Lucian Maticiuc SEMINAR 1 3. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1. Să se arate că. f (x) dx = 0. Rezolvare:

Σχετικά έγγραφα
CURS I II. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1 Integrabilitate Riemann. Criterii de integrabilitate

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Integrale cu parametru

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

ME.09 Transformate Fourier prin sinus şi cosinus

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Integrala nedefinită (primitive)

sin d = 8 2π 2 = 32 π

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

CAPITOLUL VII EXTINDERI ALE CONCEPTULUI DE INTEGRALĂ DEFINITĂ

Tema: şiruri de funcţii

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Integrale generalizate (improprii)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Seminariile Capitolul IX. Integrale curbilinii

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Lucian Maticiuc SEMINAR Conf. dr. Lucian Maticiuc. Capitolul VI. Integrala triplă. Teoria:

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

ELEMENTE DE CALCUL INTEGRAL (material incomplet, în curs de redactare) Paul GEORGESCU

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Curs 4 Serii de numere reale

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

TITULARIZARE 2002 Varianta 1

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

2 Ecuaţii diferenţiale Ecuaţia diferenţială de ordinul n... 55

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA FINALĂ - 22 mai 2010

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Curs 1 Şiruri de numere reale

Ecuatii trigonometrice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Curs 2 Şiruri de numere reale

Cursul 4. Matrice. Rangul unei matrice. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare. Metoda eliminării a lui Gauss

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Tit Tihon CNRV Roman FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE. Caracteristici vizibile observate PUNCTAJ ACORDAT

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

ANALIZĂ MATEMATICĂ pentru examenul licenţă, manual valabil începând cu sesiunea iulie 2013 Specializarea Matematică informatică coordonator: Dorel I.

ANALIZĂ MATEMATICĂ Noţiuni teoretice şi probleme rezolvate. Mircea Olteanu

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Ion CRĂCIUN ANALIZĂ MATEMATICĂ CALCUL INTEGRAL EDITURA PIM

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

Subiecte Clasa a VIII-a

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.

CAPITOLUL 6 FORME LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE. 6.1 Forme liniare

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Neodreeni integrali. Glava Teorijski uvod

Capitolul 3. Serii Fourier. a unei funcţii periodice de perioadă Dezvoltarea în serie Fourier

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

riptografie şi Securitate

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx

Subiecte Clasa a VII-a

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

z a + c 0 + c 1 (z a)

METODE ŞI ETAPE NECESARE PENTRU DETERMINAREA

2 ELEMENTE DE CALCUL VARIAŢIONAL

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Ioan ROŞCA CALCUL NUMERIC. Elemente de teoria aproximarii

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

TEMA 5: DERIVATE ŞI DIFERENȚIALE

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

avem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx +

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

TEMA 7: INTEGRALE NEDEFINITE. Obiective:

GEOMETRIE ANALITICĂ. Capitolul 5 VECTORI LIBERI. #1. Spaţiul vectorial al vectorilor liberi


cateta alaturata, cos B= ipotenuza BC cateta alaturata AB cateta opusa AC

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

MARCAREA REZISTOARELOR

Transcript:

Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineri Mediului Anliz Mtemtică II, Semestrul II Conf. dr. Lucin MATICIUC. Să se rte că Rezolvre: SEMINAR 3 Cpitolul I: Integrl definită. Primitive f d, dcă f este funcţie pră, f d =, dcă f este funcţie impră. Astfel vem conform proprietăţii de ditivitte că Acum dcă f este pră, dică f d = f d + f = f, [, ], tunci în prim integrlă fc schimbre de vribilă = y y = f d. De ici obţinem că d = dy precum şi noile limite de integrre: dcă = tunci y = şi dcă = tunci y =. Deci integrl devine, conform schimbării de vribilă, f d = Dr, conform unei convenţii f y dy = b deci f d = de unde obţinem că f d = f d = f d + b f y dy = f y dy = f d f d = f d f d. f y dy Lucin Mticiuc

Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc Dcă f este impră, dică f = f, [, ], tunci în prim integrlă fc ceeşi schimbre de vribilă = y y = De ici obţinem d = dy şi limitele de integrre devin: dcă = tunci y = şi dcă = tunci y =. Deci integrl devine, conform schimbării de vribilă, f d = f y dy = deci f d = Obţinem deci că f d = f y dy = f y dy = f d +. Arătţi, folosind pritte funcţiei de sub integrlă, că c π/4 π/4 Rezolvre: rctg e d =, b + e sin tg =, d / / 3 cos ln + d =, + d = f y dy = f d. f d = f y dy = Aplic eerciţiul nterior. Astfel vom răt că funcţiile cre se integreză sunt impre. Pentru cest folosim pritte funcţiilor trigonometrice: Notăm cu f : [, ] R, f = rctg sin = sin, cos = cos tg = tg, rctg = rctg e +e. Lucin Mticiuc rctg rctg f = e = + e e = f + e b, c, d Temă se v folosi şi fptul că ln y = ln y, y >. f d 3. Fie f : R R, o funcţie continuă şi periodică de periodă T >. Să se rte că re loc +T f d = T f d, R

Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc şi poi să se clculeze: nπ Rezolvre: sin d, n N, b nπ cos d, n N Funcţi f periodică însemnă că f + T = f, R. Avem conform proprietăţii de ditivitte că +T f d = f d + În ultim integrlă fc schimbre de vribilă T f d + = y + T y = T +T T f d De ici obţinem d = dy şi limitele de integrre devin: dcă = T tunci y = şi dcă = + T tunci y =. Deci integrl devine, conform schimbării de vribilă, deci +T +T T f d = f d = f d + f y + T dy = T f d + f y dy = +T Ştim că sin şi cos sunt periodice de periodice de periodă π deci evident şi funcţiile sin, cos Conform celor de mi sus, vem că Ir nπ π = π sin d = sin d + sin d = π π π sin + π = sin, R cos + π = cos, R sin d + 4π π sin d + + sin d + π π T sin d + + π sin d = f d = nπ sin d = n π n π π sin d f y dy T f d sin d = sin d Lucin Mticiuc = cos π cos π π = 4 π π sin d = deci b Temă nπ π sin d = n sin d = 4n 3

Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc 4. Să se clculeze următorele integrle folosind tbelul: d pd, b d, c, d d d 8 4 + 5 +, e, f d d g, h 5, i d 3 + 5, j d 7 8, k 3d, l d m, n 3 7 5 5 + 7 d. 5. Să se clculeze următorele integrle folosind metod de integrre prin părţi: + 5 e d, b e sin b d, c sin d, d ln 3 d, e ln f + d, R, g d, h 3 d =... Rezolvre: d, d +, 3 ln d 3 ln d = ln d = Dcă f şi g sunt funcţii cu derivtele continue pe domeniul de definiţie I tunci re loc formul de integrre prin părţi: f g d = f g f g d. Folosim e = e : + 5 e d = + 5 e d = + 5 e + 5 e d = = + 5 e + 5 e d = plicăm încă o dtă = + 5 e + 5 e d = + 5 e + 5 e + 5 e d = = + 5 e + 5 e e d = = + 5 e 4 + 5 e + e + C, C R Lucin Mticiuc 4

Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc b Folosim e = e : e sin b d = e sin b d = e sin b e sin b d = = e sin b b e cos b d = plicăm încă o dtă = e sin b b e cos b d = e sin b b e cos b e cos b d = = e sin b b e cos b + be sin b d = = e sin b b e cos b b e sin b d Deci e sin b d + b e sin b d = e sin b b e cos b + C, C R e sin b d = + b e sin b b e cos b + C, C R Observţie: putem plec şi de l sin b = b cos b c Temă folosim sin = cos. d ln 3 d = ln 3 d = ln 3 ln 3 d = = ln 3 3 ln d = ln3 3 ln d = plicăm încă o dtă = ln 3 3 = ln 3 3 ln ln d = ln 3 3 ln = ln 3 3 ln ln ln d = ln d = ln 3 3 ln ln d = = ln 3 3 ln ln + C, C R e Temă folosim 3 = 4 4 f I = + + d = rţionlizre = + d = = + d + = ln + + + + d = = ln + + + + I + + + d ln d = Lucin Mticiuc d + ln + + = 5

Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc Deci I = + d = + + ln + + + C, C R g, h, i, j, k Temă. 6. Temă Să se clculeze următorele integrle folosind metod de integrre prin părţi: 3 + e 5 d, b e sin b d, c e cos b d, d e 3 sin 4 d, e e 4 cos 3 d, f 3 cos d, g 3 sin 5 d, h 3 cos 5 d, 5 i ln d, j ln 3 d, k + 5d, l 5d, m d ln ln n d, o + 5 + 6 cos d, p + 3 ln d 7. Folosind prim metodă de schimbre de vribilă să se clculeze: + rccos d, b ln d, c ln 5 d, π/ cos 3 d + sin d, e 6 5 d, f + + d Rezolvre: Aplic prim metodă de schimbre de vribilă: f u u d = F u + C, C R, unde F este o primitivă lui funcţiei f. De semene re loc şi în czul integrlei definite: b f u u d = Observ că ub u = rccos, deci f y dy = F y y=ub = F u b F u. y=u Lucin Mticiuc + rccos rccos d = d + d = d + rccos rccos d = = rccos rccos d = rccos d rccos. Acum dcă notăm y not = rccos dy = rccos d 6

Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc deci integrl devine + rccos d = ydy = = y + C = rccos + C, C R b Observ că = ln şi voi not y not = ln dy = ln d ln d = ln ln d = y dy = y dy = c Temă = y 3 3 ln 3 + C = + C, C R 3 d Observ că cos = sin şi voi not y not = sin dy = sin d şi limitele de integrre devin: dcă = tunci y = sin = şi dcă = π/ tunci y = sin π/ = π/ cos + sin d = π/ + sin sin d = e Folosim form cnonică trinomului de grdul + b + c = + b + 4 unde = b 4c. Deci 6 5 = + 6 5 = + 6 + 36 şi 3 = 3 + 4 = 4 3 3 6 5d = 4 3 d = + y dy = rctgy = rctg rctg = π/4 3 4 4 3 3 d = Notez y not = 3 dy = 3 d şi limitele de integrre devin: dcă = tunci y = şi dcă = 3 tunci y =. 3 6 5d = 4 y dy Pentru clcul ultim integrlă vezi eerciţiile precedente. f Temă. Lucin Mticiuc 8. Temă Folosind prim metodă de schimbre de vribilă să se clculeze: cos sin sin cos d, b d, c d, d sin cos cos sin 3 d 7

Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc e d + 4, f e 3 d, g 3 5 + 7 d. 9. Temă i Aduceţi l form cnonică următorele trinome de grdul l doile: f = 4 + 5, b f = + 3 5, c f = + + 3, d f = 3 + 5 e f = 5+3, f f =, g f = +3, h f = ++, i f = ++5, j f = 3 +, k f = +3, l f = 4+5 ii Clculţi diferenţilele df le următorelor funcţii de o vribilă: f = sin, b f = ln, c f = ln, d f = 3, e f =, f f = cos, g f = e 3, h f = +, i f = 4, j f = tg.. Folosind dou metodă de schimbre de vribilă să se clculeze integrlele: cos d, b 4 d, c d, d + d Rezolvre: tunci Aplic dou metodă de schimbre de vribilă: Dcă fcem schimbre de vribilă = u y d = u y dy, unde u este invers funcţiei u, şi integrl devine b f d = u b u y = u f u y u y dy Vom not = y = y deci d = ydy şi integrl devine cos d = cos y ydy = y cos y dy Lucin Mticiuc Pentru clculul cestei integrle vezi metod de integrre prin părţi. L sfârşit se v înlocui y =. b Avem substituţiile trigonometrice:. Dcă integrl conţine termenul tunci este utilă substituţi = sin y su = cos y. Dcă integrl conţine termenul tunci este utilă substituţi = chy 3. Dcă integrl conţine termenul + tunci este utilă substituţi = shy 8

Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc unde şi evident vem sh def = e e, ch def = e + e ch sh =, sh = ch, ch = sh. În czul nostru este utilă substituţi = sin y de semene e utilă şi substituţi = cos y. Deci d = sin y dy = cos ydy şi = sin y y = rcsin /. Limitele de integrre devin: dcă = tunci y = rcsin = şi dcă = tunci y = rcsin / = π/6. Atunci integrl devine π/6 4 d = 4 sin y 4 4 sin y cos ydy = Avem formulele Deci = 4 = 6 π/6 4 d = 6 π/6 c Temă. sin y sin y cos ydy = 6 sin y + cos y = π/6 sin y = sin y cos y sin y cos y = cos y = cos y cos y = cos y = sin y sin y = π/6 cos 4y dy = sin y cos y dy = 4 π/6 dy π/6 π/6 sin y cos ydy sin y +cos y cos y sin ydy = sin 4y π/6 cos 4ydy = y 4 d În cest cz este utilă substituţi = ey e y. Deci d = ey e y dy = ey + e y dy = π 3 3 4 şi + = ey e y e + = y + e y + = ey + e y + = ey + e y. 4 4 Deci + d = = 4 e y Lucin Mticiuc + e y + y ey + e y + C, C R ey + e y dy = e y + e y e dy = y + e y + dy 4 4 9

Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc. Să se clculeze următorele integrle din funcţii ce conţin un trinom de grdul l doile: d 5 + 7, b d, c + 3 + 3 + + 3 d, d d, e + d, f d d, g 3 +, h 3 4 + 5 d.. Temă Să se clculeze următorele integrle din funcţii rţionle: d, b α d, α, c d, d b + b α d, 4 5 e d, f 4 + 8 d, g 5 + 3 + d, + 5 3 + 3 h d, i + 3 + d = + b + c d, 3 + 4 j 3 + 5 + 9 + 5 d = + + b + c d. + 4 + 5 3. Să se clculeze următorele integrle din funcţii rţionle: 4 4 d, b 3 d, c + 3 d, d + Rezolvre: 3 + 6 + + 6 d Dcă integrl este dintr-o funcţie rţionlă tunci: Psul I: dcă grdul numărătorului este mi mre decât grdul numitorului tunci mi întâi se împrt polinomele până se junge c grdul numărătorului să fie mi mic strict decât grdul numitorului. Psul II: poi se vor căut divizorii numitorului şi se v descompune frcţi în frcţii simple. 4 4 = 4 + = 4 4 4 + 4 = + + = = + + = + + + Descompunere în frcţii simple însemnă să căută constntele, b, c, d.î. să ibă loc Aducând l celşi numitor obţin + + = + b + + c+d + Lucin Mticiuc + + = + ++b ++c+d + + + = + + + b + + c + d + = + b + c 3 + b + d + + b c + b d + b + c = b + d = + b c = b d =

Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc Rezolvând sistemul obţin = /4, b = /4, c =, d = / deci re loc dică 4 4 d = d + + + = 4 + + = + 4 ln ln + rctg + C b + + d = + 4 + d = + 3 + = + + = + + b+c + = + + + b + c = + b + + b + c + + c + b = + b + c = + c = Rezolvând sistemul obţin = /3, b = /3, c = /3 deci re loc + + = /3 /3 + /3 + + + dică 3 + d = 3 + d = + 3 ln + 3 + d Acum vem + d = + d d. Pentru ceste două se vor fce clcule + stndrd. Mi întâi, pentru prim, se formeză l numărător derivt numitorului dică + d = + d = + + d = = + d + + d = + + d + + d = = ln + + / + 3/4 d = ln + + / + 3/ d = = ln + + 3/ rctg / 3/ + C c Temă: determinţi... Lucin Mticiuc 3 + = = + = + b + c unde, b, c trebuie d Temă: Rădăcinile întregi le lui 3 + 6 + + 6 = se găsesc printre divizorii termenului liber... 4. Temă Să se clculeze următorele integrle din funcţii rţionle:

Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc e 3 d, b 3 d, c + d 4 + 3 + 4 + 5, f 5 + 6 + 9 3 d, g + d +, d 5. Să se clculeze următorele integrle din funcţii irţionle: + + + d, b + 3 d, c + + + 3 + d, d Rezolvre: Fie integrlele de form R, +b c+d p q, +b c+d p d +, d + + + 3 d q,... d unde R este o epresie rţionlă. Aceste integrle se reduc l integrle rţionle cu jutorul substituţiei + b c + d = ts unde s este cel mi mic multiplu comun l numitorilor q, q,... Apre termenul + = + / deci este utilă substituţi deci integrl devine + = t = t d = tdt + + + + d = t + t t tdt = t + t t + = t 4 t dt = t 3 dt = t + t t + t + dt şi m juns l integrl dintr-o funcţie rţionlă. Descompunem în frcţii simple t + t t + t + = t + bt + c t + t + cu, b, c determinţi ducând l celşi numitor şi identificând coeficienţii. Obţin =.b =, c = şi integrl se reduce l integrle simple. I = t+ t t +t+ dt = t t+ dt = t +t+ = ln t t+ t +t+ dt Mi întâi Lucin Mticiuc t + t + t + dt = t t + t + dt + t + t + dt ir ceste se fc prin clcule stndrd. L sfârşit se v înlocui t = + /.

Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc b Temă: Apre = / şi 3 = /3 deci se v fce substituţi = t 6 unde 6 este cel mi mic multiplu comun l numitorilor şi 3. c, d Temă. 6. Să se clculeze următorele integrle din funcţii irţionle integrle binome: + 3 + 3 3 3 + 4 d, b d, c d, d 4 5 3 + d, 5 e + 3 d, f d 4, g d + 4 + 3 5/3 Rezolvre: Fie integrlele de form m + b n p d unde m, n, p Q. Aceste integrle se reduc l integrle rţionle dor în următorele trei situţii cu jutorul substituţiilor respective: i Dcă p este număr întreg. ii Dcă m + este număr întreg şi în cest cz este utilă substituţi + b n = t s unde s n este numitorul lui p. iii Dcă m + + p este număr întreg şi în cest cz este utilă substituţi + bn n n unde s este numitorul lui p. + 3 = / + /3 deci m = /, n = /3, p = deci suntem în prim situţie şi, evident, merge substituţi = t 6 d = 6t 5 dt deci integrl devine + 3 t d = 6 / + t 6 /3 6t 5 dt = t 6 = / + t 6 /3 6t 5 dt = t 3 + t 6t 5 dt = = t 3 + t 6t 5 dt şi obţin integrl dintr-o funcţie polinomilă... b Temă: + 3 3 4 5 = t s = 5/4 + /3 3 deci m = 5/4, n = /3, p = 3 deci suntem în prim situţie şi merge substituţi =... d =...dt deci integrl devine... c 3 + 4 = / + /4 /3 deci m = /, n = /4, p = /3 şi Lucin Mticiuc m + n = / + /4 deci suntem în dou situţie şi merge substituţi = Z + /4 = t 3 /4 = t 3 = t 3 4 d = 4 t 3 3 3t dt 3

Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc deci integrl devine 3 + 4 d = / + /4 /3 d = = t 3 4 / t 3 /3 t t 3 3 dt = = t 3 tt t 3 3 dt = t 3 t 3 dt = = t 6 t 3 dt = t 7 /7 t 4 /4 + C şi cum se înlocuieşte t cu + /4 /3. d, e Temă, suntem în situţi ii. f, g Temă, suntem în situţi iii. 7. Să se clculeze următorele integrle din funcţii trigonometrice: sin sin cos 3 3 d, b cos 4 d, c d, d sin + tg + sin d, e cos 4 d, f + sin + cos d Rezolvre: Fie integrlele de form R sin, cos d unde R, b este o epresie rţionlă în şi b. Aceste integrle se reduc l integrle rţionle cu jutorul următorelor substiţituţii: i Dcă R sin, cos = R sin, cos tunci este utilă substituţi cos = t. ii Dcă R sin, cos = R sin, cos tunci este utilă substituţi sin = t. iii Dcă R sin, cos = R sin, cos tunci este utilă substituţi tg = t. iv Substituţi universlă tg = t. În czul integrlelor din funcţii trigonometrice sunt utile următorele formule trigonometrice sin + cos =, sin cos = t sin, sin = cos, cos = sin =, cos = t, unde t = tg +t +t, sin = t, cos = +t +t Avem că R sin, cos = sin cos 3 deci, unde t = tg. +cos, Lucin Mticiuc R sin, cos = sin cos 3 = sin cos 3 = R sin, cos dică suntem în czul ii. Este utilă substituţi sin = t sin cos 3 d = sin cos cos d = = sin cos sin d = sin sin d sin 4

Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc deci sin = t dt = d sin = sin d dică I = t t t dt = t 4 dt = t 3 /3 t 5 /5 unde t trebuie înlocuit cu sin b Temă: R sin, cos = sin3 este impră în sin, deci czul i cos 4 c R sin, cos = sin +tg. În cest cz vom folosi substituţi universlă în czul integrlelor trigonometrice: tg = t = rctgt = rctgt d = + t dt Deci, folosind şi formulele trigonometrice respective, re loc sin + tg d = sin + sin d = cos = t + t + t +t t dt = t t = dt = dt = t t t dt t = ln tg 4 tg + C d e Temă: suntem în czul iii. f Temă: suntem în czul iv. t + +t t ++t t +t t +t t +t + t dt = + t dt = t dt = ln t 4 t + C = 8. Să se clculeze următorele integrle folosind metod de integrre prin părţi: rctg d, b rctg d, c rctg d d rcsin d, e rcsin d, f rcsin d. 9. Să se clculeze următorele integrle: d +, b d +, c d +, d d +, d e + 3, f + 3 d, g sin n d, n {,, 3, 4,...}. Rezolvre: Lucin Mticiuc 5

Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc d + d = + d = + + d = = + + d + d = + d + d = = rctg + d = 3 rctg + + + d = = 3 rctg + + + d = 3 rctg + + rctg + C. g Pentru n = : sin sin d = sin d = cos cos d = subst. cos = t = = ln t t + + C = ln cos cos + + C. su, folosind substituţi universlă obţinem tg = t sin d = = rctgt = rctgt d = + t dt tg t + t +t dt = t dt = ln t + C = ln + C. Pentru n =, folosind tbelul obţinem: sin d = ctg + C t dt su, folosind substituţi universlă, obţinem sin d = + t dt = + t t dt = + t + C = t + C t t t +t = tg + C = = ctg + C. tg Pentru n = 3 : sin sin 3 d = sin 4 d = cos cos d = subst. cos = t = = = t + b + t + c t + d + t dt =. Lucin Mticiuc su, folosind substituţi universlă, obţinem sin 3 d = t +t 3 + t dt = + t 4 t 3 dt =. 6 t dt

Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc. Temă Să se clculeze următorele integrle: + + d, b + + d, c + + d d, e + + + + d. + + d,. Clculţi ri figurii plne cuprinsă între curbele dte eplicit y = p şi = py. Prticulrizţi pentru p = /. Rezolvre: Dcă suntem în czul în cre curbele cre du domeniul sunt dte eplicit ir domeniul este deci D = {, y : b, f y f } tunci ri domeniului D este dtă de A D = b [f f ] d. Clculţi volumul sferei. Clculţi volumul elipsoidului ceste se obţin prin rotţi unui semicerc şi respectiv unei semielipse în jurul ei O. Rezolvre: Dcă volumul V R 3 este obţinut prin rotţi mulţimii F = {, y : b, y f } tunci volumul este dt de V F = π b f d În czul nostru sfer este dtă de rotţi domeniului semidiscului F = {, y : r r, y } r respectiv dt de rotţi domeniului semielipsei { F =, y :, y b }. 3. Determinţi volumul corpului de rotţie dt de f : [, /] R, f = rcsin Lucin Mticiuc 4. Determinţi lungime grficului funcţiei f : [3, 8] R, f = 3 Rezolvre: Dcă suntem în czul în cre curb este dtă eplicit de C : y = f, b tunci lungime curbei este dtă de L C = b + f d. 7

Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc 5. Determinţi lungime grficului funcţiei f : [π/3, π/] R, f = ln cos. { = cos 6. Determinţi lungime curbei dtă prmetric 3 t y = sin 3 t, t [, π/] Rezolvre: Dcă { suntem în czul în cre curb este dtă curb este în pln şi este dtă prmetric de C :, t b tunci lungime curbei este dtă de = t y = y t L C = b t + y t dt = cos t 7. Determinţi lungime curbei din spţiu dtă prmetric y = sin t, t [, π]. z = ct = t Rezolvre: În czul în cre C : y = y t, t b dică în czul în cre curb este z = z t dtă curb este în spţiu şi este dtă prmetric lungime curbei este dtă de L C = 8. Determinţi ri discului. b 9. Determinţi lungime cercului. t + y t + z t dt. Lucin Mticiuc 8