Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Σχετικά έγγραφα
a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII ALGEBRICE NELINIARE

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

Ciprian Deliu METODE NUMERICE ŞI STATISTICĂ

Integrala nedefinită (primitive)

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Analiza bivariata a datelor

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

METODE NUMERICE. Note de curs

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

Curs 4 Serii de numere reale

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII DIFERENŢIALE ORDINARE

MARCAREA REZISTOARELOR

Varianta 1

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

Tema: şiruri de funcţii

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

2. Metode de calcul pentru optimizarea fără restricţii

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A

sistemelor de algebrice liniarel

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

MODELAREA MATEMATICĂ A SISTEMELOR CONTINUE

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Subiecte Clasa a VII-a

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Varianta 1 - rezolvari mate MT1

TEMATICA pentru proba de Matematică-Fizică din cadrul concursului de admitere în Academia Tehnică Militară sesiunea iulie 2015 A.

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

matricelor pătratice de ordinul 2, cu elemente numere reale; a11 a12 a13, mulńimea matricelor pătratice de ordinul 3, cu elemente

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Curs 1 Şiruri de numere reale

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ Ediţia a XI-a, 6 7 MAI CLASA a IV-a

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a

Curs 12. Intervale de încredere Intervale de încredere pentru medie în cazul σ cunoscut

Transcript:

Laborator 4 Iterpolare umerica. Polioame ortogoale Resposabil: Aa Io ( aa.io4@gmail.com) Obiective: I urma parcurgerii acestui laborator studetul va fi capabil sa iteleaga si sa utilizeze diferite metode de iterpolare, precum si sa utilizeze cea mai bua variata i fuctie de situatia specifica i care iterpolarea este ecesara. Suport teoretic: Exista situatii frecvete i care o fuctie reala f : [a,b] R este cuoscuta doar i aumite pucte x 0, x 1,.., x. I acest caz, deducerea exacta a formei fuctiei u este posibila, deci devie ecesara utilizarea uei aproximari a acesteia. Astfel, fuctia f : [a,b] R, cuoscuta doar i x 0, x 1,..., x pri valorile f(x 0 ), f(x 1 ),..., f(x ) este aproximata i afara suportului pritr-u poliom de iterpolare: P (x) = a 0 u 0 (x) + a 1 u 1 (x) +...+ a u (x), ude u 0 (x), u 1 (x),, u (x) formeaza baza iterpolarii. Determiarea coeficietilor a 0, a 1,, a presupue stabilirea uor coditii de iterpolare: P(xi) = f(xi), i = 0:, coditii ce coduc la sistemul de ecuatii: k = 0 akuk( xi) = f ( xi), i = 0 : Iterpolare poliomiala I cazul iterpolarii poliomiale, baza folosita este u k (x) = x k, k=0:, ude poliomul de iterpolare se calculeaza folosid formula Lagrage: i = 0, i k ( ) = ( k ) = π ( ) i = 0, i k ( x xi) P x f x x ( xk xi) f ( xk) ( x xk) π '( xk)

ude: π = ( x) ( x x 0)( x x1)...( x x) I raport cu suportul x 0,, x, se defiesc diferetele divizate ale uei fuctii f astfel: F 0[ xi] = f ( xi), i = 0 : Fk 1[ x0,..., xk 1] Fk 1[ x1,... xk] [ 0, 1,..., k] =, = 1: Fk x x x k Fk x x [ 0, 1,..., xk] x 0 x k k f ( xj) f ( xj) = = j = 0 π '( xj) j = 0 ( xj xi) k i= 0, i j astfel: Poliomul de iterpolare se poate exprima folosid diferetele divizate( formula lui Newto) P (x) = f(x 0 )+(x-x 0 )F 1 [x 0,x 1 ]+(x-x 0 )(x-x 1 )F[x 0,x 1,x ]+...+(x-x 0 )...(x-x -1 )F [x 0,x 1,...,x ]. Petru aceasta metoda eroare iterpolarii se calculeaza utilizad urmatoarea formula: E X x F x x x x ( ) = π ( ) [, 0,..., ] π ( ) M ( f ) ( )! Polioame ortogoale Iterpolare cu polioame Cebasev Baza iterpolarii: 1, T 1 ( x ), T ( x ),..., T ( x ) Poliomul geeralizat de iterpolare: a0 P( x) = + a1t 1( x) +... + at( x)

Suportul iterpolarii este reprezetat de radciile poliomului Cebasev de grad +1: k T ( xk) = 0, xk = cos π, k = 0 : + Utilizad sistemul de ecuatii precizat la iceputul documetului si proprietatea de ortogoalitate a poliomului se obtie solutia: k ( ) (cos π ) + a0 = f xk = f k aj = f ( xk) Tj( xk) = f ( xk) Tj(cos π ) + Iterpolare trigoometrica Cosiderad fuctia f periodica si avad perioada Π, suportul iterpolarii este reprezetat de +1 pucte care impart itervalul [0,Π] i itervale egale: Baza iterpolarii: kπ θ k =, k = 0 : 1,si θ,cos θ,si θ,cos θ,...,si θ,cos θ. Poliomul geeralizat de iterpolare: a0 P( θ ) = + b1si θ + a1cos θ +... + b si θ + a cos θ Solutia sistemului de ecuatii obtiut di coditiile de iterpolare: a 0 kπ = f ( ) k = 0 kπ j k k kπ b = f ( θ )si jθ = f ( )si, j = 1: k = 1 k = 1 kπ j k k kπ a = f ( θ )cos jθ = f ( )cos, j = 1:

Fuctii splie de iterpolare Iterpolarea poliomiala u este stabila umeric, limitad gradul poliomului de iterpolare. Aceasta situatie coduce la o aproximare locala, pe itervale pri polioame de grad mic(uzual 3). U splie cubic de iterpolare este defiit ca: S :[ x, x + ) R, S ( x) = a + b ( x x ) + c ( x x ) + d ( x x ) 3 i i i 1 i i i i i i i i I geeral, i calculul splieurilor se foloseste baza Berstei, care are urmatorul suport: Splieuri de clasa C1: (1 t),3 t(1 t),3 t (1 t), t 3 3 Coditii de iterpolare Hermite: S ( x ) = f ( x ), i = 0 : 1 i i i S '( x ) = f '( x ), i i i S ( x ) = f ( x ), 1 S '( x ) = f '( x ). 1 Coditii de cotiutitate si derivabilitate i odurile itere: S ( x ) = S ( x ), i = 0: i i i i S '( x ) = S '( x ), i i i i+ 1 Splieuri de clasa C: Coditii de iterpolare de tip Lagrage: S ( x ) = f ( x ), i = 0 : 1 i i i S ( x ) = f ( x ). 1 Coditii de cotiuitate, derivabilitate si curbura i odurile itere: S ( x ) = S ( x ), i = 0: i i i i S '( x ) = S '( x ), i i i i+ 1 S ''( x ) = S ''( x ). i i i i splieuri aturale: S ''( x ) = S ''( x ) = 0 0 0 1

splieuri tesioate: S '( x ) = f '( x ), 0 0 0 S '( x ) = f '( x ). 1 Exercitii: 1. Scrieti o fuctie ce calculeaza valoarea poliomului de iterpolare Lagrage i puctul a, cuoscad vectorii x si y care determia suportul de iterpolare.(p) fuctio l=lagrage(a,x,y). Se cosidera f o fuctie periodica impara, cu perioada Π, cuoscuta pri valorile: x = Π/4 => F(x) = -1 x = Π/ => F(x) = 0 x = 3Π/4 => F(x) = 1 (1p) a) Scrieti o fuctie petru calculul coeficietilor poliomului de iterpolare sub forma Newto. fuctio [z] = DifereteDivizate(x,y) b) Scrieti o fuctie petru calculul valorii poliomului de iterpolare sub forma Newto itr-u puct dat.(p) fuctio NewtoVal = Newto(a,x,y) 3. a) Scrieti o fuctie ce calculeaza valoarea uei fuctii itr-u puct a ca rezultat al iterpolarii obtiute folosid splieuri de clasa C1, folosid suportul de iterpolare x, y, precum si derivatele dx.(3p) fuctio s = SplieC1(a,x,y,dx) b) Scrieti o fuctie ce calculeaza valoarea uei fuctii itr-u puct a ca rezultat al iterpolarii obtiute folosid splieuri de clasa C aturale, folosid suportul de iterpolare x, y.(p) fuctio s = SplieC(a,x,y) 4. BONUS: Realizati u grafic al coturului maiii voastre:). Poriti de la urmatoarele istructiui: figure('positio', get(0,'screesize')); axes('positio','[0 0 1 1]); [x,y] = giput;

Asezati-va palma pe ecra ( sau u cotur al palmei pe o foaie de hartie). Folosid mouse-ul selectati suficiet de multe pucte petru a determia coturul palmei. Salvati puctele selectate si folositi-le ca suport al iterpolarii. Reprezetati grafic rezultatele obtiute.