4 m; b),78 m; c),59 m; d),6 m; e),7 m. 4.8 [****] Un bloc de msă m este sprijinit prin intermediul trei tije elstice, c în figură. Se cunosc : Cu = 0,75 O = 900 mm, ECu = 0,6 EO = 0 GP. Cu O Dcă: 0,5 70MP şi g = 9,8 m/s tunci : 60 Cu 40 O m Cu 60. Ms mximă ce pote fi sprijinită pe cele trei bre este de: ) 358,4 kg; b) 896,6 kg; c) 4875, kg; d) 3568,4 kg; e) 8673,8 kg.. Cât trebuie să fie lungime brelor din cupru stfel încât fiecre dintre cele două mterile să fie solicitt până l rezistenţ s dmisibilă? ) 44 mm; b) 88 mm; c) 4 mm; d) 88 mm; e) 44 mm. 4.9 [***] Pentru grind din figură este solicittă l compresiune excentrică printr-o forţă = 40 kn.. Tensiune în punctul este eglă cu: ) 3,5 MP; b) 4,5 MP; c) 5,5 MP; d) 6,5 MP; e) 7,5 MP.. Dcă E = 0 5 MP, tunci deplsre cpătului liber l brei re vlore de: 80 40 600 y 400 z
9 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor ) 0,35 mm; b) 0,65 mm; c) 0,3875 mm; d) 0, 35 mm; e) 0,4375 mm. TESTU 5 5. [***] Pe br cotită, solicittă c în figură, se monteză un trductor în punctul. Cunoscându-se dimetrul d = 60 mm,. Stre de tensiune în punctul este dtă de : ) comp = - 4,4 MP; înc = 47,6 MP; răs = 0 MP; b) comp = - 4,4 MP; înc = 97,0 MP; răs = 7,68 MP; c) comp = 0 MP; înc = 47,6 MP; răs = 7,68 MP; d) comp = - 4,4 MP; înc = 47,6 MP; răs = 7,68 MP; e) comp = - 4,4 MP; înc = 84,88 MP; răs = 7,68 MP.. Tensiune echivlentă mximă, clcultă după III- teorie de rezistenţă este: ) 0 MP; b) 00 MP; c) 30 MP; d) 40 MP; e) 90 MP x y z 3 kn 300 y 00 50 5 5. [**] Sistemul din figură este relizt din două bre de secţiuni egle, de dimetru d = 3 mm. tempertur t = 0 o C, între cele două bre există un joc de montj = 0, mm. Cunoscându-se: Cu = 6 0-6 o C - şi l = 4 0-6 o C -, tunci : z Cu 3 l 3 00 00. ce tempertură nsmblul de bre intră în contct? ) 3,5 o C; b) 6,5 o C; c) 6,75 o C; d) 40 o C; e) 5,5 o C
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 0. tempertur de 50 o C, dcă ECu = 0 GP şi El = 70 GP, tensiunile din cele două bre sunt: ) 5,44 MP; b) 3,86 MP; c) 7,5 MP; d) 96,37 MP; e) 04,3 MP. 5.3 [**] rborele din figură primeşte de l un motor M putere P = 3,7 kw şi o trnsmite prin intermediul unei roţi de cure. Cunoscându-se turţi motorului n = 75 rot/min şi = 35 MP, tunci:. Dimetrul necesr l rborelui este: ) 3,8 mm; b) 30,9 mm; c) 4,5 mm; d) 8,4 mm; e) 36,7 mm.. Dcă dimetrul roţii de cure este D = 80 mm, forţ din cure re vlore: ), N; b) 75,3 N; c) 45,3 N; d) 988,76 N; e) 30,78 N. 5.4 [**] Grind vând secţiune şi dimensiunile din figură este solicittă l încovoiere pură printr-un moment încovoietor M. M 5 76 00. Să se determine vlore momentului M ce trebuie plict grinzii ştiind că l o distnţă de 5 mm ftă de x neutră trebuie să existe o tensiune de compresiune de 70 MP. ) M =,4 knm; b) M = 3,36 knm; c) M = 5,54 knm; d) M = 7,75 knm; e) M = 8, 8 knm. Tensiune mximă din grindă re vlore ) 00 MP; b) 0 MP; c) 30 MP; d) 40 MP; e) 50 MP. 5.5 [***] Pentru sistemul sttic nedetermint din figură, de rigiditte EI = constntă. Momentul din încstrre re vlore: K ) - 0,5 ; b) ; c) -0,5 ; d) - ; e) -,5.
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor. Dcă rotire secţiunii K este de form k ) 4 ; b) ; c) 8 ; d) ; e) 0 EI, tunci k re vlore: 5.6 [***] Un rbore din oţel de secţiune circulră (G = 80 GP) de lungime,5 m trnsmite o putere P = 00 kw l o turţie n = 400 rot/min. Dcă rezistenţ dmisibilă este = 70 MP şi unghiul de rotire = 0,045 rd,. Dimetrul necesr l rborelui re vlore: ) dnec = 67, mm; b) 70,3 mm; c) 56,4 mm; d) 55,79 mm; e) 8,6 mm.. Dcă turţi rborelui scde l jumătte, cre dintre firmţiile următore este ce corectă? ) Dimetrul rborelui trebuie să fie de două ori mi mre; b) Pentru fce fţă, rborele trebuie să lucreze l o putere de două ori mi mre; c) Dimetrul rborelui nu este fectt de turţi motorului; d) Pentru fce fţă, rborele trebuie să lucreze l o putere de două ori mi mică; e) Pentru dimensionre rborelui, nu este necesră vlore unghiului de rotire. 5.7 [**] Pentru grind vând form, dimensiunile şi secţiune din figură, se cunosc: E = 00 GP, = 0,5 m, = 9 kn. K h. Dcă săget în cpătul liber (K) este de form wk = ) 5 3 ; b) 5 6 ; c) 9 5 ; d) 3 ; e) 7 3 EI, tunci re vlore:.cât trebuie să fie înălţime mximă secţiunii grinzii hmx stfel încăt săget în cpătul liber să fie eglă cu 0,0 mm? ) h = 50 mm; b) h = 60 mm; c) h = 75 mm; d) h = 90 mm; e) h = 45 mm. 5.8 [****] Grind în consolă din figură, de lungime = m, trebuie confecţiontă din lemn. Un tehnicin re l dispoziţie trei bucăţi de lemn identice (vezi fig. 5.8,) de secţiune dreptunghiulră, pe cre le pote îmbin în trei moduri distincte, su C: 30 5 60 ig. 5.8, 45 90 60 5 60 60 5 C 60 5 5 60
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor. Stiind că grind trebuie să suporte o srcină mximă de 750 N, cunoscându-se rezistenţ dmisibilă = MP, se cere să se explice cre dintre cele trei vrinte trebuie dopttă. ) Vrint, deorece re momentul de inerţie cel mi mic din cele trei vrinte; b) Vrint, pentru că structură este mi stbilă, vând lăţime ce mi mre din cele trei vrinte; c) Vrint, pentru că re modulul de rezistenţă cel mi mre; d) Vrint C, pentru că este singur l cre tensiune mximă din bră nu depăşeşte rezistenţ dmisibilă; e) Vrint, pentru că re modulul de rezistenţă cel mi mre.. Grind este reliztă numi în vrintele su C. o forţă constntă plictă în cpătul liber l consolei, cest: ) Se deplseză în jos de,5 ori mi mult în vrint în comprţie cu vrint C; b) Se deplseză în jos de,5 ori mi mult în vrint C în comprţie cu vrint ; c) Se deplseză în jos de 3,5 ori mi mult în vrint în comprţie cu vrint C; d) Dtele problemei sunt insuficiente pentru se pute vede cre vrintă este mi dezvntjosă; e) Deplsre cpătului liber l consolei nu depinde de form secţiunii, depinzând dor de mterilul din cre este confecţiontă grind, de srcin plictă precum şi de lungime consolei. 5.9 [**] r cotită din figură, de secţiune circulră, este solicittă printr-o srcină uniform distribuită de intensitte q = 0 kn/m. Cunoscându-se rezistenţ dmisibilă = 5 MP şi = 0,5 m, se cere:. Momentul echivlent în secţiune periculosă, după III- teorie de rezistenţă, este: ) Mech 5 q ; b) Mech 3,35 q ; c) Mech,8 q ; d) Mech 7, q ; e) Mech 5, q ;. Dimetrul necesr este: ) d = 5,76 mm; b) d = 3,67 mm; c) d = 87,54 mm; d) d = 63,8 mm; e) d = 75,43 mm. d q 3,5
3 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor TESTU 6 6.[ ***] În sistemul de bre din figură br C fost reliztă din executie mi scurtă cu jocul = /000 mm. Se cunosc: = m, E = 00 GP, = 00 mm. E, 45 o 45 o E, E, C D. orţ necesră ducerii nodului C în D, CD re vlore: ) 6,56 kn; b) 8,8 kn; c),48 kn; d) 6,96 kn; e) 0,4 kn.. Tensiunile în bre pentru relizre montjului forţt sunt: ) = 58,57 MP; = 8,84 MP; b) = = 8,84 MP; c) = 8,84 MP, = 58,57 MP; d) = = 58,57 MP; e) = = 4,4 MP. 6. [***] Pentru sistemul sttic nedetermint din figură, încărct cu forţ, tote brele sunt de lungimi egle cu şi u rigiditte EI = constntă. K. Momentul în încstrre re vlore: ) 0; b) 0,5 ; c) 0,5 ; d) 0,75 ; e). Rotire secţiunii K re vlore: ) ; b) ; c) ; d) ; e) 0. EI EI 3EI 4EI 6.3 [***] Grind din figură este rezemtă în două moduri: 3 3
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 4 Se cunosc: = 4 kn, = 0,6 m, E = 00 GP, Iy =,5 0 4 mm 4, Wy = 30 0 3 (pentru grindă) şi respectiv Grc = 8 0 4 MP, R = 50 mm, n = 8 spire şi d = 0 mm (pentru rc).. Dcă rportul săgeţilor în punctul de plicre forţei se noteză cu k, în cre k = tunci k re vlore: ) 63,5; b),88; c) 80; d) 3,04; e) 69,. w w,. Tensiune mximă din grindă: ) re vlore 54,64 MP numi în vrint ; b) Este mi mre în vrint decât în vrint ; c) Este mi mică în vrint decât în vrint ; d) Este ceeşi în mbele moduri de rezemre şi eglă cu 60 MP; e) Pentru clculul tensiunii mxime trebuie preciztă şi form secţiunii. 6.4 [***] Pentru br cu secţiune neomogenă din figură, br din luminiu este reliztă din execuţie mi scurtă cu jocul =, mm. Se cunosc: O = 0,5l = 0-6 o C -, = m şi EO = 00 GP. oţel luminiu. Tempertur cu cre trebuie încălzit nsmblul pentru c br de luminiu să tingă br din oţel este: ) 80 o C; b) 00 o C; c) 33,33 o C; d) 60 o C; e) 0 o C.. In bsenţ temperturii, cre este tensiune din br de oţel cre i nştere pentru nulre jocului? ) 0 MP; b) 80 MP; c) 40 MP; d) Trebuie preciztă forţ necesră nulării jocului; e) Trebuie preciztă ri secţiunii pentru br din oţel. 6.5 [***] r cotită din figură, vând secţiune inelră (d/d = 0,8), este solicittă printr-o forţă = 6 kn. 00 50 00 500 00 45 o d D. Momentul încovoietor echivlent în secţiune periculosă re vlore: ) 08,66 Nm; b) 900 Nm; c) 7,79 Nm; d) 450 Nm; e) 937,45 Nm.. Dcă D = 80 mm tunci tensiune echivlentă mximă după III- teorie de rezistenţă re vlore proximtiv de: ) 40 MP; b) 50 MP; c) 60 MP; d) 70 MP; e) 80 MP.
x 5 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 6.6 [**] r rigidă din figură este susţinută de trei tije elstice. Cunoscându-se vlore forţei = 40 kn, E =,5E = 3E3 = 0 GP, = 0,75 =,53 = 50 mm, = m, 3 = 0,5 m, m 0,5 m 3 50 50 500 rigidă. Vlore lungimii = x pentru c, în urm plicării forţei, br rigidă să rămână orizontlă, este: ) 350 mm, b) 500 mm; c) 50 mm; d) 450 mm; e) 650 mm;. Cre dintre următorele firmţii este ce corectă? ) Tensiune în br, re vlore de 50 MP; b) Tensiune în bre depinde de vlore cotei x; c) Tensiune în bre nu depinde de locul în cre cţioneză forţ ; d) Cu dtele problemei tensiunile din cele trei bre sunt egle; e) Tensiune în br 3, 3 re vlore de 66,66 MP. 6.7 [***] r cotită de secţiune circulră, încstrtă în punctul, este solicittă c în figură. Dcă dimetrul secţiunii trnsversle este d = 80 mm, = 0,5 m şi = [kn]. Cre dintre următorele firmţii este ce corectă: ) r este solicittă numi l încovoiere şi întindere; b) r este solicittă l torsiune printr-un moment Mt = ; c) Secţiune periculosă este în punctul C; d) Secţiune periculosă este în punctul ; C 0,5 e) Momentul încovoietor echivlent în încstrre este nul. y D. Tensiune mximă după III- teorie de rezistenţă este cuprinsă între: ) (4 46) MP; b) (84 88) MP; c) (05 09) MP; d) (80 84) MP; e) (05 09) MP. z x 4
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 6 6.8 [***] Pentru sistemul sttic nedetermint din figură vând modulul de rigiditte l încovoiere EI = constnt,. recţiune orizontlă din încstrre H re vlore bsolută eglă cu: ) H = 0,5 ; b) H = 0,375; c) H = 0,5; d) H = 0,75 ; e) H =.. Dcă rotire secţiunii K este de form K = ) 0,5: b) 0,5; c) 0; d) ; e) 0,75. EI,tunci re vlore: K 6.9 [**] Un rbore din oţel de secţiune inelră funcţioneză l turţi n = 750 rot/min. Dcă D = 50 mm, d = 40 mm, = 40 MP şi = 0,5 o /m şi G = 8 0 4 MP, tunci:. Momentul cpbil re vlore: ) 579,6 Nm; b) 46,34 Nm; c) 387, Nm; d) 6, 45 Nm; e) 9,5 Nm.. Putere mximă trnsmisă este eglă cu: ) 7,75 kw; b) 8,8 kw; c) 9,93 kw; d) 6,84 kw; e) 5,66 kw.
7 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor TESTU 7 7. [****] Un bulon C de lungime = 300 mm, cu dimetrul d = 0 mm este introdus în interiorul unui rc elicoidl (R = 60 mm, n = spire, d = 5 mm) şi solidrizt cu cest în secţiune. rcul elicoidl este mi scurt fţă de bulon cu 3 mm. C C 3. Tensiunile efective în bulon şi rc după fixre cpătului C l rcului în C sunt: ) bul = 8,78 MP şi rc = 3,4 MP; b) bul = 8,78 MP şi rc = 7,4 MP; c) bul = 37,56 MP şi rc = 63,7 MP; d) bul = 8,39 MP şi rc = 7,4 MP; e) bul = 37,56 MP şi rc = 3,4 MP.. ungime bulonului după montre este: ) 89,97 mm; b) 99,97 mm; c) 95,97 mm; d) 97,97 mm; e) 9,97 mm. 7. [**] r din figură, confecţiontă din două mterile este supusă unei vriţii de tempertură t = 00 o C. Cunoscându-se O = 0,5l = 0-6 o C - şi EO = 3El = 0 GP, O = 0,5l l O 000 600. Tensiunile în brele din oţel şi luminiu sunt: ) O = 48 MP şi l = 96 MP; b) O = 4 MP şi l = 48 MP; c) O = 96 MP şi l = 48 MP; d) O = 96 MP şi l = 4 MP; e) O = 56 MP şi l = 8 MP;. Dcă O = l l ce vriţie de tempertură t r trebui încălzit sistemul stefel încât tensiune mximă din bre să tingă vlore de 96 MP. ) 79, o C; b) 63,9 o C; c) 84,74 o C; d) 7,7 o C; e) 5,74 o C 7.3 [***] rborele din figură, de secţiune circulră de dimetru d, primeşte prin rot de dimetru D = 50 mm putere P = 3,56 kw de l un motor electric, l o turţie n = 450 rot/min şi o trnsmite prin rot de dimetru D = 400 mm l o mşină. Dcă rezistenţ dmisibilă = 00 MP,
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 8 400 400 800 3Q Q 30 o. Momentul echivlent în secţiune periculosă, clcult după III- teorie de rezistenţă, este egl cu: ) 4,037 knm; b) 4,608 knm; c) 4,307 knm; d) 4,068 knm; e) 4,806 knm.. Dimetrul d l rborelui este de proximtiv: ) 8 mm; b) 75 mm; c) 69 mm; d) 9 mm; e) 56 mm. 7.4 [***] O bră de secţiune dreptunghiulră (b = 60 mm şi h = 00 mm) este confecţiontă dintr-un mteril idel-plstic cu c = 50 MP. h m b. Dcă nucleul elstic ocupă jumătte din secţiune trnsverslă, tunci vlore forţei este: ) = 4575 N; b) 34375 N; c) 68900 N; d) 7845 N; e) 6800 N.. Tensiunile remnente în cest cz sunt: ) = 93,75 MP şi = 78,5 MP ; b) = 68,5 MP şi = 58,65 MP; c) = 83,45 MP şi = 6,75 MP; d) = 00,75 MP şi = 88,35 MP; e) = 5,85 MP şi = 7,45 MP. 7.5 [***] Pentru cdrul din figură de rigiditte constntă EI şi lungime, solicitt prin forţ să se determine: 0,5 x. ce distnţă x trebuie plictă forţ stfel încât deplsre punctului să fie nulă? ) x = 0,5; b) x = 0,5; c) x = 0,33; d) x = 0,66; e) x = 0,75.
9 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor. Dcă secţiune brei este circulră şi = 4 kn, x = 0,5 m, = m, = 00 MP să se determine dimetrul necesr d. ) 38,75 mm; b) 45,8 mm; c) 63, mm; d) 7, mm; e) 58,85 mm. 7.6 [***] Un rbore de secţiune circulră de dimetru d, încstrt l un din extremităţi, este solicitt l răsucire printr-un moment M. Din considerente funcţionle rborele trebuie găurit.. Cre este dimetrul x l găurii cre trebuie dtă în l doile rbore în ş fel încât tensiune cre i nştere să fie eglă cu jumătte din ce primului? d ) x = ; b) x = 4 ; c) x = ; d) x = ; e) x = d 3 d 8 d 6. In cest cz rotire cpătului liber l rborelui este: ) jumătte din ce primului rbore; b) un sfert din ce primului rbore; c) dublă fţă de ce primului rbore; d) de ptru ori mi mre fţă de ce primului rbore; e) două treimi din ce primului rbore. 7.7 [***] Două pltbnde cu grosime de 4 mm sunt îmbinte cu trei nituri. Imbinre este supusă unei forţe de trcţiune de 9 kn. Cunoscându-se = 69 MP, = 00 MP şi p = 60 MP, d d b. Dimetrul nitului şi lăţime pltbndei sunt: ) d = 6 mm şi b = 46 mm; b) d = 6,5 mm şi b = 48 mm; c) d = 7 mm şi b = 5,5 mm; d) d = 7,5 mm şi b = 5,5 mm; e) d = 8 mm şi b = 54 mm.. Rezistenţ l strivire ps este în cest cz eglă cu: ) 00 MP ; b) 0 MP ; c) 40 MP ; d) 50 MP ; e) 35 MP. h h 7.8 [***] Grind vând dimensiunile şi încărcre din figură pote fi reliztă în două b vrinte: 0,3 m 0, 3,6 m Cunoscându-se crcteristicile profilului U8 şi nume: h = 80 mm, b = 70 mm, e = 9, mm, = 800 mm, Iy = 350 cm 4 precum şi vlore forţei = 8 kn, să se precizeze: U8 U8 h e z y
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 30. Cre din următorele firmţii este corectă? ) Tensiunile în grindă pentru cele două forme le secţiunii trnsversle sunt egle cu 3 MP; b) Tensiune în prim vrintă este de,5 ori mi mre decât ce din dou vrintă şi eglă cu 64 MP; c) Tensiune în prim vrintă este de ori mi mică decât în dou vrintă şi eglă cu,33 MP; d) Tensiunile în cele două vrinte sunt egle cu,33 MP; e) Niciun din vrintele nteriore nu este corectă.. Dcă secţiune de l punctul se înlocuieşte cu un cheson, să se determine grosime t chesonului stfel încât tensiune mximă în cest cz să fie ceeşi cu ce de l punctul nterior. ) t 8 mm; b) t 9 mm; c) t 0 mm ; d) t 6 mm ; e) t 5 mm t 7.9 [***] Pentru cdrul sttic nedetermint din figură, de rigiditte EI = constntă, solicitt prin forţ, se cer :. Recţiune X din dreptul rezemului simplu re vlore : ) 0,5 ; b) ; c) 0,5 ; d) 0 ; e) 0,75.. Dcă secţiune cdrului este un pătrt cu ltur t = 60 mm, = 6 kn, = 0,6 m, tensiune mximă mx re vlore: ) 60 MP; b) 80 MP; c) 0 MP; d) 75 MP; e) 00 MP. 40 80
3 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor TESTU 8 8. [***] Pe un rbore din oţel c în figură sunt plste două roţi (D = 50 mm, D = 00 mm), l periferi căror cţioneză forţele = 0 kn şi respectiv,5. 00,5 C 50 65 75 5 50. Momentul echivlent în secţiune periculosă re vlore: ) 6,8 Nm; b) 353,6 Nm; c) 506,4 Nm; d) 05,8 Nm; e) 707,6 Nm.. Tensiune mximă din rbore re vlore: ) 40,6 MP; b) 60,3 MP; c) 50, MP; d) 7,4 MP; e) 8,8 MP. 8. [**] O bră din oţel cu dimetrul d = 00 mm şi lungime = m, solicittă xil prin forţ = 6,5 kn re o lungire = 0, mm şi o vriţie dimetrului d = 3 0-3 m.. Vlore coeficientului de contrcţie trnsverslă este: ) 0,8; b) 0,5; c) 0,33; d) 0,3; e) 0,35. Tensiune mximă din bră este: ) 80,3 MP; b) 90,3 MP; c) 60,9 MP; d) 04,8 MP; e) 0, MP 8.3[**] r din figură este solicittă l întindere prin forţ = 00 kn. Dcă d = 50 mm, = 80 MP şi p = 80 MP, tunci: D d h. Dimetrul D re vlore: ) 56,7 mm; b) 6, mm; c) 48,5 mm; d) 68,3 mm; e) 5,8 mm.. Grosime h re vlore: ) 6 mm; b) 4 mm; c) 8 mm; d) 0 mm; e) 3 mm.
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 3 8.4[****] Pentru br curbă din figură, se cunosc = 5 kn, R = 35 mm şi 5 h r. R e ln R i 30 R. Erore l clculul excentricităţii, clculte cu formul proximtivă este de: ),5 0 - ; b),86 0 - ; c),04 0 - ; d) 4, 0 - ; e) 3,78 0 -. Tensiunile normle în fibrele extreme, clculte cu formul proximtivă excentricităţii, sunt: ) mx = 89,56 MP şi min = -4,8 MP; b) mx = 9,04 MP şi min = -3,07 MP; c) mx = 68,54 MP şi min = -4,35 MP; d) mx = 7,8 MP şi min = -40,5 MP; e) mx = 3,8 MP şi min = -6,4 MP. 8.5 [***] Pentru br cu secţiune neomogenă din figură, solicittă l torsiune prin cuplul M0, se cunosc: GO =,5GCu = = 8, 0 4 MP şi O Cu 00MP ; 80MP.. Eforturile prelute de cele două mterile, în funcţie de M0, sunt: ) MO = 0,35 M0 şi MCu = 0,65 M0; b) MO = 0,43 M0 şi MCu = 0,57 M0; c) MO = 0,5 M0 şi MCu = 0,85 M0; d) MO = 0,7 M0 şi MCu = 0,73 M0; e) MO = 0,64 M0 şi MCu = 0,36 M0.. Vlore momentului de torsiune cpbil este: ) 4,65 knm; b) 3,73 knm; c) 4,8 knm; d) 3,8 knm; e),96 knm. 8.6[***] Pentru grind de secţiune pătrtă de ltură t, încărctă c în figură se cere: M0 60 Cu 40 O y z 3,5 t. Ecuţi xei neutre este: ) z = 4,y; b) z = 0,6y; c) z =,66y; d) z = 0,3y ; e) z = 3,5y.
33 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor. Dcă = 0,5m, = 5 MP şi = 5 kn, dimensiune t necesră este cuprinsă în intervlul : ) (70 7) mm; b) (7 74) mm; c) (74 76) mm; d) (76 78) mm; e) (78 80) mm. 8.7 [**] In secţiune unui rbore de dimetru d = 0 mm, se produce o tensiune tngenţilă = 70 MP. Se cunoşte G = 8 0 4 MP.. Dcă deformţi totlă pe cestă lungime este = 4 o, tunci lungime rborelui este eglă cu: ) 68,6 mm; b) 53,94 mm; c) 797,86 mm; d) 83,4 mm; e) 476,5 mm.. rborele este legt l un motor cu turţi n = 450 rot/min. Putere dezvolttă de motor este în cest cz eglă cu: ) 5,8 kw; b) 6,34 kw; c) 7, kw; d) 4,8 kw; e) 6,86 kw. 8.8 [***] Pentru cdrul sttic nedetermint din figură, de rigiditte l încovoiere constntă EI,. Vlore momentului din încstrre în modul este eglă cu: ) 0,33 ; b) 0,5 ; c) 0,66 ; d) 0,75 ; e). Deplsre orizontlă punctului este: 3 3 4 3 ) H ; b) 0; c) H ; d) H ; e) 3EI 3EI 3EI H 3 4EI 8.9 [**] r din figură, de lungime l =,5 m şi dimetru d este solicittă l torsiune prin cuplul M0. 3 M0 b. Dcă 3 = 3 tunci şi b u vlorile: ) = 0,5 m; b = m; b) = m; b = 0,5 m; c) = b = 0,75 m; d) = 0,5 m; b =,5 m; e) = 0,8 m; b = 0,7 m.. Dcă = 80 MP şi d = 60 mm, momentul cpbil M0 re vlore: ) 3, 8 knm; b),87 knm; c) 4,5 knm; d) 6,5 knm; e) 5,09 knm.
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 34 TESTU 9 9.[**] r rigidă din figură este susţinută printr-o bră cu secţiune neomogenă. Cunoscându-se EO = 3El = 0 GP şi l =,5 O= 50 mm, = 0,75 m O l kn 600 400. Tensiunile în brele din oţel şi luminiu sunt: ) O = 55,55 MP şi l = 5,85 MP; b) O = 33,33 MP şi l = 77,77 MP; c) O = 5,34 MP şi l = 45, MP; d) O = 00,4 MP şi l = 37, MP; e) O = 80,65 MP şi l = 00,3 MP.. Deplsre punctului de plicţie forţei este eglă cu: ) 0,83 mm; b) 0,69 mm; c),38 mm; d),83 mm; e),4 mm. 9. [****] rborele din figură, executt din oţel este încstrt l unul din cpete, l celălt fiind sudtă o trversă. Se cunosc: d = 0 mm, R = 30 mm, n = 0 spire, = 0,3 m, l = 0,5 m, d = 40 mm, G = 8 0 4 MP. l R, d, n l d l R, d, n. Cre este vlore forţei stfel încât rotire cpătului liber l trversei să fie eglă cu o? ) 64,8 N; b) 47,3 N; c) 736,45 N; d) 38,8 N; e) 985,5 N;. Tensiunile mxime din rbore şi din rcuri sunt în cest cz: ) rc = 37,04 MP şi rbore = 67,4 MP; b) rc = 45,8 MP şi rbore = 53,6 MP; c) rc = 5,8 MP şi rbore = 64,3 MP; d) rc = 75,36 MP şi rbore = 44,8 MP; e) rc = 83,5 MP şi rbore = 8,6 MP.
35 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 9.3 [****] Pentru cdrul sttic nedetermint din figură, de rigiditte constntă EI,. orţele tăietore în vlore bsolută, în secţiunile şi u vlore: ) T = T = 0; b) T = şi T = 0; c) T = 0,435 şi T = 0,866 ; d) T = 0,67 şi T = 0,69 ; e) T = 0,833 şi T = 0,375. K. Rotire secţiunii K, K re vlore: 0,40 ) ; b) ; c) EI 0,375 EI 0,5 EI ; d) 0,506 EI ; e) 0,08 EI 9.4 [**] Pentru br din figură vând secţiune circulră se cunosc: = 0 MP, = kn, = 0,5 m. 3 K. Dimetrul necesr l brei, clcult după III- teorie de rezistenţă este cuprins între vlorile: ) (56 58) mm; b) (8 85) mm; c) (5 30) mm; d) (98 00) mm; e) (35 37) mm.. Dcă rotire în jurul xei K secţiunii K este de form K m, tunci prmetrul m 4 Gd re vlore: 55 6 ) ; b) ; c) 6 ; d) 96 48 ; e) 9.5 [***] Pe suprfţ exterioră unui rbore sunt lipite două trductore tensometrice, sub unghiuri de 45 o fţă de x longitudinlă rborelui. Dcă tensiune tngenţilă mximă în rbore este = 84 MP, E = 0 GP şi = 0,3, tunci:. Deformţiile măsurte de ceste trductore ) = 5, 0-4 şi = -5, 0-4 ; b) =,6 0-4 şi = -,6 0-4 ;
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 36 c) = 5, 0-4 şi =,6 0-4 ; d) = 5, 0-4 şi = 0; e) = 0 şi = -,6 0-4.. Modulul de elsticitte trnsversl re vlore de proximtiv: ) 7,958 MP; b) 8 MP; c) 8,076 MP; d) 8,5 MP; e) Nu se pote clcul cu dtele din problemă. 9.6 [***] Deformţi specifică l compresiune pe fibr superioră unei grinzi de secţiune pătrtă de ltură 40 mm solicittă l încovoiere re vlore,37 0-3. Dcă E = 0 GP, tunci:. Rz de curbură fibrei medii deformte re vlore: ) 0,89 m; b) 5,094 m; c) 5,547 m; d),773 m; e) 6,386 m.. Tensiune în cest cz re vlore: ),5 MP; b) 35,96 MP; c) 90,09 MP; d) 43,85 MP; e) 87,7 MP 9.7 [***] rborele din figură este solicitt l torsiune prin cuplul M0. Dcă GO =,35 GCu = 8, 0 4 MP, M0 = knm, tunci:. Pe intervlul - momentele în cele două mterile sunt de proximtiv: ) MO = 0,5 M0 şi MCu = 0,5 M0; b) MO = 0,75 M0 şi MCu = 0,5 M0; c) MO = 0,33 M0 şi MCu = 0,67 M0; d) MO = 0,5 M0 şi MCu = 0,75 M0; e) MO = 0,8 M0 şi MCu = 0, M0. C O. Dcă se noteză rportul k, tunci k re vlore: O ) 4; b) 3; c) ; d) 5; e). C O Cu D 40 60 M0 00 50 50 9.8 [****] Etjer C din figură trebuie să suporte o forţă de 00 N. Două bre situte de o prte şi de lt suportă etjer şi sunt de secţiune dreptunghiulră de, mm şi,6 mm. rele sunt prinse de un perete rigid şi de etjeră prin intermediul trei bolţuri cu dimetrul d = 8 mm, montte în punctele, şi C.. Tensiune în br D este eglă cu: ) 80,65 MP; b) 60, MP; c) 30, MP; d) 7,4 MP; e) 90,3 MP. Tensiune de forfecre din bolţul este eglă cu: ) 6,83 MP; b) 5,6 MP; c), MP; d),4 MP; e) 6,8 MP., m D 3 m m 00 N C
37 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 9.9 [***] Pentru grind vând form, dimensiunile şi secţiune din figură, se cer:. Tensiune K în vlore bsolută, în secţiune periculosă, re vlore: ) 3,48 MP; b) 00,45 MP; c) 34, MP; d) 75,8 MP; e) 89,9 MP.. Tensiunile principle în punctul K din secţiune periculosă u vlorile: ) = 36,66 MP şi = -,44 MP; b) = 0 şi = 75,8 MP; c) = = 89,9 MP; d) = 3,8 MP şi = -6,6 MP; e) = 9,36 MP şi =,88 MP. 30 kn 00 8 500 K 0 60 5 40 5
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 38 TESTU 0 0. [***] O grindă din oţel de secţiune dreptunghiulră de dimensiuni 40 mm x 5 mm este încstrtă l un cpăt, ir l celăllt, rezemtă pe un rc elicoidl. Ştiind că forţ cre solicită grind este = 0,8 kn şi că pentru rc crcteristicile cestui sunt: R = 0 mm, d = 8 spire, n = 0, E = 0 GP şi Grc = 83 MP. Dcă = 300 mm,. Tensiune mximă din grindă este eglă cu: ) 48,8 MP; b) 97, MP; c) 00,3 MP; d) 8,5 MP; e) 7,3 MP.. Tensiune mximă din rc ţinând sem şi de efectul forţei tăietore este: ),89 MP; b) 96,7 MP; c) 09,6 MP; d) 45,8 MP; e) 8,3 MP. 0. [***] Pentru br în trepte din figură, confecţiontă dintr-un mteril izotrop, cpătul liber l cestei suferă o lungire de 70 m l plicre unei forţe = 8 kn. Sub efectul celeii forţe dimetrul brei C îşi micşoreză dimetrul cu, m. 8 C 50 00. Vlore modulului de elsticitte longitudinl este eglă cu: ) 0 GP; b) 00 GP; c) 60,3 GP; d) 8,5 GP; e) 69,6 GP.. Vlore coeficientului de contrcţie trnsverslă este: ) 0,0; b) 0,85; c) 0,333; d) 0,57; e) 0,40. 0.3 [**] supr elementului de volum din figură cţioneză următorele tensiuni : 45 MP 30 MP 30 MP 75 MP
39 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor. Rz cercului lui Mohr pentru cestă stre de tensiune re vlore: ) 6,57; b 67,08; c) 54,5; d) 33,54; e) 44,37.. Tensiunile principle sunt egle cu: ) = -6,46 MP şi = - 93,54 MP; b) = -93,54 MP şi = - 6,46 MP; c) = 6,46 MP şi = 93,54 MP; d) = 93,54 MP şi = 6,46 MP; e) = 6,46 MP şi = - 93,54 MP. 0.4 [***] Un rbore de secţiune circulră de lungime este încstrt l un dintre extremităţi şi solicitt printr-un moment de torsiune uniform distribuit de intensitte m. Dcă modulul de rigiditte l torsiune este GIp, tunci: m. Dcă rotire specifică în cpătul liber l rborelui este, tunci re vlore: 3 m m m ) ; b) ; c) ; d) ; e) GI p GIp GIp m GI p m GI p. Dcă unghiul de rotire l cpătului liber este de 0,5 o, = 0,5 m şi G = 8 0 4 MP, m = 8 N, tunci dimetrul necesr l rborelui este de proximtiv: ) 5 mm; b) 64 mm; c) 40 mm; d) 73 mm; e) 8 mm. 0.5 [****] O bră din oţel C de secţiune circulră de dimetru d = 80 mm, este încstrtă în extremitte şi solicittă printr-un moment de torsiune Mt = 6 knm l mijlocul deschiderii (în punctul ). cpătul liber C sunt tşte două tije din oţel verticle, fiecre vând dimetrul d = 6 mm şi lungime =,5 m. Se cunosc: E = 00 GP şi G = 80 GP. 750 Mt 6 C 750,5 m
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 40. Tensiune mximă din rbore este eglă cu: ) 8,7 MP; b) 4,5 MP; c) 3, MP; d) 6,4 MP; e) 5,8 MP.. Tensiune mximă din tije este eglă cu: ) 4,4 MP; b) 6,8 MP; c) 7,3 MP; d) 33,8 MP; e) 8,5 MP 0.6 [***] O bră încstrtă l un dintre extremităţi, de lungime =,5 m, este solicittă în cpătul liber printr-o forţă = 50 kn. Secţiune trnsverslă celor două grinzi este identică în cele două czuri. Dcă srcin de 50 kn este înlocuită prin două forţe egle, un cţionând în cpătul liber, ir celltă l,5 m de cpătul fix, să se determine: 50 kn =,5 m =,5 m = m. Vlore forţei stfel încât săgeţile în cpătul liber, pentru cele două czuri de încărcre să fie egle. ) 8,73 kn; b) = 34,9 kn; c) = 8,74 kn; d) 0,86 kn; e) 7,46 kn.. Ce procent din tensiune mximă în primul cz de încărcre îl reprezintă tensiune în cel de-l doile cz de solicitre? ) 89,49%; b) 63,7%; c),7%; d) 3,8%; e) 4,7%. 0.7 [****] O grindă de deschidere = 5 m este simplu rezemtă l mbele extremităţi. O grindă încstrtă CD, de lungime 3 m, încstrtă în punctul D, este rigidiztă de grind l mijlocul deschiderii cestei. Considerând celeşi crcteristici le secţiunii trnsversle pentru mbele grinzi, l plicre unei forţe verticle = 00 kn în punctul C, D 3 m 00 kn C,5 m,5 m. Recţiunile în punctele şi sunt: ) 77,56 kn; b),44 kn; c) 00 kn; d) 44,88 kn; e) 89,6 kn.. Dcă grind CD re secţiune pătrtă de ltură = 0 cm, tunci tensiune mximă re vlore de proximtiv: ) 7 MP; b) 57 MP; c) 86 MP; d) 0 MP; e) 8 MP
4 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 0.8 [***] Pentru br din figură se cunosc: r R 4R d R = 50 mm, d = 90 mm. şi = 8 kn, 4 R d. Excentricitte brei e, re vlore: ),875 mm; b),95 mm; c) 3,03 mm; d),577 mm; e) 3,454 mm.. Tensiunile în fibrele extreme sunt: ) i = 8,6 MP şi e = -5,37 MP; b) i = 3,58 MP şi e = -8,4 MP; c) i = 53,8 MP şi e = - 34,85 MP d) i = 44,47 MP şi e = - 5,88 MP; e) i = 6, MP şi e = - 4,67 MP. 0.9[***] O grindă vând lungime = 0 m este simplu rezemtă l mbele extremităţi, c în figură. Se cunosc: = 0 kn, E = 0 GP şi Iy = 0 8 mm 4. 0,6 0,4. Săget în dreptul forţei este eglă cu: ) 9,4 mm; b) 8,4 mm; c) 6,8 mm; d) 0,76 mm; e) 7,3 mm.. Dcă săget mximă se produce l distnţ x de cpătul. Vlore lui x este: ) 0,5 ; b) ; c) ; d) 0,33 ; e) 0,6. 3
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 4 TESTU. [**] Un cblu din oţel de dimetru d = 4,6 mm şi lungime de 500 mm este răsucit cu un unghi de 8 o printr-un moment Mt =,5 Nm.. Vlore modulului de elsticitte trnsversl G este: ) 80 GP; b) 8,46 GP; c) 79,34 GP; d) 8, GP; e) 8,66 GP.. Tensiune tngenţilă din cblu re vlore: ) 90,9 MP; b) 50,37 MP; c) 7,7 MP; d) 34, MP; e) 83,4 MP.. [***] rborele din figură, confecţiont din oţel, cu secţiune inelră (D = 60 mm, d = 40 mm) re montt o rotă l periferi cărei cţioneză o forţă = 3,5 kn. 400 600 00 R = 00 400. Momentul echivlent în secţiune periculosă re vlore: ) 9,7 Nm; b) 84,9 m; c) 736,8 MP; d) 05,4 Nm; e) 63,7 Nm.. Tensiune mximă din rbore re vlore: ) 48,5 MP; b) 7,6 MP; c) 84, MP; d) 53,8 MP; e) 6,6 MP..3 [****] Dintr-un buşten de dimetru 6 cm trebuie reliztă o grindă dreptunghiulră, cre, rezemtă l mbele extremităţi trebuie să suporte o srcină de 4 kn plictă l jumătte deschiderii cestei.. Dimensiunile b şi h le celei mi rezistente grinzi cre se pote decup din cest buşten sunt: ) b = 68,4 mm şi h = 44,63 mm; b) b = 60 mm şi h = 48,3 mm; c) b = 9,37 mm şi h = 30,63 mm; d) b = 05,83 mm şi h = 0 mm; e) b = 87,5 mm şi h = 33,94 mm.. Cu vlorile lui b şi h determinte nterior, tensiune mximă din buşten este de proximtiv: ) 30,8 MP; b) 45,67 MP; c) 50,4 MP; d) 6,8 MP; e) 75,3 MP..4 [**] O grindă re secţiune pătrtă de ltură = 30 mm. O dou grindă re secţiune circulră de dimetru d.
43 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor. Dcă momentul plict grinzii este de knm, ir cel plict grinzii, de,396 knm, pentru c tensiunile mxime din cele două grinzi să fie egle trebuie c dimetrul d să fie egl cu: ) 40 mm; b) 30 mm; c) 50 mm; d) 60 mm; e) 5 mm.. Dcă dimetrul d este egl cu 30 mm, tunci rportul tensiunilor ) 3 8 ; b) 3 4 ; c) 3 ; d) 3 ; e) 3 6 re vlore:.5 [****] Pentru cdrul sttic nedetermint din figură, de rigiditte EI constntă, vând lungime brelor,. Momentul mxim în modul re vlore: p K ) 0,5 p ; b) 0,65 p ; c) 0,375 p ; d) p ; e),5 p.. Rotire secţiunii K re vlore: ) 0,375 p 3 EI ; b) 0; c) 0,5 p 3 EI ; d) p 3 EI ; e),5 p 3.6 [***] Pentru grind din figură de rigiditte EI constntă, EI. q M. Vlore momentului M stfel înct deplsre pe verticlă secţiunii D să fie nulă este: 6 3 8 8 6 ) q ; b) q ; c) q ; d) q ; e) q.. Momentul în secţiune, cu vlore lui M determintă nterior este: 7 5 4 30 ) q ; b) q ; c) q ; d) q ; e) q.
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 44.7 [***] Un rc elicoidl cu spire propite re o constntă elstică k = 0 kn/m. Dcă l o forţă de compresiune de 377 N, tensiune din rc este eglă cu 50 MP, ir lungime desfăşurtă rcului este eglă cu,508 m, cunoscându-se G = 60 GP,. Dimetrul spirei rcului este de: ) 6 mm; b) 7 mm; c) 8 mm; d) 9 mm; e) 0 mm.. Numărul de spire n este egl cu: ) 9; b) 8; c) 7; d) 6: e) 5..8 [**] Sistemul din figură lcătuit din br rigidă -C şi tij elstică de secţiune neomogenă -D este solicitt prin forţ. Dcă E = 3E = 0 GP, = 0,5 = 5 mm şi = 5 kn, tunci: D 500 C 600 400. Tensiunile din tij elstică sunt egle cu: ) = 00 MP şi = 60 MP; b) = 0 MP şi = 40 MP; c) = 80 MP şi = 50 MP; d) = 50 MP şi = 00 MP; e) = 50 MP şi = 90 MP.. Deplsre punctului de plicre forţei este eglă cu: ) 0,476 mm; b) 0,85 mm; c) 0,58 mm; d) 0,65 mm; e) 0,844 mm..9 [***] Pentru br curbă din figură, dcă = 6 kn şi r R 4R d 0 40 4. Vlore tensiunii mxime este: ),4 MP; b) 56,75 MP; c) 84,6 MP; d) 35,6 MP; e) 00,6 MP.. Erore obţinută prin clculul cu relţi lui Nvier este de proximtiv: ) 0%; b) 6%; c) 8%; d) 6%; e) %
45 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor TESTU. [****] r neomogenă vând form, dimensiunile şi secţiune din figură este O beton încărctă cu forţ = 4 kn. Dcă 0 MP şi 0 MP, EO = 0 Ebeton = 0 4 MP, tunci:. Modulul de rigiditte l încovoiere este: ) 4,643 0 0 Nmm ; b),687 0 0 Nmm ; c) 3,56 0 0 Nmm ; d) 5,87 0 0 Nmm ; e) 3,936 0 0 Nmm.. Tensiunile în beton şi oţel în punctul u vlorile: ) c) e) O = 37,4 MP şi O =,36 MP şi bet = 74,38 MP şi 500 000 500 bet = 5,4 MP; b) bet =,36 MP; d) bet = 7,43 MP. O = 80,9 MP şi O = 97,35 MP şi bet = 8,09 MP; bet =,67 MP;. [***] montre trei bre din oţel s- consttt că br fost reliztă mi scurtă cu jocul = 0,65 mm. Dcă se cunosc: E = 00 GP, 3 beton = = oţel 3 40 60 3 = = 00 mm şi = 3 m, 30 o 30 o. orţ necesră relizării montjului (ducerii nodului în C) este: ) 6,33 kn; b) 4,33 kn; c) 8,66 kn; d) 0,66 kn; e) 5,33 kn. C. Tensiunile din cele trei bre pentru relizre forţtă montjului sunt: ) = 3 = -0 MP şi = 30 MP; b) = 3 = -30 MP şi = 0 MP; c) = 3 = -0 MP şi = 40 MP; d) = 3 = -50 MP şi = 30 MP; e) = 3 = -5 MP şi 3 = 45 MP. 3.3 [***] Un rbore de secţiune circulră vând dimetrul d = 00 mm este înlocuit cu un ltul de secţiune inelră de dimetru exterior D = 80 mm. In condiţi în cre cei doi rbori primesc ceşi putere de l un motor şi se învârt cu ceeşi turţie,
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 46. Grosime rborelui de secţiune inelră este: ) = 8 mm; b) = 0 mm; c) = mm; d) = 5 mm; e) = mm.. Dcă putere motorului este P [kw], ir turţi cestui n [rot/min], tunci tensiune mximă din rbore re vlore: ) 30 n ; b) 60 n ; c) 30 n ; d) 60 n ; e) 75 n.4 [**] Pentru grind din figură, solidriztă prin sudură, se cunosc: T = 94 kn şi s = 80 MP.. Grosime cordonului de sudură este eglă cu: ) 5 mm; b) 7 mm; c) 0 mm; d) 3 mm; e) 5 mm.. Tensiune tngenţilă mximă este eglă cu: ); 00,4 MP; b) 75,6 MP; c) 5,5 MP; d) 7,8 MP; e) 8,46 MP. 80 0 0 80.5 [**] r din figură, solicittă l compresiune prin forţ, este reliztă în două vrinte.,5 m Vrint I 4d Vrint II 4d d d. Să se clculeze de câte ori este mi vntjosă folosire secţiunii I în comprţie cu secţiune II, în privinţ preluării forţei mxime, dcă c = 6, f = 304, [MP], d = 40 mm, 0 = 05 şi E = 0 4 MP. ),; b),33; c),5; d),66; e).. Tensiune critică de flmbj în vrint I este de: ) 93,5 MP; b) 73,93 MP; c),98 MP; d) 8,74 MP; e) 0,8 MP..6 [**] Pentru grind vând form şi dimensiunile din figură se cer:. Vlore cotei x în dreptul cărei forţ tăietore este nulă. ) x = 0,9 m; b) x = m; c) x =,5 m; d) x =,5 m; e) x = 0,85 m. kn/m x 5 kn 0,8 m,4 m. Cre este vlore momentului în cest cz?
47 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor ),375 knm; b),65 knm; c) 3,545 knm; d) 9,55 knm; e) 8,50 knm..7 [***] Pentru îmbinre nituită din figură, se cunosc: = 00 kn, = 50 MP; f = 80 MP; p str = 50 MP. 0 0 60 60. Tensiunile din tblă l întindere şi forfecre sunt respectiv: ) 7,5 MP şi 55,4 MP; b) 80,5 MP şi 75,4 MP; c) 67,5 MP şi 70,4 MP; d) 6,5 MP şi 4,4 MP; e) 3,5 MP şi 65,4 MP.. Tensiune de forfecre din nit şi tensiune de strivire dintre tblă şi nit sunt respectiv: ) 50,6 MP şi 00 MP; b) 59,6 MP şi 75 MP; c) 48,6 MP şi 5 MP; d) 60,6 MP şi 40 MP; e) 79,6 MP şi 5 MP..8 [**] Un element de volum este solicitt c în figură (x = - z = xz = 0 MP) : 0 MP 0 MP. Rz cercului lui Mohr pentru cestă stre de tensiune este eglă cu : ) 0 MP ; b) 8,84 MP; c) 4,4 MP ; d) 0 MP; e) 7,07 MP. 0 MP. Cre dintre următorele firmţii este flsă? ) = 4,4 MP; b) centrul cercului lui Mohr se găseşte în origine sistemului de xe - ; c) = 4,4 MP; d) = - ; e) tensiune tngenţilă mximă este nulă. mx xz.9 [***] Pentru sistemul sttic nedetermint din figură, de rigiditte l încovoiere EI constntă, se cer:. Recţiune din rezemul este: ) ; b) ; c) ; d) 0; e) 36 3 4 C 3. Deplsre secţiunii C pe direcţi forţei : 3 3 3 7 3 ) ; b) ; c) ; d) 0; e) EI 36 EI EI 48 EI 3
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 48 TESTU 3 3. [**] r din figură este solicittă l trcţiune prin forţ. În tbelul lăturt sunt prezentte curbele de vriţie le coeficientului de concentrre tensiunilor K în funcţie de rportul d r. Dcă rezistenţ dmisibilă mterilului este = 60 MP, K 6,6,4 D r 60 40 600 400,,0,8,6,4 D/d =, D/d =,5 D/d =,5 d,,0 0, 0, 0,3 0,4 r/d. Vlore coeficientului K este: ),6; b),8; c) ; d),44; e),58.. orţ cpbilă re vlore: ) 65,66 kn; b) 47,68 kn; c) 8,45 kn; d) 54,4 kn; e),70 kn. 3. [**] Pentru îmbinre sudtă din figură este solicittă l trcţiune printr-o forţă = 96 kn. Dcă = 50 MP şi s = 90 MP, 80 h. Grosime h tblei este: ) 6 mm; b) 5 mm; c) 0 mm; d) 8 mm; e) 7 mm;. ungime cordonului de sudură este de proximtiv: ) 07 mm; b) 64 mm; c) 85 mm; d) mm; e) 00 mm. 3.3 [****] Pentru br cotită din figură, de secţiune circulră, se cunosc: d = 60 mm; = m şi = 0 MP;
49 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor q q /4 / q. Tensiune normlă (q) şi tngenţilă (q) u, în secţiune periculosă, vlorile: ) = 65,4 q şi = 4,3 q; b) = 58,4 q şi = 6,45 q; c) = 8,54 q şi = 8,56 q; d) = 79,8 q şi = 5,89 q; e) = 48,8 q şi = 7,9 q;. Srcin mximă q este de proximtiv: ) kn/m ; b),5 kn/m ; c) kn/m ; d),5 kn/m ; e) 3 kn/m. 3.4 [***] Pentru br vând form, dimensiunile şi secţiune din figură se cunosc: b = 40 mm, t = 00 MP şi c = 0 MP. 4 b b x 3 y z 6 b 0 b. Ecuţi xei neutre, în secţiune periculosă, este: ) 3z + 6y b = 0 ; b) 3z 6y b = 0 ; c) 6z 3y + b = 0 ; d) 6z + 3y +b = 0 ; e) 3z + 6y + b = 0.. orţ cpbilă este eglă cu : ) 56,4 N; b) 836,5 N; c) 48,57 N; d) 400 N; e) 653,54 N. 3.5 [***] rborele în trepte din figură este fixt rigid l cpete şi solicitt l torsiune printr-un moment M0 dt. Dcă tensiunile tngenţile pe cele două tronsone sunt egle, 0 0 600 M0
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 50. ungimile şi sunt: ) = 00 mm şi = 400 mm; b) = 50 mm şi = 350 mm; c) = = 300 mm; d) = 400 mm şi = 00 mm; e) = 450 mm şi = 50 mm.. Dcă M0 = 0,76 knm, tensiune din rbore prţine intervlului: ) (97 98) MP; b) (98 99) MP; c) (99 00) MP; d) (00 0) MP; e) (0 0) MP. 3.6 [***] Un bloc cubic din oţel de ltură = m este supus unei presiuni uniforme p = 75 MP, cţionând pe tote feţele. Dcă E = 0 GP, = 0,3, tunci:. Modulul de elsticitte de volum K re vlore: ) 75 GP; b) 66,66 GP; c) 50 GP; d) 00 GP; e) 5 GP.. Vriţi de volum V este eglă cu: ) -6 0-3 m 3 ; b) -8 0-3 m 3 ; c) -4 0-3 m 3 ; d) -0 - m 3 ; e) -, 0 - m 3. 3.7 [***] r de secţiune dreptunghiulră este solicittă c în figură. Cunoscându-se : = m, b = 40 mm şi h = 60 mm şi c = 40 MP, h b. Cre este vlore limită forţei pentru cre secţiune ce mi solicittă devine o rticulţie plstică? ) lim = 480 N; b) lim = 630 N; c) lim = 5760 N; d) lim = 3840 N; e) lim = 460 N.. Dcă = 5 kn, tensiunile remnente sunt: ) = 68, MP şi = 4,66 MP; b) = 80,6 MP şi =,63 MP; c) = 76,4 MP şi = 0,44 MP; d) = 7,5 MP şi = 0,83 MP; e) = 59,8 MP şi = 9,3 MP. 3.8 [**] Doi rbori de secţiune circulră sunt solicitţi pe rând l răsucire prin momentele M şi M. Ştiind că Ip = Ip şi că tensiunile în cei doi rbori sunt egle, M. Vlore rportului k = este: M ) 3 4 ; b) 3 ; c) 4 3 ; d) 4 ; e) 4 8.. Dcă d = 60 mm şi M = knm, tunci tensiune mximă din cei doi rbori este eglă cu: ) 39,65 MP; b) 4,83 MP; c) 48,7 MP; d) 5,6 MP; e) 54,8 MP.
5 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 3.9 [***] Pentru sistemul de bre din figură, confecţionte din oţel se cunosc: E = 0 5 MP şi ri secţiunii trnsversle = 00 mm. M 3 m 60 o N 60 o = 0, mm m C. Vlore forţei pentru nulre jocului este: ) = kn; b) = kn; c) = 3 kn; d) = 4 kn; e) =,5 kn.. Dcă după plicre forţei scurtre specifică brei C este de -50 m/m, tensiune din br MN re vlore de: ) MN 89, 5 MP; b) MN 07,8 MP; c) MN 43,6 MP; d) MN 45,8 MP; e) MN 48, MP.
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 5 TESTU 4 4. [***] r de secţiune tubulră este solicittă l încovoiere printr-un moment M. Se noteză cu M vlore momentului încovoietor necesr tingerii limitei de curgere şi cu M vlore momentului necesr formării unei rticulţii plstice. Dcă c = 40 MP, tunci: 0. M re vlore: ) 0,4 knm; b) 6, knm; c) 3,8 knm; d) 38,4 knm; e) 4,5 knm.. M re vlore: ) 48,96 knm; b) 4,76 knm; c) 39,5 knm; d) 5,36 knm; e) 0,58 knm. 4. [**] O bră din durluminiu de lungime =,5 m re secţiune pătrtă de ltură = 60 mm. r este fixtă în două moduri: I) rticultă l mbele cpete şi II) încstrtă l mbele cpete. Se cunosc: E = 70 GP, 0 = 50 şi f = 37,4 [MP] şi cf = 5.. Dcă se noteză cu k rportul f II f I, tunci k prţine intervlului: ) (,75 3); b) (3,5 3,75); c) (3 3,5); d) (3,5 3,5); e) (,5,75. Dcă br este reliztă în vrint II, forţ cpbilă re vlore: ) 0, kn; b) 86,4 kn; c) 36,8 kn; d) 7,56 kn; e) 0,8 kn. 70 4.3 [***] Un motor electric este cuplt cu un rbore pe cre este monttă o rotă de cure cu dimetrul D =, m şi greutte G = 5 kn, peste cre este trecută o cure ce ntreneză l rândul său rot de cure unei mşini-unelte. Dcă = m, 6 kn 500 500 5 kn 3,5 kn. Momentul echivlent mxim, după III- teorie de rezistenţă re vlore: ),835 knm; b),763 knm; c) 4,8 knm; d) 3,074 knm; e) 3,78 knm.. Dcă = 80 MP, dimetrul necesr l rborelui este: ) 73,4 mm; b) 68,5 mm; c) 6,64 mm; d) 8,8 mm; e) 57,36 mm.
53 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 4.4 [***] O bră din oţel de secţiune circulră este solicittă l încovoiere după un ciclu lternnt cu Mmx =,4 knm şi Mmin =, knm, ir l răsucire după un ciclu pulsnt cu K Mt mx = knm. Se cunosc: 4, 66,, - = 40 MP, - = 30 MP, c = 430 MP, c = 00 MP şi c =. K,83. Coeficientul de simetrie R l ciclului de încovoiere este egl cu: ) ; b) 0,75; c) 0,5; d),5; e) 0,5. Dimetrul necesr l rborelui este egl cu: ) 68,5 mm; b) 70,6 mm; c) 76,8 mm; d) 8,4 mm; e) 59,64 mm. 4.5 [**] O stre de tensiune este crcteriztă prin tensiune x = 80MP. Dcă tensiune principlă mximă este eglă cu 90 MP,. Tensiune xz re vlore: ) 50 MP; b) 40 MP; c) 30 MP; d) 0 MP; e) 0 MP.. Tensiune tngenţilă mximă re vlore: ) 50 MP; b) 40 MP; c) 30 MP; d) 0 MP; e) 0 MP. 4.6 [***] cpătul unei grinzi în consolă de secţiune dreptunghiulră de lungime = m, cde de l înălţime h = 00 mm un corp de msă m = 5,33 kg. Dcă g = 0 m/s, = MP şi E = 00 GP, tunci: m h b b. Dimensiune b necesră este eglă cu proximtiv: ) 70 mm; b) 30 mm; c) 50 mm; d) 60 mm; e) 40 mm.. Pentru vlore cotei b clculte nterior, dcă ms m este plictă sttic, deplsre cpătului liber l grinzii este de: ) 0,04 mm; b) 0,83 mm; c) 0,604 mm; d) 0,46 mm; e) 0,08 mm. 4.7 [***] Pentru grind vând form, dimensiunile şi secţiune din figură se cer: 0 kn/m K 90 5 m 4 m m 40. Tensiunile principle în punctul K din secţiune u vlorile: ) = 54,44 MP şi = - 0, MP; b) = 04,44 MP şi = -, MP;
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 54 c) = 4,44 MP şi = - 4, MP; d) = 44,44 MP şi = - 8, MP e) = 4,44 MP şi = - 3, MP.. Direcţiile principle u vlorile: ) = o 36 09 şi = 9 o 36 09 ; b) = - o 36 09 şi = 88 o 3 5 ; c) = 3 o 6 şi = 93 o 6 ; d) = - 3 o 6 şi = 86 o 47 44 ; e) = - 6 o 4 3 şi = 83 o 35 8. 4.8 [**] Pentru cdrul sttic nedetermint din figură de rigiditte constntă EI, solicitt prin momentul concentrt M0 se cer: C M0. Recţiune din re vlore: M ) ; b) ; c) 0; d) ; e) 0. M 0 M 0 M 0 4 M 0. Dcă deplsre pe orizontlă secţiunii C este de form k, tunci k re vlore: EI ) ; b) ; c),5; d),5; e) 0,33. 4.9 [***] O bră tronconică este încstrtă l un din extremităţi şi liberă l celltă. Se cunosc: = 50 kn, = 500 mm, d = 50 mm, D = 50 mm, E = 00 GP. 0,5 D K d. Tensiune în secţiune K re vlore: ) 5,46 MP; b),8 MP; c),73 MP; d),3 MP; e) 5,64 MP.. Deplsre secţiunii K este eglă cu: ) 4,4 0-3 mm; b) 0,63 mm; c) 0, mm; d) 8, 0-3 mm; e) 5,6 0-3 mm.
55 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor CPITOU II - ÎNTREĂRI GRIĂ DIN TEORIE T. Pentru un mteril elstic, omogen şi izotrop, ce scultă de lege lui Hooke, numărul constntelor elstice independente este egl cu: ) ; b) ; c) 3; d) 4; e) 5. T. Prin mteril omogen se înţelege: ) un mteril le cărui proprietăţi sunt celeşi pe orice direcţie; b) un mteril cre revine l form iniţilă după îndepărtre cţiunii srcinii l cre fost solicitt; c) un mteril le cărui proprietăţi sunt celeşi în orice punct l său; d) un mteril cre scultă de lege lui Hooke; e) un mteril uşor de prelucrt. T3. Mărime nottă cu în Rezistenţ mterilelor: ) se numeşte lungire specifică; b) se numeşte lungime specifică; c) se numeşte erore reltivă; d) vriză invers proporţionl cu tempertur; e) se numeşte lunecre specifică. T4. Modulul de elsticitte longitudinl: ) este o crcteristică mecnică unui mteril ; b) depinde de coeficientul de contrcţie trnsversl şi modulul de elsticitte trnsversl prin relţi: E G c) se exprimă în [N/m]; d) dă pnt curbei crcteristice pe zon de proporţionlitte; e) rtă dependenţ deformţiilor specifice în funcţie de rezistenţ l rupere mterilului. T5. Cre dintre următorele mărimi pot fi considerte crcteristici mecnice le unui mteril? ) lungire l rupere; b) gâtuire l rupere; c) limit de proporţionlitte; d) rezistenţ l rupere; e) oricre din vrintele nteriore. T6. Rportul dintre modulul de elsticitte longitudinl şi modulul de elsticitte trnsversl pentru un oţel cu conţinut scăzut de crbon ( = 0,3) este: ) mi mic decât ; b) mi mic de 0,5; c) egl cu,6; d) egl cu 0,38 ;
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 56 e) niciun din vrintele nteriore nu este corectă. T7. Cre dintre următorele ipoteze nu este folosită c ipoteză simplifictore în clculele de Rezistenţ mterilelor? ) ipotez izotropiei; b) ipotez omogenităţii perfecte; c) ipotez micilor deformţii; d) ipotez curgerii stţionre; e) ipotez proporţionlităţii între tensiuni şi deformţii specifice; T8. Pentru cre din următorele secţiuni momentul de inerţie centrifugl clcult în rport cu xele principle centrle de inerţie este nenul? ) b) c) d) e) T9. Cre dintre următorele relţii diferenţile între eforturi este ce corectă: dm dt d M dt d T ) q ; b) M ; c) q ; d) q ; e) q dx dx dx dx dx T0. Cre dintre următorele firmţii este ce flsă: ) secţiune brută este întotdeun secţiune neslăbită; b) secţiune netă este ce din dreptul zonelor neslăbite; c) ce mi mică dintre secţiunile nete se numeşte secţiune periculosă; d) concentrtorii de tensiune sunt zone în cre pre o creştere bruptă (bruscă) tensiunii; e) concentrtorii de tensiune pot fi crestături, găuri, rcordări etc. T. o bră solicittă xil, cre dintre următorele firmţii este ce corectă: ) Tensiune tngenţilă re vlore mximă pentru = 45 o şi eglă cu jumătte din tensiune normlă ; b) Nu pre tensiune tngenţilă decât pe o suprfţ perpendiculră pe x longitudinlă epruvetei; c) Pe un pln perpendiculr pe x longitudinlă brei tensiune normlă este eglă cu tensiune tngenţilă ;
57 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor d) Tensiune tngenţilă nu pre pentru nicio vlore unghiului ; e) Niciun dintre vrintele nteriore nu este corectă. T. Rezistenţ dmisibilă unui mteril: ) este vlore tensiunii l cre mterilul nu se rupe; b) este vlore tensiunii până l cre mterilul rezistă; c) este o vlore convenţionl lesă în clcul pentru tensiune mximă cre se produce într-un element structurl în condiţii dte de mteril şi solicitre; d) se i în clcul dor pentru mterile frgile; e) se i în clcul dor pentru elemente structurle cre conţin concentrtori de tensiune. T3. GP este egl cu: ) 000 N/m ; b) 00 N/mm ; c) 0 dn/cm ; d) 000 dn/cm ; e) 000 N/mm. T4. Cre dintre următorele firmţii este flsă: ) Momentul sttic l unei suprfeţe în rport cu o xă se măsoră în [mm 3 ]; b) Momentul de inerţie polr este egl cu sum momentelor de inerţie xile; c) Momentele de inerţie centrle sunt cele cre trec prin centrul de greutte l unei suprfeţe; d) Momentul de inerţie centrifugl este întotdeun pozitiv; e) Momentele de inerţie se măsoră în [mm 4 ]. T5. O presiune de 5 bri este eglă cu: ),5 MP; b) 5 MP; c) 0,5 MP; d) 50 MP; e) 0,05 MP. T6. Coeficientul de concentrre tensiunilor K: ) depinde de tipul de solicitre; b) depinde de geometri secţiunii piesei ; c) depinde de tipul şi geometri concentrtorului ; d) depinde de mterilul piesei; e) tote vrintele nteriore sunt corecte. T7. In Rezistenţ mterilelor termenul efort mi însemnă şi: ) forţă de contct; b) forţă de legătură; c) forţă exterioră; d) forţă interioră; e) forţă concentrtă. T8. Vlbilitte ipotezei lui ernoulli l încovoiere pură brelor drepte presupune că: ) tensiunile normle sunt constnte pe secţiune; b) tensiunile normle sunt direct proporţionle cu deformţiile specifice ; c) x neutră trece prin centrul de greutte; d) deformţi specifică vriză linir pe secţiune; e) pr deplnări în dreptul xei neutre.
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 58 T9. Relţi între săget w şi forţ tăietore T este : 3 4 d w d w d w ) EI T ; b) EI T ; c) ; d) EI 3 4 dx dx dx dw EI T dx T ; e) Eiw = T. T0. încovoiere pură, cre dintre următorele firmţii este flsă : ) în secţiune brei momentul încovoietor este constnt pe secţiune; b) nu pr tensiuni tngenţile ; c) x neutră nu trece prin centrul de greutte; d) lege de vriţie tensiunii normle este dtă de relţi M Iy e) plnul de cţionre l srcinilor trece prin x longitudinlă grinzii. T. încovoiere simplă, cre din următorele firmţii este ce flsă: ) în secţiune brei pr tât tensiuni normle cât şi tensiuni tngenţile ; b) secţiunile se deplneză; c) tensiunile tngenţile mxime se clculeză cu relţi lui Jurvski; d) tensiunile tngenţile nu se distribuie uniform pe secţiune; e) Rămâne vlbilă ipotez lui ernoulli; T. Cre dintre următorele formule este folosită pentru clculul tensiunii tngenţile l încovoiere simplă grinzilor? Mt T T S y ) ; b) G ; c) ; d) ; e) W b I p y T3. Un stâlp este în generl solicitt l: ) încovoiere; b) răsucire; c) compresiune; d) întindere; e) cel puţin două dintre solicitările ) d). T4. Condiţiile cre se impun supr unei piese (structuri) tunci când se fce un clcul de rezistenţă sunt cele: ) de rezistenţă; b) de rigiditte; c) de stbilitte; d) economice; e) tote vrintele nteriore sunt corecte. T5. Ipotez proporţionlităţii între tensiuni şi deformţii mi este cunoscută şi sub numele de: ) lege lui Hooke; b) ipotez lui ernoulli; c) principiul lui Sint Vennt; d) ipotez lui Jurwski ; e) ipotez lui Cuchy. T6. Dcă o bră de secţiune circulră de dimetru d este solicittă l încovoiere printr-un moment Mi şi l torsiune printr-un moment de torsiune Mt, tunci rportul tensiunilor normle şi tngenţile mxime produse de cele două solicitări este: z
59 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor ) M i M t ; b) M i 4 M t ; c) M t 4 M i ; d) M M i t ; e) M M t i T7. 3 o /m este egl cu: ) 6 rd/mm; b) 300 rd/min; c) rd/ mm 60000 60 ; d) rd/ mm ; e) rd/ mm. 0000 T8. răsucire brelor de secţiune circulră su inelră : ) în bră se produc tât deformţii specifice linire cât şi unghiulre ; b) ipotez lui Jurwski rămâne vlbilă; c) ipotez lui ernoulli rămâne vlbilă; d) se produc deplnări din cuz momentului de torsiune Mt; e) tensiunile tngenţile sunt mxime în centrul secţiunii descrescând până l 0 în punctele situte pe conturul secţiunii. T9. Un rbore primeşte mişcre de l un motor putere P = 6,83 kw şi o trnsmite unui rbore cre se roteşte cu turţi n = 50 rot/min. Momentul de torsiune în rbore este egl cu: ) 0,4 knm; b) 4 knm; c) 40 Nm; d) 400 Nmm; e) 40 Nmm. T30. Cre este rportul între tensiunile tngenţile mxime cre iu nştere în doi rbori unul de secţiune circulră de dimetru D, ir cel de-l doile de secţiune inelră cu rportul d/d = k, supr căror este plict celşi moment de torsiune? ) k ; b) 4 ; c) k ; d) 4 k 4 ; e) 4 3 k k T3. Grdul de nedeterminre l sistemului de bre din figură este: ) 5; b) ; c) 3; d) 6; e) 4. T3. În czul cercului lui Mohr, să se precizeze cre dintre următorele firmţii este flsă : ) rz cercului lui Mohr este eglă cu semidiferenţ tensiunilor principle; b) centrul cercului lui Mohr se găseşte l distnţ de origine sistemului de xe;
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 60 c) în czul stării plne de tensiune, tensiunile principle se clculeză cu relţi:, 4 d) în czul stării de forfecre pură = ( - ); e) în czul stării de forfecre pură tensiunile principle, = xy T33. Un rbore de secţiune inelră vând ceeşi rie secţiunii trnsversle cu unul de secţiune circulră trnsmite : ) celşi moment de torsiune ; b) un moment de torsiune mi mic ; c) un moment de torsiune mi mre ; d) depinde de rportul între d şi D; e) nu se pote preciz răspunsul ; T34. O bră cu secţiune neomogenă de lungime, reliztă dintr-un înveliş de cupru şi un miez de oţel şi fixtă între doi pereţi rigizi este încălzită l 00 o C. Tensiunile cre vor păre în cele două mterile vor fi: ) de întindere în cele două mterile; b) de întindere în br din oţel şi de compresiune în br din cupru; c) de compresiune în br din oţel şi de întindere în ce din cupru; d) de compresiune în cele două mterile; e) trebuie precizte riile secţiunilor trnsversle le celor două bre precum şi modulele de elsticitte le celor două mterile. T35. Gâtuire l rupere unei fonte cenuşii solicitte l trcţiune este de circ: ) 60%; b) 0%; c) 5%; d) 5%; e) 30%. T36. Dcă l o grindă de lungime şi dimensiuni le secţiunii dreptunghiulre b şi h săget l mijlocul deschiderii este w, dcă lungime şi dimensiunile secţiunii trnsversle se dubleză tunci nou săgetă w este de: ) ori mi mre; b) 8 ori mi mre; c) 4 ori mi mre; d) jumătte din ce iniţilă; e) un sfert din ce iniţilă. T37. În czul unei grinzi încstrte l un din extremităţi săget mximă pre tunci când: ) momentul încovoietor este nul; b) momentul încovoietor este mxim; c) forţ tăietore este nulă; d) pnt este nulă; e) nu se pote preciz unde pre mximul săgeţii.
6 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor T38. In czul unei grinzi de secţiune dreptunghiulre dcă lungime şi dimensiunile secţiunii trnsversle se dubleză, tensiune mximă: ) rămâne ceeşi; b) este dublă fţă de tensiune de încovoiere din primul cz; c) este un sfert din tensiune de încovoiere din primul cz; d) este jumătte din tensiune de încovoiere din primul cz; e) este o optime din tensiune mximă de încovoiere din primul cz. T39. Un element de volum cubic cu ltur = 0 mm se deformeză elstic în ş fel încât dintre cele trei muchii concurente un creşte cu 0, mm, lt cu 0, mm, ir trei scde cu 0,3 mm. Vriţi de volum re vlore: ) 600 mm 3 ; b) 4 mm 3 ; c) 6 mm 3 ; d) 00 mm 3 ; e) volumul cubului nu vriză. T40. In czul brelor cu rză mică de curbură este fls tunci când se firmă că: ) rportul h R 5 ; b) excentricitte brei e = R r, în cre r este rz de curbură suprfeţei neutre; c) tensiune normlă re o vriţie liniră pe secţiune; Iy d) se pote clcul excentricitte brei e cu formul proximtivă: e ; R h e) relţi lui Nvier rămâne vlbilă dor dcă rportul. R 5 T4. x neutră este: ) intersecţi plnului neutru cu plnul de cţionre srcinilor; b) x de simetrie secţiunii trnsversle brei; c) intersecţi suprefeţei neutre cu plnul secţiunii normle pe x grinzii; d) x Oy; e) intersecţi suprfeţei neutre cu fibr medie deformtă. T4. Prin limită de curgere remnentă (tehnică) se înţelege: ) o vlore tensiunii cărei îi corespunde l descărcre epruvetei o lungire remnentă de 0,% ; b) o vlore tensiunii de l cre epruvet solicittă l trcţiune începe să se gâtuie; c) o vlore forţei de trcţiune de l cre mterilul începe să curgă; d) o vlore tensiunii de l cre deformţiile încep să crescă forte mult, forţ rămânând proximtiv constntă; e) o vlore de l cre modulul de elsticitte longitudinl este nul. T43. Ce mărime se noteză cu în rezistenţ mterilelor? ) lungire ; b) multiplictorul de impct ; c) lungime de flmbj ; d) coeficientul de diltre termică liniră ; e) lunecre specifică.
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 6 T44. Recţiunile se mi numesc: ) forţe de legătură; b) forţe interiore; c) forţe de contur; d) forţe de lunecre; e) forţe sttice. T45. Coeficientul de zvelteţe depinde de: ) modul de rezemre l brei ; b) form şi dimensiunile secţiunii trnsversle; c) momentul de inerţie minim; d) lungime brei ; e) tote dintre vrintele de mi sus. T46. Cre dintre vrintele de mi jos referitore l flmbjul brelor drepte este flsă? ) Dcă > 0 pies flmbeză în domeniul elstic şi tensiune critică de flmbj se clculeză cu relţi f E ; b) clculul l flmbj se fce în generl în prlel cu clculul l compresiune; c) pentru deducere srcinii critice de flmbj se porneşte de l ecuţi diferenţilă fibrei medii deformte; d) dcă coeficientul de sigurnţă l flmbj este mi mic decât cel dmisibil, pies nu-şi pierde stbilitte; e) pentru clculul de dimensionre l flmbj trebuie precizte forţ cre solicită br, mterilul, lungime brei, coeficientul de sigurnţă, vlorile 0 şi le coeficienţilor de zvelteţe, form secţiunii brei precum şi coeficienţilor şi b din formulele lui Tetmyer- Isinski. T47. In czul unei solicitări l oboselă, dcă R = -, ciclul de solicitre se numeşte: ) lternnt simetric; b) pulsnt; c) ondulnt; d) lternnt negtiv ; e) ondulnt negtiv. T48. Rezistenţ l oboselă unui mteril depinde de: ) ntur mterilului; b) tehnologi de fbricţie; c) modul de solicitre; d) stre suprfeţei piesei; e) oricre dintre vrintele ) d) T49. O bră de secţiune pătrtică cu ltur = 0 mm este solicittă l trcţiune printr-o forţă = 0 kn. Dcă E = 00 GP şi = 0,3, deformţi specifică volumică în bră re vlore: ) 0,0; b) 0 m/m; c) 00 m/m; d) 0-3 ; e) 00 m. T50. Cre dintre următorii fctori cuzeză rupere unui mteril prin oboselă? ) prezenţ incluziunilor în mteril; b) existenţ tensiunilor interne părute în timpul prelucrărilor mecnice su l trtmentelor termice; c) grdul de neomogenitte l mterilului; d) existenţ unor microfisuri l suprfţ piesei în zonele în cre tensiunile sunt mxime; e) oricre dintre fctorii enumerţi mi sus pot cuz rupere unui mteril prin oboselă.
63 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor T5. În czul şocului verticl, formul multiplictorului de impct este: v h h ) ; b) ; c) ; d) g e) h st g st st st v ; g st T5. Intre mplitudine ciclului unei solicitări v, vlore medie tensiunii m şi coeficientul de simetrie R unui ciclu de solicitre există următore relţie: v R v R v R ) ; b) ; c) ; d) ; e) R R R m m m T53. Un corp de greutte G = kn cde de l înălţime h = 40 mm pe o bră de secţiune pătrtă de ltură = 0 mm, lungime = 5 m şi E = 00 GP. Tensiune mximă din bră este : ) 0 MP ; b) 50 MP ; c) 00 MP ; d) 00 MP ; e) 50 MP. T54. In Rezistenţ mterilelor tensiune cre pre într-un element structurl supus unei stări de solicitre se măsoră în: ) [Nm]; b) [N]; c) [N/mm ]; d) [mm col. Hg]; e) [ N/mm]. v m R T55. Un tirnt prei eforturi de: ) compresiune; b) răsucire; c) încovoiere; d) întindere; e) combinte. T56. Constnt elstică unui rc se exprimă în: ) [N]; b) [Nm]; c) [N/m]; d) [N/m ]; e) este o mărime dimensionlă. T57. Pentru cdrul sttic nedetermint din figură, de rigiditte constntă, să se precizeze cre dintre următorele firmţii este flsă: v m R K ) digrm M re o reprezentre ntisimetrică; b) digrm T re o reprezentre simetrică; c) deplsre pe verticlă secţiunii K este nulă; d) digrm N re o reprezentre ntisimetrică; e) rotire secţiunii K este nulă.
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 64 T58. Cre dintre următorele firmţii este flsă: ) curb lui Wöhler se mi numeşte şi curbă de durbilitte; b) un ciclu pulsnt re coeficientul de simetrie nul; c) crcteristic mecnică mterilului l solicitări vribile este rezistenţ l oboselă; d) un mteril nu pote ve decât o singură rezistenţă l oboselă; e) rezistenţ l oboselă unui ciclu limită se obţine cu relţi: R m v T59. Condiţi de rigiditte cre se impune unei structuri mecnice tunci când se fce un clcul de rezistenţă presupune că: ) vlorile srcinilor plicte structurii să fie mi mici decât cele critice; b) structur respectivă să lucreze în condiţii sigure sub cţiune srcinilor l cre cest este supusă pe totă durt explotării; c) elementele cre intră în lcătuire structurii să nu-şi schimbe în timpul funcţionării sub srcină nici form şi nici dimensiunile; d) structur să nu-şi pirdă echilibrul stbil; e) structur respectivă să se relizeze cu consum minim de mteril. T60. Stre de tensiune dintr-un punct este crcteriztă prin tensiunile x, z = 30 MP, xz = 60 MP. O încercre l trcţiune celuişi mteril indică o limită de curgere c = 30 MP. Cre este vlore tensiunii x, dcă se lege un coeficient de sigurnţă c =. ) 35,83 MP; b) 7,6 MP; c) 8,36 MP; d) 7,8 MP; e) 49,6 MP. T6. Dintre următorele cinci firmţii precizţi-o pe ce flsă. Teori energiei specifice de deformţie pentru modificre formei: ) se mi numeşte şi teori Hencky Von Mises; b) se plică în czul mterilelor tence cre se comportă identic l trcţiune şi compresiune; c) duce l rezultte propite de cele obţinute de ce de- trei teorie de rezistenţă; d) pentru stre plnă de tensiune re expresi: ech e) în czul brelor solicitte prin tensiuni normle şi tensiuni tngenţile, tensiune echivlentă, după cetă teorie, este dtă de relţi: ech, 6. T6. Cre dintre următorele vrinte referitore l fenomenul de concentrre tensiunilor este flsă: ) coeficientul de concentrre tensiunilor este suprunitr; b) vlore coeficientului de concentrre tensiunilor nu se pote determin prin clcul. c) un concentrtor pote fi un cnl de pnă, o teşitură, o rcordre, o gură etc. d) efectul concentrării tensiunilor este deosebit de periculos în czul mterilelor frgile şi mi puţin periculos în czul mterilelor tence; e) vlorile coeficientului de concentrre tensiunilor se determină în funcţie de tipul de solicitre, de geometri secţiunii piesei şi concentrtorului.
65 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor T63. Unui rbore de lungime şi dimetru d, fixt l un din extremităţi i se plică în cpătul liber un moment de torsiune M. Unui l doile rbore de lungime şi dimetru d, fixt identic c şi primul, i se plică în cpătul liber un moment de torsiune M. Se consideră că cei doi rbori sunt relizţi din celşi mteril. Pentru c unghiul de rotire l cpătului liber să fie celşi trebuie c: ) M = 4 M; b) M = M; c) M = 8M; d) M = 0,5 M; e) M = 0,5 M. T64. In Rezistenţ mterilelor, cuvântul tensiune însemnă: ) diferenţ de potenţil între două puncte le unui câmp electric; b) efortul dintr-o bră; c) rportul dintre rezultnt forţelor interiore cre cţioneză supr unităţii de rie dintr-o secţiune unui corp supus cţiunii unor forţe exteriore; d) forţ cre i nştere într-un fir de cre este târnt un corp şi eglã cu greutte corpului dcã cest este in repus; e) stre de solicitre în cre se găseşte o structură mecnică. T65. orţ necesră unei prese (k =,3) pentru ştnţre unei piese cu grosime de 5 mm vând form şi dimensiunile din figură, cunoscând r = 400 MP, este: 40 60 40 40 0 ) 353,6 kn; b) 768 kn; c) 04 kn; d) 360 kn; e) 680 kn. T66. Două bre un din oţel şi lt din luminiu sunt încstrte l mbele extremităţi şi supuse celeişi vriţii de tempertură t. Dcă EO = 3El şi O = 0,5l tunci rportul tensiunilor din cele două bre ),5; b) 0,66; c) ; d) 0,5; e) 0,33. O l este egl cu: T67. Cre dintre următorele firmţii referitore l încovoiere oblică unei bre este ce flsă: ) l secţiunile trnsversle cu două xe de simetrie, pentru grinzile cre se comportă identic M y M z l trcţiune şi compresiune: mx ; W W b) în czul întinderii-compresiunii excentrice y z y y iz z z i 0 0 y
c) l brele cu secţiune circulră su inelră Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 66 N My Mz mx ; W N M y Mz d) ecuţi xei neutre este dtă de ecuţi : 0 Iy Iz e) dcă br nu este solicittă prin forţă xilă x neutră trece prin centrul de greutte. T68. Cre dintre următorele firmţii este flsă? Srcin critică de flmbj depinde de: ) coeficientul de sigurnţă l flmbj; b) form secţiunii brei; c) modul de rezemre l brei; d) mterilul din cre este confecţiontă br ; e) dimensiunile secţiunii brei. T69. Relţi = G reprezintă: ) lege lui Hooke pentru solicitre de întindere monoxilă; b) lege lui Hooke generliztă; c) lege lui Hooke pentru stre de forfecre pură; d) relţi lui Jurwski; e) lege lui Hooke pentru solicitre de încovoiere pură. T70. O grindă este încstrtă l un din extremităţi şi solicittă l încovoiere pură prin momentul M. În prim configurţie grind re secţiune circulră de dimetru d, ir în ce de- dou, secţiune pătrtă de ltură, riile celor două secţiuni trnsversle fiind egle (grinzi echivlente). Dcă rportul tensiunilor mxime în cele două czuri este k, tunci k re vlore: y ) ; b) ; c) ; d) ; e) 3 3 3 3 4 3 T7. Ce este o grindă Gerber? ) un sistem sttic determint lcătuit din mi multe porţiuni de grinzi, unite între ele prin rticulţii; b) o grindă dreptă sttic nedetermintă; c) o grindă şeztă pe trei rezeme consecutive, cre se rezolvă prin ecuţi celor trei momente; d) o grindă sttic determintă cu secţiune neomogenă, solicittă l încovoiere pură; e) o grindă în consolă solicittă l încovoiere şi forfecre.
67 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor T7. O grindă din oţel cu c = 300 MP şi - = 00 MP este supusă l un ciclu pulsnt de încovoiere, cu mx = 00 MP. Dcă re vlore: ) ; b),5; c) 3; d),5; e). K T73. simptot curbei de durbilitte măsoră: ) numărul de cicluri după cre s- produs rupere epruvetei ; b) probbilitte de rupere epruvetei ; c) mplitudine treptei de solicitre; d) rezistenţ dmisibilă mterilului; e) rezistenţ l oboselă unui mteril., tunci coeficientul de sigurnţă l oboselă c T74. Metodele energetice se bzeză pe: ) echilibrul dintre energi de deformţie cumultă de un corp şi lucrul mecnic pentru deformre celui corp; b) echilibrul dintre tensiune dintr-un corp şi deformţi produsă în cel corp; c) echilibrul dintre putere dezvolttă de un motor şi momentul de torsiune cre i nştere întrun rbore; d) echilibrul dintre forţele plicte supr unei structuri şi deformţiile rezultnte; e) echilibrul dintre lucrul mecnic de deformre l unui corp şi căldur degjtă de cel corp. T75. Metodele energetice se plică l: ) ridicre nedeterminării l sisteme sttic nedeterminte; b) clculul proximtiv l solicitările prin şoc; c) studiul stbilităţii elstice; d) studiul oscilţiilor sistemelor elstice; e) oricre dintre vrintele ) d) sunt corecte. T76. Modulul de rigiditte l încovoiere se noteză cu: ) Wy; b) Wp; c) EIy; d) E; e) GIp. T77. O grindă în consolă de lungime vând modulul de rigiditte l încovoiere EI este solicittă în cpătul liber de o forţă. Rportul dintre săget şi rotire cpătului liber este eglă cu: ) ; b) ; c) ; d) ; e). 3 3 6 T78. cre din următorele solicitări nu rămâne vlbilă ipotez lui ernoulli? ) l solicitre xilă; b) l solicitre brelor de secţiune circulră su inelră; c) l încovoiere pură; d) l încovoiere simplă; e) l oricre din vrintele nteriore ipotez lui ernoulli rămâne vlbilă.
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 68 T79. Intr-o rticulţie interioră ) forţ xilă este nulă; b) forţ tăietore este nulă; c) momentul încovoietor este nul; d) tote eforturile sunt nule; e) niciun din vrintele nteriore nu este corectă. T80. O bră de secţiune circulră de dimetru d = 40 mm şi lungime = 0,5 m este încstrtă l un din extremităţi şi liberă l celltă. Coeficientul de zvelteţe re vlore: ) 50; b) 00; c) 00; d) 80; e) 33,35. T8. Rotire specifică se exprimă în: ) grde ; b) rdini ; c) rdini mm; d) rdini/mm; e) rdini/mm. T8. Un ştift de oţel cu dimetru ds fixeză butucul unei roţi montte pe un rbore cu dimetrul d = 50 mm. Dcă rborele trnsmite un moment de torsiune Mt = 300 Nm, ir rezistenţ l forfecre ştiftului este = 80 MP, dimetrul ştiftului este egl cu: ) d 50 s ; b) 50 d s ; c) 50 d s ; d) 4 00 ; e) d s 00 T83. O bră din oţel cu c = 30 MP şi modul de elsticitte E = 00 GP. Cre este vlore coeficientului de sigurnţă corespunzător unei lungiri le brei de 0,0%? ) 6; b) 7; c) 8; d) 4; e) 3. T84. Dintre următorele firmţii, precizţi-o pe ce flsă. Iy Iz ) momentele de inerţie principle se obţin cu relţi: I, I y Iz 4I yz b) dcă suprfţ prezintă cel puţin o xă de simetrie momentele de inerţie principle coincid cu momentele de inerţie xile; c) momentele de inerţie xile pot ve orice semn lgebric; d) Iy + Iz = I + I; e) momentul de inerţie centrifugl este nul în rport cu xele principle de inerţie. T85. Relţi dintre momentul de torsiune Mt cre cţioneză pe un rbore cre se roteşte, putere trnsmisă de cest şi vitez unghiulră, dcă se consideră că solicitre re loc în domeniul elstic, este: ) M t ; b) M t ; c) ; d) M 30 t ; e) M t 80 T86. O bră de lungime şi modul de rigiditte EI este solicittă l mijlocul deschiderii printr-o forţă. Unghiul de rotire minim este egl cu:
69 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor ) 3EI ; b) 6EI ; c) 9EI ; d) 0; e) EI T87. Cre dintre următorele firmţii referitore l reprezentre grfică legilor de vriţie eforturilor este flsă: ) forţ tăietore măsoră pnt curbei de vriţie momentelor încovoietore; b) srcin uniform distribuită reprezintă pnt curbei de vriţie forţei tăietore; c) locul unde forţ tăietore este nulă corespunde unui punct de extrem pentru curb de vriţie momentelor încovoitore; d) expresi nlitică momentului încovoietor este cu două grde mi mre decât ce forţei tăietore; e) dcă pnt curbei de vriţie momentelor încovoietore este crescătore, forţ tăietore este pozitivă. T88. Pentru clculul deformţiilor l încovoiere nu se pote utiliz: ) teorem lui Cstiglino; b) ecuţi diferenţilă fibrei medii deformte; c) regul lui Mohr-Mxwell; d) metod prmetrilor în origine; e) relţi lui Jurwski. T89. Un recipient cilindric şi unul sferic sunt umplute cu gz. Pentru celeşi vlori le presiunii, grosimii şi dimetrului, rportul tensiunilor circumferenţile din cele două rezervore este : ) 0,5; b) ; c) ; d) 4; e) 0,5. T90. In czul solicitării unui mteril în domeniul plstic: ) lege de vriţie tensiunilor cu deformţiile nu este ceeşi l descărcre piesei; b) rămâne vlbil principiul invribilităţii dimensiunilor iniţile; c) l bz clculelor de rezistenţă se foloseşte metod rezistenţelor dmisibile; d) pentru mterilele cre u plier de curgere se foloseşte schemtizre lui Prndtl; e) modulul de plsticitte l mterilului Ep este mult mi mic decât modulul de elsticitte E. T9. O grindă încstrtă l un din extremităţi, de lungime = m este încărctă în cpătul liber cu o forţă concentrtă = kn. Se cunoşte 0 = 00 MP. Grind re lăţime constntă b = 0 mm şi grosime vribilă h(x). cestă grindă este de eglă rezistenţă l încovoiere dcă: x ) h(x) = x 3 ; b) h(x) = 3 x ; c) h(x) = 3x ; d) h(x) = 3x; e) h(x) = 3 T9. Ecuţi lui Clpeyron pentru trei rezeme situte l celşi nivel: S S M M M 6 3 ) este descrisă de ecuţi: 0
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 70 b) se mi numeşte ecuţi celor trei momente; c) se plică în czul sistemelor sttic nedeterminte; d) nu depinde de geometri grinzii, ci dor de încărcre dintre rezeme; e) tote vrintele ) d) sunt corecte. T93. O bră din oţel ( = 0-6 / o C) cu rigiditte E = 0 0 6 N este încstrtă l un din extremităţi şi solicittă în cpătul liber de o forţă de compresiune = kn. Dcă br se încălzeşte cu T = 50 o C, tunci: ) tensiune rezultntă din bră este nulă; b) tensiune rezultntă în bră este de compresiune şi de vlore eglă cu 0 MP ; c) nu se pote preciz vlore tensiunii, deorece nu se cunoşte ri secţiunii trnsversle ; d) tensiune rezultntă din bră este de întindere, este dtortă diltării libere şi eglă cu 0 MP ; e) nicio vrintă nu este corectă. T94. Rportul între momentul încovoietor cpbil l unei grinzi de secţiune dreptunghiulră (b x h) solicittă totl plstic şi cel corespunzător grinzii solicitte totl elstic cu mx = c este: ),5; b) 0,5; c),75; d) 0,75; e). 3 mm şi lungime = m, încstrtă l un T95. O bră de secţiune pătrtă cu ltur = 40 din extremităţi, este solicittă l compresiune printr-o forţă = 00 kn. Dcă = 00 MP, 0 = 05, f = 304, [MP], c = 5 să se precizeze cre dintre firmţiile de mi jos este ce corectă: ) br rezistă, deorece mx = 4,66 MP < ; b) br flmbeză în domeniul elstic; c) tensiune critică de flmbj este eglă cu 9 MP; d) br nu flmbeză, nefiind necesr clculul de stbilitte; e) coeficientul de sigurnţă l flmbj este egl cu 5,4. T96. Cre dintre următorele personlităţi din lume ştiinţifică nu u vut un rol însemnt în Rezistenţ mterilelor? ) Sint-Vennt, Tetmyer şi Isinski; b) ernoulli, Nvier şi Hooke ; c) Cuchy, Euler şi Poisson ; d) Jurwski, Mohr şi Cstiglino ; e) Drboux, Riemnn şi Cntor. T97. Plăcile subţiri se mi numesc şi: ) tble; b) membrne; c) cpce; d) şibe; e) plnşee. T98. Relţiile între eforturi şi tensiuni se mi numesc şi: ) relţii de eglitte; b) relţii de echilibru;
7 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor c) relţii de comptibilitte; d) relţii de echivlenţă; e) relţii constitutive. T99. Solicitările dinmice prin şoc u l bză : ) lege lui Hooke ; b) lege de conservre momentului cinetic; c) lege de conservre impulsului; d) lege conservării energiei mecnice; e) lege lui Newton. T00. r din figură, confecţiontă din oţel (E = 00 GP) şi de lungime = m, este reliztă în două vrinte: - vrint : de secţiune circulră de dimetru d = 40 mm; - vrint : de secţiune pătrtă de ltură = 40 mm. Dcă supr brei cde de l înălţime h un corp de msă m, rportul re vlore: ); b) 4 ; c) ; d) 8 ; e) 6. m h
Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor 7 CPITOU III - ÎNTREĂRI GRIĂ DIN ORTOR. incercre l trcţiune ce instrument fost folosit pentru măsurre deformţiilor? ) un şubler; b) un extensometru; c) un tensiometru ; d) un vernier ; e) o riglă grdtă.. un ces comprtor cu precizi de măsurre 0,0 mm, câte ture trebuie să efectueze cest dcă rezulttul măsurătorii este de mm? ) 00; b) ; c) 4; d) 0; e) o jumătte de tură. 3. Mşin pentru încercre l trcţiune este o mşină cu cţionre: ) pneumtică; b) mecnică; c) hidrulică; d) electrică; e) nicio vrintă nu este corectă. 4. Ce este o izocromtă? ) o curbă reprezentând, într-o stre plnă de tensiune, locul geometric l punctelor de eglă vlore diferenţei tensiunilor principle su le tensiunilor tngenţile mxime de vlore constntă, într-un corp solicitt; b) o curbă reprezentând, într-o stre plnă de tensiune, locul geometric l punctelor dintr-un corp solicitt în cre tensiunile principle de o numită speţă u ceeşi înclinre fţă de o numită xă; c) o curbă reprezentând locul geometric l punctelor de eglă vlore componentelor deformţiilor specifice; d) o curbă reprezentând, într-o stre plnă de tesniune, locul geometric l punctelor dintr-un corp solicitt în cre sum tensiunilor principle re o vlore constntă; e) o curbă ce reprezintă, într-o stre plnă de tensiune, triectoriile tensiunilor principle întrun corp solicitt. 5. încercre l compresiune unei fonte cenuşii s- determint: ) vlore modulului de elsticitte longitudinl; b) vlore modulului de elsticitte trnsversl; c) curb crcteristică; d) rezistenţ de rupere l compresiune; e) scurtre specifică. 6. încercre l compresiune, cre dintre următorele firmţii este flsă? ) epruvet din oţel se deformeză elsto-plstic căpătând form unui butoiş; b) font cedt frgil, prin priţi unor fisuri l 45 o ; c) s- determint modulul de elsticitte longitudinl l fontei Efont = 5 GP; d) numi pentru fontă s- determint rezistenţ l rupere; e) pentru măsurre scurtării l compresiune u fost folosite două cesuri comprtore montte de o prte şi de lt epruvetei. 7. Etlonre trductorelor tensometrice s- efectut pentru: ) determinre constntei unui trductor; b) determinre erorii punţii tensometrice;
73 Culegere de teste-grilă de Rezistenţ mterilelor c) determinre erorilor de măsurre le unui sistem mecnic; d) determinre săgeţii unei lmele elstice din oţel; e) determinre erorii de citire dtă de cesul comprtor. 8. Ce este un torsiometru? ) un prt cre produce răsucire unei bre; b) un dispozitiv folosit pentru măsurre momentului de torsiune; c) un prt cre măsoră tensiune tngenţilă într-o bră solicittă l torsiune; d) un dispozitiv folosit pentru măsurre unghiului de rotire l o bră solicittă l răsucire; e) un dispozitiv pentru măsurre lunecării specifice l torsiune. 9. Cre dintre următorele firmţii este flsă? incercre l trcţiune unui oţel cu conţinut scăzut de crbon: ) s- determint limit de curgere prentă; b) s- determint limit de curgere tehnică; c) s- determint gâtuire l rupere; d) s- determint rezistenţ l rupere; e) s- determint lungire şi gâtuire l rupere. 0. Ce indicţie rtă şublerul din imgine lăturtă? ),3 mm; b) 4,6 mm; c) 8,6 mm; d) 8,06 mm; e),86 mm.. Un polriscop cu lumină polriztă pln se compune din: ) sursă de lumină model fotoelstic polrizor nlizor ecrn; b) sursă de lumină polrizor nlizor model fotoelstic ecrn; c) sursă de lumină polrizor lmă sfert de undă model fotoelstic ecrn;