Laborator Transportul şi distribuţia energiei electrice - B. Neagu

Σχετικά έγγραφα
SISTEME ELECTROENERGETICE

CALCULUL NUMERIC AL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC

CURSUL I PROBABILITATI DISTRIBUTII VARIABILE ALEATOARE. Curs 1 1

CURS IV ANOVA. Curs 4 1

Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Aparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 10. Schema electrică a amplificatorului logaritmic de raport este prezentată în fig. 6.4.

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Sondajul statistic- II

Eşantionarea semnalelor

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0.

MATRICELE DE MASĂ ALE ELEMENTELOR FINITE UZUALE ŞI CONSIDERAłII PRIVIND INTRODUCEREA AMORTIZĂRII

SERII RADIOACTIVE. CINETICA DEZINTEGRĂRILOR Serie radioactivă- ansamblu de elemente radioactive care derivă unele din altele prin dezintegrări α şi β

ELEMENTE DE CALCUL INTEGRAL

LEGI CLASICE DE PROBABILITATE

4.6. Caracteristicile motoarelor de curent continuu

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

Modele matematice pentru îmbunătăţirea calităţii sistemelor electrice

( 0) q =, p =, i = 1, 2,..., sn (1.2) i p i q. H q. H p. + = i i

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

9. FABRICAREA GHEŢII ARTIFICIALE

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

APLICAŢII zona tematică 5 -TST-ID-

3. ERORI DE MÃSURARE

FLUCTUAŢII STATISTICE

CURS 10 ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

CÂMPUL ELECTROSTATIC

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

5. FILTRE ADAPTIVE BAZATE PE MI IMIZAREA ERORII MEDII PATRATICE

2. Metoda celor mai mici pătrate

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE

LUCRARE DE LABORATOR NR. 1 MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA

M p f(p, q) = (p + q) O(1)

I 1 I 2 V I [Z] V 1 V 2. Z11 impedanta de intrare cu iesirea in gol 2 I 1 I 21 I

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

SUBSTAŢII DE TRACŢIUNE ELECTRICĂ

Prelucrarea numerică a semnalelor, Capitolul 2 2. SINTEZA FILTRELOR NUMERICE

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

P P Ó P. r r t r r r s 1. r r ó t t ó rr r rr r rí st s t s. Pr s t P r s rr. r t r s s s é 3 ñ

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

Το άτομο του Υδρογόνου

Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

APLICAŢII zona tematică 5 -TST-ID-

CURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

MODELAREA PROCESELOR ELECTROCHIMICE LA UN SENZOR POTENŢIOMETRIC DE OXIGEN

rs r r â t át r st tíst Ó P ã t r r r â

Probabilități și Statistică 1.1. Metoda Monte-Carlo

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

Curs 3. Spaţii vectoriale

ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

L4. Măsurarea rezistenţelor prin metoda de punte

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic

Sub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca:

r t t r t t à ré ér t é r t st é é t r s s2stè s t rs ts t s

5.1. Noţiuni introductive

4.2. Amplificatoare elementare

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Productia (buc) Nr. Salariaţi Total 30

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).

Integrala nedefinită (primitive)

Statistica descriptivă. Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

8.3. Estimarea parametrilor

Curs 3. Biostatistica: trecere in revista a metodelor statistice clasice

Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ. Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής

4 FUNCŢII BINARE. 4.1 Algebra booleană

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

τροχιακά Η στιβάδα καθορίζεται από τον κύριο κβαντικό αριθµό (n) Η υποστιβάδα καθορίζεται από τους δύο πρώτους κβαντικούς αριθµούς (n, l)

➆t r r 3 r st 40 Ω r t st 20 V t s. 3 t st U = U = U t s s t I = I + I

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

Ch : HÀM S LIÊN TC. Ch bám sát (lp 11 ban CB) Biên son: THANH HÂN A/ MC TIÊU:

Jeux d inondation dans les graphes

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Formula lui Taylor Extremele funcţiilor de mai multe variabile Serii de numere cu termeni oarecare Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Transcript:

Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu ALGORITM ŞI PROGRAM DE CALCL DETINATE ANALIZEI REGIMRILOR PERMANENTE IMETRICE DE FNCŢIONARE ALE ITEMELOR DE DITRIBŢIE FOLOIND METODA TENINILOR NODALE. Itroducr Ptru caractrzara compltă a stăr lctrc a u rţl complx, cuprzâd sursl gratoar, cosumator (lmtl actv), prcum ş rţaua lctrcă d trasfr, formată d l ş trasformatoar (lmtl pasv), st csar ca, î urma fctuăr uor aalz d rgm, să s dtrm valorl mărmlor d star lctrcă, î toat odurl ş laturl acsta. Calculul rgmulu prmat al uu sstm d dstrbuţ costă, î sţă, î dtrmara valorlor tuturor mărmlor d star car dfsc rgmul, pord d la aumt formaţ prmar prvd lmtl actv ş pasv al sstmulu aalzat. Acst formaţ prmt laborara modlulu matmatc d rgm prmat sub forma uu sstm d cuaţ algbrc, î gral lar, car dscr fucţoara schm chvalt moofazat a sstmulu studat. Rzolvara uor astfl d modl matmatc lar d rgm prmat s poat fctua î cadrul uu algortm d aproxmaţ succsv, car ar ca puct d plcar soluţa d prmă aproxmaţ. D mţoat faptul că fcar ouă aproxmaţ a soluţ s obţ practc pr rzolvara uu sstm d cuaţ lar. Î stuaţa câd sarcl odal sut prczat sub formă d putr actv ş ractv, modll matmatc d rgm prmat fd totdaua lar, ptru aalza rgmurlor prmat d fucţoar a rţllor lctrc s folossc două catgor d mtod umrc ş aum : mtod drct ş mtod tratv. Mtodl drct prmt obţra soluţlor după fctuara uu umăr ft d opraţ artmtc lmtar, sstmul ţal d cuaţ trasformâdu-s îtr-u sstm chvalt, car poat f rzolvat p o cal smplă. Acst mtod utlzază cuaţl d rgm sub formă lară, scrs ptru curţ, utlzâd matrca vrsă factorzată ş factorzată. Dzavatajul prcpal al utlzăr acstor mtod costă î faptul că cstă vrsăr d matrc complx, ca c mplcă crştra tmpulu d calcul ş a mmor utlzat î sstml d calcul. Totuş, mtodl car fac part d acastă catgor au aplcaţ mportat, ma als ptru aalza rgmurlor prmat d fucţoar al rţllor lctrc d sstmul lctrorgtc. Î acst scop, î ltratura d spcaltat sut mţoat următoarl mtod: mtoda tsulor odal, mtoda curţlor cclc, mtoda prchlor d odur tc. Dtr acsta, ca ma largă utlzar o ar mtoda tsulor odal. Mtodl tratv prmt obţra soluţlor după fctuara uu umăr dtrmat d opraţ, pr paş succsv, car aprop rzultatul d valoara fală. D acastă catgor fac part mtodl d tp dl-gauss ş mtodl d tp Nwto Raphso. Acst mtod prmt utlzara cuaţlor d rgm sub formă d putr, ar mmora ocupată î calculatoarl umrc st ma mcă î comparaţ cu mtodl drct, fd proporţoală cu dmsul rţl lctrc aalzat. Ţâd sama d avatajl prztat, practc, toat programl d calcul comrcal, ptru calculul rgmulu prmat, au la bază ua d acst mtod. Dzavatajl mtodlor tratv sut lgat d problml d covrgţă ş d umărul d paş sau traţ csar ptru obţra soluţ. Mtodl tratv prmt dtrmara soluţ x (p), după parcurgra uu umăr d paş (traţ) succsv:,, 3,. Tortc, umărul traţlor car urmază să s fctuz ptru găsra

Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu soluţ st ft. Î practcă, calculul tratv cotuă pâă câd, îtr-o aumtă traţ p, soluţa aproxmatvă x (p) dv sufct d apropată d soluţa xactă, coform codţlor: p p x x,, î car rprztă rorl mpus, car dfsc prcza dortă. Covrgţa procsulu d calcul st lgată d îdplra codţlor stablt î cadrul tormlor d covrgţă. a dtr cl ma cuoscut mtod tratv st mtoda dl-gauss. astfl: Ptru xmplfcar, s cosdră u sstm d cuaţ lar, scrs sub formă matrcală, Ax = b sau a x b ; a 0;, ud: A matrca cofcţlor sstmulu lar d cuaţ, acasta fd o matrc rală, pătrată, sgulară, avâd l ş coloa; b vctorul coloaă al trmlor lbr d sstmul d cuaţ lar; x vctorul coloaă al cuoscutlor sstmulu d cuaţ lar. crd sstmul lar d cuaţ î formă rcurtă, s obţ: î car matrca B ar lmtl b =0, b a a x = Bx +c,,, ar compotl vctorulu c sut d, b următoara formă: c,,. a Coform form rcurt a sstmulu d cuaţ, rzultă rlaţa folostă î procsul tratv d calcul al mtod dl-gauss ş aum: p p p x b a x a x,, a Î cazul mtod dl-gauss, codţl csar ş sufct d covrgţă sut d forma următoar: b,, sau b,, Codţl d covrgţă mţoat atror s ma pot pu ş sub următoara formă: a a sau a a,, Coform acstor codţ, dacă matrca cofcţlor A st dagoal domată, atuc mtoda dl-gauss st covrgtă, orcar ar f aproxmaţa ţală x (0). Î cazul sstmlor d cuaţ d dmsu mar, torml car stablsc codţl csar ş sufct d covrgţă a mtodlor tratv sut, practc, mposbl d aplcat. Î acst stuaţ,

Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu dacă codţl atroar u sut îdplt, covrgţa sau dvrgţa calcululu tratv s poat costata pr obsrvaţ drct asupra procsulu d calcul ş lmtara umărulu d traţ.. Mtoda tsulor odal Coform cuaţ matrcal j jctat îtr-u od oarcar al rţl s poat scr sub forma:, rprztâd cuaţa tsulor odal, curtul J,, () Î sstmul d cuaţ (), s spară cuaţa odulu d chlbru d rstul cuaţlor c dscru fucţoara odurlor d tp PQ ş P. D asma, s scru sparat trm corspuzător odulu d chlbru, d suml aflat î mmbrul drpt: J,,,, () J Cosdrâd tsua odulu d chlbru o mărm rală, fxată ( O ) ş pr îlocura î sstmul () a xprslor: * P jq,.. (3) * J * s obţ sstmul lar d cuaţ odal, avâd următoara formă: *,,, *, * (4) * Î plus, la sstmul lar d cuaţ (4) s ataşază rstrcţl spcfc mpus putrlor ractv jctat î odurl d tp P: m max Q Q Q (5) î car m Q, Q rprztă lmtl mmă, rspctv maxmă al putr ractv grat. max Rzolvara sstmulu d cuaţ odal (4) s fctuază, d rgulă, î două tap. Prma tapă costă î rzolvara sstmulu d - cuaţ corspuzătoar odurlor d tp PQ ş P, î przţa rstrcţlor (5), pr aproxmăr succsv, urmărdu-s dtrmara tsulor odal al odurlor d tp PQ ş P, î total fd (-) cuoscut. Î ca d-a doua tapă, s folosşt cuaţa odulu d chlbru, d car rzultă putra actvă ş, rspctv, ractvă, jctat î acst od. 3

Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu 3 Algortmul mtod tsulor odal ş schma logcă d calcul cosdră o rţa lctrcă car coţ N = odur, dtr car PQ sut d tp PQ, ar P d tp P, ar st umărul odulu d chlbru (N = PQ + P = - ). Ptru rţaua lctrcă dftă atror, cosdrâd tsua odulu d chlbru o mărm rală fxată ( 0 ), s prztă, î cl c urmază, algortmul mtod tsulor odal car, ptru calculul rgmulu prmat, cuprd următoarl tap:. Ctra datlor d trar (dat gral, dat odal ş dat latur).. Formara matrc admtaţlor odal [ ] ş calculul vrs acsta [Z ]= [ ] -. 3. Iţalzara procsulu tratv 3. tablra dclu curt al traţ p = 0. 3. tablra valorlor ţal al tsulor odal:,,, 4. Calculul putr apart î odul d chlbru, folosd valorl ţal al tsulor odal, cu ajutorul următoar xprs: t 0 0 5. Iţalzara umărulu curt al odurlor: =. 6. că odul st od d chlbru ( = ), s trc la pasul 0. 7. că odul st d tp cosumator, s trc la pasul 9. 8. Tratara odurlor d tp P : 8. Corctara modululu tsu odal : mpus cor p p 8. Calculul putr ractv î odul, pr utlzara tsu corctat a acstua: Q max 0 p cor cor p Im m p 8.3 că Q Q Q, ptru odul s stablşt ş s trc la pasul 0. 8.4 p că Q m p Q, s stablşt Q m Q ş s trc la pasul 8.6. max, p cor p p 8.5 că Q Q, s stablşt Q Q ş s trc la pasul 8.6. max 8.6 cosdră odul ca fd d tp cosumator, cu tsua odală corctată. 8.7 Putra apartă corspuzătoar odulu st d forma: p p P jq 9. Dtrmara curtulu jctat î odul s ralzază cu rlaţa: p 4

Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu p p p J 0. că <, s stablşt = + ş s rv la pasul 6.. Iţalzara umărulu curt al odurlor: =.. că odul st d chlbru ( = ), s trc la pasul 4. 3. Dtrmara tsu odulu, cu o rlaţ d forma: p p 4. că <, s stablşt = + ş s trc la pasul. 5. Calculul putr apart î odul d chlbru, folosd valorl tsulor odal d traţa p +, cu ajutorul următoar xprs: Z J fal p p fal t 6. că galtata st îdpltă, s trc la pasul 8. t fal 7. stablşt, s crşt cu o utat dcl curt al traţ (p = p +) ş s trc la pasul 5. 8. Calculul crculaţlor d putr î laturl rţl. 9. Tpărra rzultatlor fal al calcululu d rgm prmat. chma logcă ptru calculul rgmulu prmat smtrc d fucţoar îtr-o rţa lctrcă, folosd mtoda tsulor odal, st rprztată î Fgura. 4. Dscrra ş modul d utlzar al programulu d calcul NOD Programul d calcul NOD st scrs î lmbajul TRBO PACAL, ar o trfaţă cu caractr prouţat covrsaţoal ş prmt aalza rgmurlor smtrc d fucţoar al rţllor lctrc car aparţ sstmulu lctrorgtc. Iformaţl csar calcululu rgmulu prmat, ptru o rţa lctrcă, s grupază p catgor d dat. O part dtr acsta s troduc d cătr utlzatorul programulu d calcul, drct d la tastatura calculatorulu, ar o altă part st cttă î tmpul xcuţ programulu d fşrl d dat, îrgstrat p u suport magtc. O varată posblă a stulu d dat d trar, trodus d la tastatură, st următoara: t gral: umărul total d odur d rţa; l umărul total d latur d rţa; umărul odulu d chlbru; tsua odulu d chlbru; - rorl maxm adms la vrfcara covrgţ calcululu tratv, mpus, d rgulă, asupra blaţulu putrlor odal. t odal, rprztâd valorl mărmlor asocat odurlor. Ptru fcar od s troduc u st d dat, car coţ următoarl formaţ: umărul odulu; P - putra actvă grată; g cosumată; Q Q - putra ractvă grată; m P - putra actvă cosumată; - valoara mmă a putr ractv odal; c max Q c g Q - putra ractvă - valoara maxmă a putr 5

Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu tart Caractrstc gral al rtl, dat latur, dat odur Formara matrc admtatlor odal [ ] s calculul vrs acsta tablra valorlor tal al pottallor odal (0), =,,,, p=0 t 4 3 = st od d chlbru? p st od d tp PQ cor mpus p p Q p cor cor p Im, 6

Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu Q m Q p max Q p max Q Q Q p max Q Q p m Q p cor Nodul s cosdră d tp PQ ş potţalul (p) u s corctază J p p p < = + = 3 st od d chlbru p p Z J < = + fal p fal t Calculul crculaţlor d putr actv ş ractv p laturl rţl p = p + Calculul prdrlor d putr actv ş ractv p laturl rţl 4 Tpărra rzultatlor top Fgura chma logcă d calcul al rgmulu prmat smtrc ptru o rţa lctrcă, pr mtoda tsulor odal 7

Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu ractv odal; modulul tsu odulu, valoar car s păstrază costată dacă odul st d tp P sau od d chlbru, ar ptru odurl d tp PQ rprztă prma aproxmaţ a tsu odal, gală cu tsua omală sau md a trpt d tsu la car st racordat odul. t latur, rprztâd valorl mărmlor asocat lmtlor rţl: l, trasformatoar, bob d ractaţă, batr d codsatoar. Ptru fcar latură d rţaua aalzată s troduc u st d dat, car coţ următoarl formaţ:, j umrl d ord al odurlor îtr car st coctat lmtul rţl lctrc; TIP caractr car dfşt tpul lmtulu sau lgătur (L l, T trasformator, C batr d codsatoar, B bobă d ractaţă; ptru B ş C odul j =0); TIPF tpul d fşr al lmtulu spcfcat, rprztâd umărul îrgstrăr acstua î fşrul d l, dacă TIP =L sau î fşrul d trasformatoar, dacă TIP = T; NRC umărul d crcut dtc î parall; PLOT plotul d fucţoar al trasformatorulu, dacă TIP = T; REG dcator al tpulu d rglaj, dacă TIP = T : REG = 0 rglaj logtudal, REG = rglaj d ugh cu /3, REG = rglaj d ugh cu -/3; L lugma l lctrc î m, dacă TIP a fost spcfcat pr B sau C ş j = 0, atuc L st ractaţa X [] a ractorulu sau batr d codsatoar şut. tl d trar s troduc sub formă modulară, î frstr, a căror structură st prztată, î dtalu, î cl c urmază. Î Fgura st prztat modulul ptru troducra datlor gral al rţl lctrc car urmază a f studată, î scopul aalz rgmurlor prmat smtrc d fucţoar. Fgura. Itroducra, sub formă modulară a datlor gral al rţl aalzat Ptru fcar od d rţaua aalzată, s troduc u st d dat, rprztâd valorl mărmlor lctrc asocat odulu rspctv. Î acst scop, sut folost modul c au o structură, car st dpdtă d tpul odulu PQ sau P, modull rspctv fd prztat î Fgurl 3a ş 3b. 8

Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu Fgura 3a. Modul ptru troducra stulu d dat caractrstc fcăru od d tp PQ d rţaua aalzată Fgura 3b. Modul ptru troducra stulu d dat caractrstc fcaru od d tp P d rţaua aalzată Ptru fcar latură d rţaua lctrcă aalzată, s troduc cât u st d dat, rprztâd valorl mărmlor lctrc asocat latur rspctv, tpul, prcum ş prcha ucă d odur d la xtrmtăţl acsta. Î Fgurl 4a ş 4b s prztă modull corspuzătoar laturlor rţl ş aum ptru laturl d tp l, rspctv d tp trasformator. 9

Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu Ptru laturl car coţ bob d ractaţă ş batr d codsatoar şut, modull sut asmăătoar, cu dosbra că odul xtrm al latur rspctv j = 0, spcfcâdu-s ptru acst latur uma ractaţa lor, î Ω. Fgura 4a. Modul ptru troducra stulu d dat caractrstc fcăr latur d rţaua aalzată, d tp l (L) Fgura 4b. Modul ptru troducra stulu d dat caractrstc fcăr latur d rţaua aalzată, d tp trasformator (T) Trbu mţoat faptul că fcar modul c coţ datl d trar trodus d la tastatură prztă, î parta sa froară, tr opţu ş aum: Cotuar ptru stuaţa câd datl trodus î modulul rspctv sut corct ş procsul d troducr a datlor d la tastatură poat cotua. Modfcar atuc câd xstă ror î datl trodus î modulul curt, stuaţ î car modulul rspctv s ra, troducâdu-s datl corct. Abado dacă s dorşt ruţara la aalza rgmulu d fucţoar a rţl studat cu ajutorul programulu d calcul. 0

Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu După xcuţa programulu, rzultatl, prvd rgmul aalzat, sut afşat îtr-o sr d frstr, a căror structură st prztată, î dtalu, î cotuar. Iformaţl ş rzultatl furzat î acst frstr s rfră la următoarl aspct: Iformaţ prvd procsul tratv d calcul, prczâdu-s, ptru fcar traţ î part, putrl jctat î odul d chlbru ş abatra maxmă la vrfcara covrgţ calcululu tratv mpusă blaţulu putrlor odal. Ptru fcar od d rţa, sut prztat tsul odal, sub formă complxă, prcum ş sub formă d modul ş argumt. Ptru fcar latură, j d rţaua aalzată, sut prztat crculaţl d putr actv ş ractv, j Pj jqj, rspctv j Pj jq j ; prdrl d putr actv ş ractv p latură, j Pj jqj ; aportul capactv al latur Q c. j Fgura 5. Frastră î car sut afşat formaţ prvd procsul tratv d calcul prvd rgmul prmat al rţl aalzat Fgura 6. Frastră î car sut afşat rzultatl rfrtoar la tsul odal al rţl aalzat î rgm prmat

Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu Fgura 7. Frastră î car sut afşat crculaţl d putr, prdrl d putr ş aportul capactv al laturlor d rţaua aalzată î rgm prmat Frstrl î car sut afşat rzultatl furzat d programul d calcul coţ, d asma, î parta lor froară, tr opţu: Cotuar atuc câd s dorşt afşara î cotuar a rzultatlor prvd rgmul prmat smtrc aalzat. Rvzualzar ptru stuaţa câd s dorşt rafşara mărmlor d star car caractrzază rgmul prmat smtrc aalzat. Abado la trmara afşăr tuturor rzultatlor procsulu d calcul. 5. Modul d dsfăşurar a lucrăr tudţ sau utlzator trbu să crtfc îţlgra modlulu matmatc ş a algortmulu d calcul ptru aalza rgmurlor prmat smtrc d fucţoar al rţllor lctrc, prcum ş modul d utlzar a programulu d calcul NOD. Pr utlzara programulu d calcul NOD, s cr, d asma, să s aalzz rgmurl prmat smtrc d fucţoar al sstmulu d dstrbuţ a rg lctrc, a căru schmă mooflară st rprztată î Fgura 8 ş aum rgmurl xtrm vârf d sarcă, rspctv gol d sarcă. stmul d dstrbuţ propus ptru studul rgmurlor prmat d fucţoar s compu practc dtr-o rţa d rpartţ cu tsua omală d 0 V, avâd cofguraţ complx buclată. Rţaua lctrcă rspctvă coţ 7 odur ş 0 latur. Laturl sau trosoal rţl d rpartţ sut costtut d l lctrc ar, smplu ş dublu crcut. tâlp d susţr utlzaţ la ralzara acstor l lctrc sut d tp 0 0, ptru LEA smplu crcut ş d tp C 0 06, î cazul llor dublu crcut. Coductoarl actv d fază al LEA sut coductoar bmtalc multflar d OL-Al, d costrucţ ormală.

Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu x3x50 mm L = 47m 3x85 mm L = 46m 3x85 mm L = 35m 6 3x50 mm L = 37m 3x50 mm L = 5m 3x50 mm L = 8m 7 3x85 mm L = 4m 3 43 MW cos φ = 0.9 8 MW cos φ = 0.9 3x50 mm L = 34m 3x85 mm L = 48m 3x50 mm L = 33m 5 4 33 MW cos φ = 0.83 5 MW cos φ = 0.80 Fgura 8. chma mooflară a sstmulu d dstrbuţ a rg lctrc, î cofguraţ complx buclată Lugml trosoalor d l, î m ş scţul, î mm, sut dcat î schma mooflară a rţl rprztată î Fgura 8. Paramtr spcfc corspuzător trosoalor rţl propus ptru aalză sut: r0 0,98 / m = 50 mm x 0.409 / m b r = 85 mm x b 0 0 0 0 0.80 / m 0,60 / m 0.40 / m.85 / m Almtara cu rg lctrcă a rţl d rpartţ s ralzază pr odul d sstmul lctrorgtc, acst od fd cosdrat od d chlbru î calcull d 3

Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu rgm, prcum ş d la ctrala trmolctrcă locală (CTE), car jctază rg lctrcă î odul 4 al rţl. Î rgm d vârf d sarcă (rgm d sarcă maxmă), tsua odulu d chlbru sa va cosdra d 0 V, ar î rgm d gol d sarcă (rgm d sarcă mmă), 7 V. Ptru rgmul d vârf d sarcă sau sarcă maxmă, sarcl odal al odurlor d car sut almtat cu rg lctrcă rţll d dstrbuţ d md tsu (odur d tp PQ), sub formă d putr actvă, î MW ş factor d putr la vârf d sarcă, sut dcat î Fgura 8. Î acst rgm, ctrala trmolctrcă locală d odul 4 jctază î rţa o putr actvă d 48 MW ş o putr ractvă d 8 Mvar. Î rgmul d gol d sarcă sau sarcă mmă, putrl odal actv ş factor d putr sut ma rdus, avâd următoarl valor: Nodul Nodul 3 Nodul 4 P MW cos 0,83 P 4 MW cos 0,80 P 5 MW cos 0,78 Nodul 5 Nodul 6 Nodul 7 P MW cos 0,8 P 8 MW cos 0,84 P 4 MW cos 0,8 Î ca c prvşt ctrala trmolctrcă locală d odul 4, acasta jctază o putr actvă d 0,5 MW ş o putr ractvă d 7,8 MVar. Vrfcara mărmlor d star car caractrzază rgmurl d fucţoar, calculat cu ajutorul programulu NOD, la prcpall rstrcţ thc ş aum: Modulul tsulor odal ptru toat odurl d rţaua d rpartţ (,, ) să s îscr î bada admsblă a trpt d tsu la car sut racordat odurl rţl, adcă 06 V 3 V, rspctv î bada favorablă d tsu 0 V V. Vrfcara d puct d vdr trmc, î rgm d durată, a îcărcăr llor lctrc d rţaua aalzată, ptru rgmurl studat (vârf ş gol d sarcă), astfl îcât acsta să satsfacă următoara galtat: I sarc I adm ;, l K î car: I - curtul admsbl d puct d vdr trmc, î rgm d durată adm corspuzător latur d rţaua aalzată, î A; valorl acstor curţ admsbl d îcărcar ptru coductoarl llor lctrc ar sut prztat î Tablul, î fucţ d matralul d car sut ralzat coductoarl llor (cupru, alumu ş oţl-alumu) ş scţua acstora, î mm ; K- cofct d corcţ, a căru valoar st fucţ d tmpratura mdulu xtror; valorl acstu cofct d corcţ sut dcat î Tablul. 4

Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu I sarc P, P Q - curtul car traztază coductoarl actv d fază al 3 l lctrc ar, î rgm d durată cu sarcă costată sau sarca chvaltă costată, car produc acaş îcălzr maxmă a coductorulu îcărcat coform curb ral d sarcă, î A; Q, - putra actvă ş ractvă car traztază latura, prcum ş tsua corspuzătoar latur d rgmul aalzat. Coductoarl llor lctrc ar d cupru, alumu ş oţl-alumu Tablul cţua omală a coductorulu [mm ] 0 6 5 35 50 70 Îcărcara maxmă admsblă î Cu 0 0 70 05 55 30 rgm d durată [A] Al - 00 5 60 00 50 Ol-Al - 00 5 60 05 60 cţua omală a coductorulu [mm ] 95 0 50 85 40 300 Îcărcara maxmă Cu 390 455 535 605 75 850 admsblă î rgm Al 305 355 45 470 575 665 d durată [A] Ol-Al 35 360 40 485 575 665 Cofcţ d corcţ aplcaţ îcărcăr maxm admsbl a coductoarlor llor lctrc ar, î fucţ d varaţa tmpratur mdulu xtror ( ) Tmpratura mdulu xtror [ºC] Valoara cofctulu d corcţ Tablul 0 5 0 5 30 35 40,0,075,040,000 0,960 0,90 0,880 5