Organizarea sistemului nervos central

Σχετικά έγγραφα
MORFOLOGIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV. PARTICULARITĂȚILE DE INERVAŢIE A VISCERELOR ȘI FORMAȚIUNILOR SOMATICE

MEDICAMENTE CU ACTIUNE CARDIOVASCULARĂ:

Sistemul Cardiovascular

Transmiterea şi procesarea semnalului în sistemul nervos I. Transmiterea sinaptică. II. Transmiterea nonsinaptică

Fiziologia fibrei miocardice

Sistemul Cardiovascular

RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Electrofiziologia fibrei miocardice

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

INTRODUCERE IN SISTEMUL NERVOS

REGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

MARCAREA REZISTOARELOR

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Integrala nedefinită (primitive)

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE SATU MARE aprilie 2016

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA PE SECTOR- 28 ianuarie 2017 CLASA A XI-A

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

CURS 9 DEBIT CARDIAC

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

XII FIZIOPATOLOGIA DURERII

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Piatra Neamț 1 5 aprilie 2018

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Subiecte Clasa a VII-a

CORTICOSUPRARENALA este glanda endocrina de origine mezodermica.

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 11 MARTIE 2017

V O. = v I v stabilizator

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE


Fiziologia aparatului urinar

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

5.1. Noţiuni introductive

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Curs 4 Serii de numere reale

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 1 MARTIE 2014 CLASA A XI-A SUBIECTE:

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

1. Prepotențial latență începerea deschiderii canalelor pentru Na+ prag ( 55 mv) 2. Depolarizare

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

CURS 12 FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Fiziologia glandelor endocrine. Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale

I. MUŞCHIUL SCHELETIC

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Curs 1 Şiruri de numere reale

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse.

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

riptografie şi Securitate

Sistemul Cardiovascular

SCHIȚĂ CURS 4 FIZIOLOGIE Mediatorii chimici AMINOACIZI GLUTAMATUL GABA GLICINA. 1. Glutamatul (Glu)

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

SECREȚIA SALIVARĂ salivon Acinul glandular: Ductul intercalar: Ductele striate: COMPOZITIA SALIVEI

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

CIRCULAŢIA IA ŞI METABOLISMUL CEREBRAL. Laborator Neuroştiinţe, Catedra Fiziologie, UMF Carol Davila Bucureşti

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].


Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite

TESTE PENTRU ADMITERE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI

Tratament. Sindromul de intestin iritabil. Fig. 1: Arsenalul terapeutic în sindromul de intestin iritabil

Subiecte Clasa a VIII-a

CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL

V scu lar la irza z ţi a a Art Ar e t re r le V nele

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

BIOLOGIE I ALCATUIREA CORPULUI UMAN

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Mase atomice: C-12, H-1, O-16, S-32, Na-23,

BIOLOGIE - CHIMIE ORGANICĂ

Sistemul cardiovascular

Transcript:

SNA

Organizarea sistemului nervos central Sistemul nervos central Sistemul nervos periferic Sistemul nervos autonom Sistemul nervos somatic Ach-rec N Sistemul enteric Simpatic Parasimpatic Neuroni postggl MSR Ach-rec M, N Alti neurotransmitatori Norepinefrina Ach Alti mediatori 80% Epinefrina 20% Norepinefrina

SNV Simpatic Parasimpatic Origine toracolombara T1-T12 si L1-L3 Raspuns 1. in conditii de stres generalizat 2. in conditii bazale specific antagonizarea parasimpaticului Origine cranio sacrata Nv 3,7,9,10 si S1-S2 Distributie localizata (pentru fiecare sistem separat) Raspuns specific Digestie, somn, mictiune Efect anabolic Conservarea energiei Distributie larga Creste catabolismul

Relatia dintre simpatic si parasimpatic Reciproca sau antagonista - Simpaticul stimuleaza si parasimpaticul inhiba - Ex frecventa cardiaca - Parasimpaticul stimuleaza si simpaticul inhiba - Ex motilitatea gastro-intestinala Complemetara defecatie, mictiune, - Simpaticul pentru umplere - Parasimpaticul pentru golire - Erectie (PS)- Ejaculare (S)

Coordonarea activitatii viscerale Hipotalamus Proiecții: Nucleul parabrahial, rafeul bulbului, NTS, sb cenușie centrala, coloana intermediolaterala MS Coordonează funcția de: Alimentare, termoreglare, ritmuri circadiene, balanța hidro-electrolitica, emoții, libidoul, reproducere, motivația, etc Coordonează activitatea centrilor trunchiului cerebral cu cei din prozencefal (majoritatea din sistemului limbic): amgdala, cortex entorhinal, cortex preforontal, insula

Structura componentei simpatice a SNV

SNV Simpatic Sistemul simpatic este componenta vegetativa a sistemului nervos periferic prin care se realizeaza controlul visceral pentru a pregati organismul in a raspunde rapid si corespunzator la o activitate musculara intensa sau la o situatie de stres, raspuns adesea numit reactie de lupta sau fuga.

Lupta sau fugi Midriaza Vasoconstrictie mucoasei si decongestia (scade secretia nazala) Sudoratie Creste frecventa cardiaca Vasoconstrictie Creste presiunea arteriala Scade motilitatea tractului GI Contractia sfincterelor Creste tonusul muscular

Eferentele vegetative simpatice -neuronii vegetativi din MS din coarnele laterale Fibre slab mielinizate radacina anterioara a nervilor spinali ramura comunicanta alba lant simpatic paravertebral: Ggl simpatici paravertebrali: 3 cervicali superior (fuziune ggl C1-C4): neuroni postggl asigura inervatia simpatica a capului, - mijlociu (fuziune ggl C5-C6) si inferior (fuziune ggl C7-C8 care poate fuziona cu T1 si formeaza ggl stelat): inervatia inimii, plamanilor si bronhilor, 11 sau 12 toracali 4 sau 5 lombar, 4 sau 5 sacrali 1 coccigian. Inervare intr-o maniera segmentara

Lantul paravertebral simpatic Fibrele preganglionare simpatice in lantul paravertebral: - fac sinapsa cu neuronii din ggl paravertebral - urca sau coboara prin lantul paravertebral si fac sinapsa in ggl - traversarea lantului ggl spre ggl simpatic prevertebral : - formeaza Nervi splahnici (marele si micul splahnic-toracal si nervi splahnici lombari) - Se termina in MSR ( cellule cromafine receptori colinergici nicotinici si descarca direct in sange Adrenalina) Dupa realizarea sinapsei fibrelor preggl cu neuronii postggl din lantul simpatic paravertebral: - fibre amielinice ramura comunicanta cenusie nervii spinali piele si vase de sange - fibre amielinice ramuri periarteriale in regiunea cefalica - fibre amielinice nervi simpatici

O parte din fibrele preggl fac sinapsa cu neuronii postggl din lantul simpatic paravertebral Axonii sunt nemielinizati si formeaza: -fibre postganglionare ramura comunicanta cenusie nervi spinali piele si vase de sange - fibre postganglionare ramuri periarteriale in regiunea cefalica - fibre postganglionare nervi simpatici inerveaza inima si plamanii Neuroni postganglionari

Ramurile periarteriale cefalice Din lantul paravertebral simpatic cervical pornesc fibre lungi amielinice perivascular asigurand inervatia: dilatator pupilar midriaza pielea fetei sudoratie m Muller (ridicator al pleoapei) marirea fantei palpebrale vasodilatatie roseata Inima efecte beta 1 Afectarea ggl cervical superior sau a ramurilor acestuia = sd Horner mioza, anhidroza si ptoza palpebrala de partea afectata Ptoza palpebrala Mioza

Nervii splahnici O parte din fibrele preganglionare traverseaza lantul simpatic si formeaza nervii splahnici sau se termina in MSR. Acesti nervi ajung in ganglionii prevertebrali(celiac, mezenteric superior, mezenteric inferior si hipogastric). Fibrele fac sinapsa cu neuroni postganglionari Fibrele postganglionare formeaza plexul celiac, mezenteric superior si inferior si hipogastric Inerveaza organele interne din abdomen si pelvis T5-T9 marele nerv splahnic -- ggl celiac- (stomac, ficat, vezica biliara, pancreas) T5-T9 si T10-micul nerv splahnic -- ggl mezenteric superior marele (splina, rinichi, si intestinul subtire) T10-T11 si L1-L4- nervi splahnici lombari: ganglionul mezenteric inferior-- vasele de sange si colon portiune proximala) hipogastric -- colon portiunea transversa pana la rect, organe genitale si vezica Copyright 2009, John Wiley & Sons, Inc.

SNV - Simpatic ochi Glanda lacrimala T 1 Ganglionul cervical superior Ganglionul cervical mijlociu Ganglionul cervical inferior Ganglioni lantului simpatic Plexurile pulmonare si cardiace Mucoasa nazala Vase de sange si piele(mm erectori ai firului de par, glandele sudoripare) Glandele salivare Inima Plaman- bronhii si bronhiole Marele nerv splahnic Micul nerv splahnic Ficat si vezica biliara L 2 Ramurile comunicante albe Ganglion mesenteric superior Ganglionul celiac Plexul Ao Splina MSR Rinichi Stomac Nervi splahnici lombari Ganglionul Mezentericâ inferior Intestinul subtire Intestinul gros Plexul hipogastric Rect Organele genitale si vezica Human Anatomy and Physiology, 7e by Elaine Marieb & Katja Hoehn Copyright 2007 Pearson Education, Inc., publishing as Benjamin Cummings.

SNV Simpatic Fibrele preganglionare Numeroase terminatii (fibrele preggl. conectate cu peste 20 de neuroni postggl.) Elibereaza in fanta sinaptica Ach Sunt fibre scurte Fibre postganglionare Sunt nemielinizate Sunt lungi Se termina in organul tinta unde fac sinapsa cu efectori Elibereaza NE

SNV Simpatic n HO HO HO HO CH OH Noradrenalina Norepinefrina Adrenalian Epinefrina CH OH CH 2 NH 2 CH 2 NH CH 3 O singura terminatie simpatica preganglionara face sinapsa cu 20 sau mai multi neuroni postganglionari DIVERGENTA SEMNALULUI O fibra post ganglionara inerveaza mai multi efectori ai aceluiasi organ astfel ca efectul stimularii simpatice este GENERALIZAT

Sinapsa fibrelor periferice cu efectori Na + Gαq PLC-IP3-Ca Gαi- AC/AMPc Gαs-AC-AMPc-PKA Potential de actiune NE Receptor adrenergic Neuron postganglionar

Receptori adrenergici -receptorii adrenergici α1: Mechanism de actiune : PLC-IP3-Ca si PLC-DAG-PKC Efecte Contractia musculaturii netede Vasoconstrictia Piele (vase) Rinichi (vase) Tract gastrointestinal Creier (vase) Coronare Bronhii (vase) Contractia musculaturii viscerale Sfincterele tractului gastrointestinal Dilatator pupilar Ureter Duct deferent Sfincterul uretrei Contractia capsulei splinei Mm erectori ai firului de par Metabolismul glucozei (la nivel hepatic) Gluconeogeneza Glicoliza - Actiunea NA>=A (NE>=E)

Receptori adrenergici receptorii adrenergici α2 Mecanism de acţiune: α2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gi - AC- AMPc intracelular efecte opuse β receptorilor ( AMPc intracelular) - Efecte: Postsinaptic: contracţia musculaturii netede: vase, intestin sudoratia (glandele sudoripare) agregarea plachetara Presinaptic (SNC) Inh eliberarea de NE astfel ca rec alfa 2 este un receptor important in controlul feedback al eliberarii de NE Metabolismul glucozei eliberarea de glucagon si elib de insulina Gluconeogeneza si Glicoliza AFINITATE NA > A (NE>E)

Receptorii adrenergici Sunt cei mai mari receptori postsinaptici adrenergici Mecanism de actiune: GPCR AC AMPc PKA receptorii beta 1: CORD: frecv (C+), cond (D+), FC (I+) eliberarea de renina din ap juxta-glom creste reabsortia apei in ductele secretorii ale glandelor salivare cu formarea unei salive vascoase Creste secretia sudoripare si sebacee (efectul direct beta 1 este negativ pe glandele sudoripare) Agregare plachetara afinitatea E>NE

Receptorii adrenergici receptori beta 2 - relaxarea musculaturi netede a bronhilor si bronsiolelor a arterelor si arteriolelor coronare a detresorului vezical a vaselor din musculatura striata a musculaturii gastrointestinala (exc. sfincter) a uterului -Metabolismul glucozei stimuleaza gluconeogeneza si Stimuleaza glicoliza afintate E>NE

Receptorii adrenergici - receptori beta 3 stimuleaza lipoliza efect termogenic Receptor Mesager secund Tesut tinta efect anti-obezitate efect antidiabetic afinitate E>NE Alfa 1 Alfa2 Gαq-PLC- IP3-Ca Gαi- AC- AMPc Muschiul neted vascular, muschiul neted visceral (sfinctere), dilatatorul irisului, muschii erectori ai firului de par, ficat SNC, plachete, celulele beta-insulare pancreatice Beta 1 Gαs-AC- AMPc-PKA Miocard, celulele juxtaglomerulare, adipocite, plachete Beta 2 Gαs-AC- AMPc-PKA Muschiul neted visceral, muschiul neted vascular, muschiul scheletic, ficat Beta 3 Gαs-AC- AMPc-PKA Adipocite DA 1 Gαs-AC- AMPc-PKA Muschiul neted vascular (patul vascular mezenteric si renal), SNC DA 2 Gαi- AC- AMPc SNC, unele terminatii presinaptice

Exceptii SNV S Glandele sudoripare Neuronii postganglionari implicati in reactii de stres elibereaza NEstimuleaza glandele sudoripare transpiratia palmei si a plantei piciorului Neuronii postganglionari simpatici implicati in termoreglare stimuleaza glandele sudoripare si mai putin sebacee prin eliberea ACH. Prin stimulare se produce o transpiratie abundenta. Controlul neuronilor preganglionar simpatici implicati in transpiratia cu rol in termoreglare este realizat de hipotalamus. Secretia glandelor sudoripare este controlata de centrii parasimpatici si realizata de fibre pre si postganglionare simpatice. Glandele sebacee axilare au o secretie groasa, mirositoare, cu rol de lubrifiere care permite alunecarea usoara a bratului pe langa corp. Acesta transpiratie odorifera este controlata de centrii simpatici. Glanda suprarenala - Neuronii preganglionari nu fac sinapsa cu neuronii din lantul paravertebral simpatic - neuronii preganglionari fac sinapsa direct cu celulele din glanda suprarenala unde elibereaza Ach si activeaza receptori nicotinici din membrana postsinaptica a celulelor cromatofile: -Elibereaza 80% adrenalina si 20% noradrenalina

Sistemul nervos parasimpatic Actiunea este orientata, specifica pentru fiecare organ Raspunsul este focalizat si controlul este individualizat Este implicat in functiile anabolice Controlul se face intr-o maniera reflexa Reflexe vegetative

SNV parasimpatic Reflexe vegetative (cale aferenta-neuroni intercalari cale parasimpatica organ tinta) Reflex pupilar Reflex salivar Reflex baroreceptor Reflex chemoreceptor Reflex brohoconstrictor Reflexe vago-vagale in tractul gastrointestinal Reflex secretor digestiv Motilitatea gastrica Contractia colonului la distensia gastrica etc Reflex de defecatie Erectia Reflex de mictiune etc

Nucleii parasimpatici preganglionari Nuclei vegetativi ai diviziuni craniene parasimpatice Nucleul Edinger-Westfal, RFM, acomodație Nucleul salivator superior VII, ggl pterigopalatin (lacrimare), ggl submandibular-gl submandibulare si sublinguale Nucleul salivator inferior si parte din nc ambiguu IX gl parotida Nucleul dorsal al vagului aproape toate efecte pe care le are la nivelul abdomenului Nucleul ambiguu contracția mm striate faringe, laringe, esofag (activitate somatica) si scăderea frecventei cordului (activitate autonoma) Nuclei vegetativi ai diviziuni craniene parasimpatice Măduva spinări sacrata S2-S4 nervi splahnici pelvici ggl terminali din colon, rect, vezica urinara, organe reproducătoare

Nucleul tractul solitar Organizare viscerotopica Respirator Cardio-vascular Gustativ Gastrointestinal Primește aferente de la viscere prin nv X, XI, VII,V dar si de alte structuri centrale: cortex, hipotalamus, aria postrema, formatiuni reticulate, rafeul medular, alți nuclei Integrează informația viscerala si o transmite spre diferiți nuclei: nc dorsal al vagului, nc salivator sup si inf, nc ambiguu (X), nc motor frenic si alti nuclei respiratori, neuronii simpatici preganglionari Hipotalamus, aria postrema, formațiuni reticulate, rafeul medular, alți nuclei

SNV Parasimpatic Fibrele preganglionare lungi, fac sinapsa cu ganglionii PS in vecinatatea organului tinta Descarca Ach Stimuleaza receptorii nicotinici din neuronii postganglionari Fibrele postganglionare Scurte Descarca Ach Stimuleaza receptorii muscarinici din organele tinta Potential de actiune Sinapsa terminatie parasimpatica organ tinta N a + Acetilcoline steraza Organ efector K G + ACH Receptor Postganglionic neuron muscar inic

Receptorii muscarinici M1, M3, M5 GPCR (Gαq) PLC-IP3 + DAG M2, M4 -GPCR (Gαi sau Gαo) - AC- AMPc Modulează in mod direct canalele de K prin complexul βγ al proteinei G

Efectele stimularii vagale Cord cronotrop -, dromotrop -, vasodilatatie coronariana Respirator- brohoconstrictie, dilatatie vase bronsice Gastrointestinal: creste peristaltismul, relaxare sfinctere, Creste secretia digestiva Ficat: Creste siteza de glicogen Contractia vezicii biliare

Curentul M Este larg răspândit in diferite organe, CNS, ganglioni nervoși Este un curent de K (eflux) care determina hiperpolarizarea celulei. Este in mod obișnuit inhibat prin stimularea receptorilor muscari nici. Stimularea receptorilor muscarinici(m) scade curentul de K prin canalul de K modifica potențialul membranar (creste excitabilitatea) modulează excitabilitatea celulei Stimularea receptorilor nicotinici determina potențialul de acțiune.

Transmițători nonadrenergici, noncolinergici Clasa Neurotransmițător Neuroni pregg Monoamine AA Dopamina Neuroni postggl Neuroni enterici X GABA X Neuropeptide Substanta P X X Encefaline Neuropeptidul Y X X Neurotensina Somatostatina X X Calcitonin gene related peptid x Galanina X X VIP X X Opioide endogene X X X X Non clasici Tahichinine CCK Pepptidul elib al gastrinei NO X X ATP X X X X

Transmitatori non clasici ai SNA ATP Co-localizat in terminații care eliberează NE Activează purinoreceptori de la nivelul m. neted ionotropici P2X si metabotropici (RCPG) P2Y si P2U Acțiune sinergica cu NE: Activare P2X (creste influx de Ca-> determina eliberare de Ca) NE activare RCPG eliberare Ca din depozite NO Produs de NO sintetaza din L-arginina sub acțiunea cascadei PLC-IP3-Ca Durata scurta de viată, difuzează rapid si acționează in special prin activarea guanilat ciclazei Se afla in terminații posggl ale simpaticului si parasimpaticului, endoteliu vascular, etc