Inteligenta Artificiala Universitatea Politehnica Bucuresti Anul universitar

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Inteligenta Artificiala Universitatea Politehnica Bucuresti Anul universitar"

Transcript

1 Inteligenta Artificiala Universitatea Politehnica Bucuresti Anul universitar Adina Magda Florea si curs.cs.pub.ro 1

2 Curs nr. 5 Reprezentarea cunostintelor in IA Modelul logicii simbolice Reprezentarea cunostintelor in logica simbolica Sistem formal Logica propozitiilor Logica cu predicate de ordinul I Demonstrarea teoremelor prin respingere rezolutiva Limbajul Prolog 2

3 1. Reprezentarea cunostintelor in LS Logica avantaje Puterea de reprezentare a diverselor logici simbolice Conceptualizare + exprimarea in limbaj Limbaj formal: sintaxa, semantica Reguli de inferenta 3

4 2. Sistem formal Un sistem formal este un cuadruplu O regula de inferenta corespondenta: n R R de aritate n este o R F F, y = y,...,y x, x,y F, i = 1,n 1 n R S =< A, F, A, R > i Fie multimea de premise Un element x din este o consecinta a multimii de premise Γ Γ = {y,..., y 1 n } E = 0 Γ A E = E U{ x y E, y R x} E = E U{ x y E, y R x} n n 1 E i (i 0) n n 1 4

5 Sistem formal - cont E 0 = Γ A x E i Daca atunci este deductibil din Γ Γ S x Secventa r.i. - deductie Daca teoreme E 0 = A ( Γ = φ) atunci elementele lui E i se numesc Fie x E i o teorema; se obtine prin aplicarea succesiva a r.i. asupra formulelor din E i Secventa de reguli - demonstratie. R x 5

6 3. Logica propozitiilor 3.1 Sintaxa Alfabet O formula bine formata in calculul propozitional se defineste recursiv astfel: (1)Un atom este o formula bine formata (2)Daca P este formula bine formata, atunci ~P este formula bine formata. (3)Daca P si Q sint formule bine formate atunci P Q, P Q, P Q si P Q sint formule bine formate. (4)Multimea formulelor bine formate este generata prin aplicarea repetata a regulilor (1)..(3) de un numar finit de ori. 6

7 3.2 Semantica Interpretare Functia de evaluare a unei formule Proprietatile fbf Valida/tautologie Realizabila Inconsistenta Formule echivalente 7

8 Semantica - cont O formula F este o consecinta logica a unei formule P daca F are valoarea adevarat in toate interpretarile in care P are valoarea adevarat. O formula F este consecinta logica a unei multimi de formule P 1, P n interpretarile in care P 1, P n sunt adevarate. Consecinta logica se noteaza P 1, P n F. daca formula F este adevarata in toate Teorema. Formula F este consecinta logica a unei multimi de formule P 1, P n daca formula P 1, P n F este valida. Teorema. Formula F este consecinta logica a unei multimi de formule P 1, P n daca formula P 1 P n ~F este inconsistenta. 8

9 Legi de echivalenta Idempotenta P P P P P P Asociativitate (P Q) R P (Q R) (P Q) R P (Q R) Comutativitate P Q Q P P Q Q P P Q Q P Distributivitate P (Q R) (P Q) (P R) P (Q R) (P Q) (P R) De Morgan ~ (P Q) ~ P ~ Q ~ (P Q) ~ P ~ Q Eliminarea implicatiei Eliminarea implicatiei duble P Q ~ P Q P Q (P Q) (Q P) 9

10 3.3 Obtinerea de noi cunostinte Conceptualizare Reprezentare in limbaj Teoria modelului KB = S x Teoria demonstratiei KB R x Logici monotone Logici nemonotone 10

11 3.4 Reguli de inferenta Modus Ponens Substitutia Regula inlantuirii P P Q Q P Q P Q R R Regula introducerii conjunctiei P Q P Q Regula transpozitiei P Q ~ Q ~ P 11

12 Exemplu Mihai are bani Masina este alba Masina este frumoasa Daca masina este alba sau masina este frumoasa si Mihai are bani atunci Mihai pleaca in vacanta B A F (A F) B C 12

13 4. Logica cu predicate de ordinul I 4.1 Sintaxa Fie D un domeniu de valori. Un termen se defineste astfel: (1) O constanta este un termen cu valoare fixa apartinand domeniului D. (2) O variabila este un termen ce poate primi valori diferite din domeniul D. (3) Daca f este o functie de n argumente termeni, atunci f(t 1,..t n ) este termen. si t 1,..t n sint (4) Toti termenii sunt generati prin aplicarea regulilor (1) (3). 13

14 Sintaxa LP - cont Predicat de aritate n Atom sau formula atomica. Literal O formula bine formata in logica cu predicate de ordinul I se defineste astfel: (1) Un atom este o formula bine formata (2) Daca P[x] este fbf, atunci ~P[x] este fbf. (3) Daca P[x] si Q [x] sunt fbf atunci P[x] Q[x], P[x] Q[x], P Q si P Q sunt fbf. (4) Daca P[x] este fbf atunci x P[x], x P[x] sunt fbf. (5) Multimea formulelor bine formate este generata prin aplicarea repetata a regulilor (1)..(4) de un numar finit de ori. 14

15 Sintaxa pe scurt Constante Variabile Functii a x f(x, a) Termeni Predicate P Formule atomice negate ~P(a, x) Formule atomice P(a, x) Cuantificatori Literali Conectori logici,,,,, Formule bine formate 15

16 FNC, FND O formula bine formata este in forma normala conjunctiva, pe scurt FNC, daca formula are forma F 1 F n, unde este F i, i=1,n sunt formule formate dintr-o disjunctie de literali (L i1 L im ). O formula bine formata este in forma normala disjunctiva, pe scurt FND, daca formula are forma, F 1 F n, unde F i, i=1,n sunt formule formate dintr-o conjunctie de literali (L i1 L im ) 16

17 4.2 Semantica LP Interpretarea unei formule F in logica cu predicate de ordinul I consta in fixarea unui domeniu de valori nevid D si a unei asignari de valori pentru fiecare constanta, functie si predicat ce apar in F astfel: (1) Fiecarei constante i se asociaza un element din D. (2) Fiecarei functii f, de aritate n, i se asociaza o corespondenta D n D, unde n D = {(x,...,x ) x D,...,x D} 1 n 1 n (3) Fiecarui predicat de aritate n, i se asociaza o corespondenta P:D n { a, f} 17

18 Interpretare I ( x)(((a(a,x) B(f (x))) C(x)) D(x)) D={1,2} a 2 f(1) f(2) 2 1 A(2,1) A(2,2) B(1) B(2) C( 1) C( 2) D( 1) D( 2) a f a f a f f a X=1 X=2 (( a f ) a) f (( f a) f ) a 18

19 4.3 Proprietatile fbf in LP Valida/tautologie Realizabila Inconsistenta Echivalente F - consecinta logica a unei formule P F - consecinta logica a unei multimi de formule P 1, P n Teorema. Formula F este consecinta logica a unei multimi de formule P 1, P n daca formula P 1, P n F este valida. Teorema. Formula F este consecinta logica a unei multimi de formule P 1, P n daca formula P 1 P n ~F este inconsistenta. 19

20 Echivalenta cuantificatorilor (Qx)F[x] G (Qx)(F[x] G) (Qx)F[x] G (Qx)(F[x] G) ~ (( x)f[x]) ( x)(~ F[x]) ~ (( x)f[x]) ( x)(~ F[x]) ( x)f[x] ( x)h[x] ( x)(f[x] H[x]) ( x)f[x] ( x)h[x] ( x)(f[x] H[x]) (Q x)f[x] (Q x)h[x] (Q x)(q z)(f[x] H[z]) (Q x)f[x] (Q x)h[x] (Q x)(q z)(f[x] H[z])

21 Exemple Toate merele sunt rosii Toate obiectele sunt mere rosii Exista un mar rosu Toate pachetele din camera 27 sunt mai mici decat orice pachet din camera 28 Toate ciupercile purpurii sunt otravitoare x (Purpuriu(x) Ciuperca(x)) Otravitor(x) x Purpuriu(x) (Ciuperca(x) Otravitor(x)) x Ciuperca (x) (Purpuriu (x) Otravitor(x)) ( x)( y) iubeste(x,y) ( y)( x) iubeste(x,y) 21

22 4.4. Reguli de inferenta in LP Modus Ponens (MP) Substitutia Regula inlantuirii Transpozitia Eliminarea conjunctiei (ElimC) Introducerea conjunctiei (IntrC) Instantierea universala (InstU) Instantierea existentiala (InstE) Rezolutia P(a) ( x)(p(x) Q(x)) Q(a) 22

23 Exemplu Caii sunt mai rapizi decat cainii si exista un ogar care este mai rapid decat orice iepure. Se stie ca Harry este un cal si ca Ralph este un iepure. Sa se demonstreze faptul ca Harry este mai rapid decat Ralph. Cal(x) Caine(y) MaiRapid(y,z) Ogar(y) Iepure(z) x y Cal(x) Caine(y) MaiRapid(x,y) y Ogar(y) ( z Iepure(z) MaiRapid(y,z)) Cal(Harry) Iepure(Ralph) 23 y Ogar(y) Caine(y) x y z MaiRapid(x,y) MaiRapid(y,z) MaiRapid(x,z)

24 Exemplu de demonstrare Teorema: MaiRapid(Harry, Ralph)? Demonstrare folosind reguli de inferenta 1. x y Cal(x) Caine(y) MaiRapid(x,y) 2. y Ogar(y) ( z Iepure(z) MaiRapid(y,z)) 3. y Ogar(y) Caine(y) 4. x y z MaiRapid(x,y) MaiRapid(y,z) MaiRapid(x,z) 5. Cal(Harry) 6. Iepure(Ralph) 7. Ogar(Greg) ( z Iepure(z) MaiRapid(Greg,z)) 2, InstE 8. Ogar(Greg) 7, ElimC 9. z Iepure(z) MaiRapid(Greg,z)) 7, ElimC 24

25 Exemplu de demonstrare - cont 10. Iepure(Ralph) MaiRapid(Greg,Ralph) 9, InstU 11. MaiRapid(Greg,Ralph) 6,10, MP 12. Ogar(Greg) Caine(Greg) 3, InstU 13. Caine(Greg) 12, 8, MP 14. Cal(Harry) Caine(Greg) MaiRapid(Harry, Greg) 1, InstU 15. Cal(Harry) Caine(Greg) 5, 13, IntrC 16. MaiRapid(Harry, Greg) 14, 15, MP 17. MaiRapid(Harry, Greg) MaiRapid(Greg, Ralph) MaiRapid(Harry,Ralph) 4, InstU 18. MaiRapid(Harry, Greg) MaiRapid(Greg, Ralph) 16, 11, IntrC 19. MaiRapid(Harry,Ralph) 17, 18, MP 25

26 5. Demonstrarea teoremelor prin respingere rezolutiva 5.1 Forma standard Clauza Clauza Horn Clauza Horn definita Clauza vida Transformare in forma clauzala Forme de notare Forma clauzala ~A(x) B(x) Forma clauzala multime {~A(x), B(x)} Forma consecinta (Gentzer) A(x) B(x) Forma Prolog B(x) :- A(x) 26

27 5.2 Unificarea expresiilor Substitutie α Unificator Cel mai general unificator β Expresie Algoritm de unificare 27

28 Algoritm Unifica(E1,E2): Unificarea expresiilor 1. daca E1 si E2 sunt constante atunci 1.1. daca E1=E2 atunci intoarce { } 1.2. intoarce INSUCCES 2. daca E1 este variabila atunci 2.1 daca E1 apare in E2 atunci intoarce INSUCCES altfel intoarce {E1/E2} 3. daca E2 este variabila atunci 3.1 daca E2 apare in E1 atunci intoarce INSUCCES altfel intoarce {E2/E1} 4. daca E1= { } sau E2 = { } atunci intoarce INSUCCES 28

29 5. daca E1=simb(t 11,,t 1n ) si E2=simb(t 21, t 2n ) atunci 5.1 X t 11, Y t Rest 1 t 12,,t 1n, Rest 2 t 22, t 2n 5.3 α1 Unifica(X,Y) 5.4 daca α1= INSUCCES atunci intoarce INSUCCES 5.5 G 1 aplica(α1,rest 1 ), G 2 aplica(α1,rest 2 ) 5.6 α2 Unifica(G 1, G2 2 ) 5.7 daca α2= INSUCCES atunci intoarce INSUCCES altfel intoarce (α1, α2 ) 6. intoarce INSUCCES sfarsit. 29

30 5.3 Rezolutia in logica propozitiilor Rezolvent Clauze care rezolva Principiul demonstratiei Arbore de demonstrare 30

31 Algoritm: Respingerea prin rezolutie in logica propozitionala. 1. Converteste setul de axiome A in forma clauzala si obtine multimea de clauze S 2. Neaga teorema, transforma teorema negata in forma clauzala si adauga rezultatul la S 3. repeta 3.1. Selecteaza o pereche de clauze C 1 si C 2 din S 3.2. Determina R = Res(C 1,C 2 ) 3.3. daca R atunci adauga R la S pana R = sau nu mai exista nici o pereche de clauze care rezolva 4. daca s-a obtinut clauza vida atunci teorema este adevarata (este demonstrata) 5. altfel teorema este falsa sfarsit. 31

32 Comentarii strategie decidabilitate 32

33 Exemplu Mihai are bani Masina este alba Masina este frumoasa Daca masina este alba sau masina este frumoasa si Mihai are bani atunci Mihai pleaca in vacanta B A F (A F) B C 33

34 5.4 Rezolutia in logica predicatelor Rezolvent binar Clauze care rezolva Factor al unei clauze Rezolvent 34

35 Algoritm: Respingerea prin rezolutie in logica predicatelor. 1. Converteste setul de axiome A in forma clauzala si obtine multimea de clauze S 2. Neaga teorema, transforma teorema negata in forma clauzala si adauga rezultatul la S 3. repeta 3.1. Selecteaza o pereche de clauze C 1 si C 2 din S 3.2. Determina R = {Res(C 1,C 2 )} 3.3. daca R atunci reuneste R cu S pana s-a obtinut sau nu mai exista nici o pereche de clauze care rezolva sau un efort a fost epuizat 4. daca s-a obtinut clauza vida atunci teorema este adevarata (este demonstrata) 5. altfel daca nu mai exista nici o pereche de clauze care rezolva atunci teorema este falsa altfel nu se stie sfarsit. 35

36 Comentarii strategie decidabilitate completitudine 36

37 Exemplu Horses are faster than dogs and there is a greyhound that is faster than every rabbit. We know that Harry is a horse and that Ralph is a rabbit. Derive that Harry is faster than Ralph. Horse(x) Dog(y) Faster(y,z)) Greyhound(y) Rabbit(z) x y Horse(x) Dog(y) Faster(x,y) y Greyhound(y) ( z Rabbit(z) Faster(y,z)) Horse(Harry) Rabbit(Ralph) y Greyhound(y) Dog(y) x y z Faster(x,y) Faster(y,z) Faster(x,z) 37

38 A1. x y Horse(x) Dog(y) Faster(x,y) A2. y Greyhound(y) ( z Rabbit(z) Faster(y,z)) A3. Horse(Harry) A4. Rabbit(Ralph) A5. y Greyhound(y) Dog(y) A6. x y z Faster(x,y) Faster(y,z) Faster(x,z) T Faster(Harry,Ralph) C1. ~Horse(x) ~Dog(y) Faster(x,y) C2. Greyhound(Greg) C2 ~Rabbit(z) Faster(Greg,z) C3. Horse(Harry) C4. Rabbit(Ralph) C5. ~Greyhound(y) Dog(y) C6. ~Faster(x,y) ~Faster(y,z) Faster(x,z) C7. ~Faster(Harry,Ralph) 38

39 5.5 Strategii rezolutive Strategia dezvoltarii pe latime Strategia multimii suport Strategia rezolutiei liniare Strategia rezolutiei liniare de intrare Strategia rezolutiei unitare Strategia eliminarii 39

40 Strategia dezvoltarii pe latime ~C(x) V L(x) ~D(y) V ~L(y) D(a) I(a) ~I(u) V C(u) ~C(x) V ~D(y) L(x) V ~I(x) ~L(a) C(a) ~D(a) ~C(a) ~I(a) ~D(y) V ~I(y) ~D(y) V ~I(y) 40

41 Strategia dezvoltarii pe latime S 0, L 0 L k+1 {Res(C i, C j ) C i L k, C j S k } S k+1 S k L k+1 k = 0,1,2, Strategia multimii suport S, T S 0 =S T, S T=φ S S {Res(C i, C j ) C i S, C j T} 41

42 Strategia rezolutiei liniare S, C 0 S C 1 {Res(C 0, C i ) C 0, C i S} C k+1 {Res(C k, C i ) C i {C k-1, C k-2,.. } S} k=1, 2, 3, Strategia rezolutiei liniare de intrare S, C 0 S C 1 {Res(C 0, C i ) C 0, C i S} C k+1 {Res(C k, C i ) C i S} k=1, 2, 3, Strategia rezolutiei unitare 42

43 Clauze subsumate O clauza C subsumeaza o clauza D daca si numai daca exista o substitutie α astfel incat Cα D. D se numeste clauza subsumata. C=P(x) D=P(a) Q(a) Strategia eliminarii 43

44 Verificare C subsumeaza D D = L 1 L m, α = {x 1 /a 1,.. x n /a n } Dα = L 1 α L m α, ~Dα = ~L 1 α ~L m α 1. W {~L 1 α,, ~L m α} 2. k 0, U 0 {C} 3. daca U k atunci intoarce SUCCES 4. U k+1 {rez(c 1,C 2 ) C 1 U k, C 2 W} 5. daca U k+1 = φ atunci intoarce INSUCCES 6. k k+1 7. repeta de la 3 sfarsit 44

45 5.6 Obtinerea raspunsurilor ( x)(estela(mihai, x) EsteLa(grivei, x)) EsteLa(mihai,scoala) ( y)estela(grivei, y) C1 C2 C3 ~ EsteLa(mihai, x) EsteLa(grivei, x) EsteLa(mihai,scoala) ~ EsteLa(grivei,y) (C3) ~EsteLa(grivei,y) ~EsteLa(mihai,x) V EsteLa(grivei,x) (C1) {x/y} (C4) ~EsteLa(mihai,x) EsteLa(mihai,scoala) (C2) {scoala/x} (a) 45

46 (C3) ~EsteLa(grivei,y) V EsteLa(grivei,y) ~EsteLa(mihai,x) V EsteLa(grivei,x) (C1) {x/y} (C4) ~EsteLa(mihai,x) VEsteLa(grivei,x) EsteLa(mihai,scoala) (C2) EsteLa(grivei,scoala) {scoala/x} (b) 46

47 6. Prolog R. Kowalski, A. Colmerauer - începutul anilor '70 Corespondenta Logica cu Predicate si limbajul Prolog clauze Horn definite Structura logica vs structura de control si executie 47

48 6.1 Structura logica a limbajului Prolog Un scop S este adevarat intr-un program Prolog, adica poate fi satisfacut sau derivă logic din program, daca si numai daca: 1. exista o clauza C a programului; 2. exista o instanta I a clauzei C astfel incat: antetul lui I sa fie identic cu cel al lui S; toate scopurile din corpul lui I sunt adevarate, deci pot fi satisfacute 48

49 6.2 Structura de control si executie a limbajului Prolog Rezolutie liniara de intrare Ordinea faptelor si clauzelor Ordinea scopurilor in corpul clauzelor Backtracking 49

50 6.3 Prolog exemplu % parinte(individx, IndividY) % stramos(individx, IndividZ) parinte(vali, gelu). parinte(ada, gelu). parinte(ada, mia). parinte(gelu, lina). parinte(gelu, misu). parinte(misu, roco). vali gelu lina str1(x, Z) :- parinte(x, Z). str1(x, Z) :- parinte(x, Y), str1(y, Z). ada mia mişu roco 50

51 Prolog exemplu % Se schimba ordinea regulilor: str2(x, Z) :- parinte(x, Y), str2(y, Z). str2(x, Z) :- parinte(x, Z). % Se schimba ordinea scopurilor in prima varianta: str3(x, Z) :- parinte(x, Z). str3(x, Z) :- str3(x, Y), parinte(y, Z). % Se schimba atat ordinea regulilor, cat si ordinea scopurilor: str4(x, Z) :- str4(x, Y), parinte(y, Z). str4(x, Z) :- parinte(x,z). 51

52 Prolog - exemplu str1(ada, misu)?- str1(ada, misu). yes parinte(ada, misu) INSUCCES parinte(ada, Y), str1(y, misu) Y=gelu str1(gelu, misu) parinte(ada, gelu) parinte(gelu, misu) SUCCES SUCCES str3(ada, misu)?- str2(ada, misu). yes?- str3(ada, misu). yes parinte(ada, misu) INSUCCES str3(ada, Y), parinte(y, misu) Y=Y' parinte(gelu, misu) parinte(ada, Y') SUCCES Y'=gelu parinte(ada, gelu) SUCCES 52

53 Prolog exemplu?- str4(ada, misu). str4(ada, misu) str4(ada, Y), parinte(y, misu) str4(ada, Y'), parinte(y', Y) str4(ada, Y"), parinte(y", Y)?- str3(mia, roco).... arbore infinit str3(mia, roco) parinte(mia, roco) str3(mia, Y), parinte(y, roco) INSUCCES parinte(mia, Y) str3(mia, Y'), parinte(y', Y) INSUCCES parinte(mia, Y') str3(mia, Y"), parinte(y", Y') INSUCCES parinte(mia, Y") INSUCCES... arbore infinit 53

Elemente de logicǎ matematicǎ

Elemente de logicǎ matematicǎ Elemente de logicǎ matematicǎ 9 noiembrie 2004 - Calcul propoziţional - Calculul predicatelor - Proceduri de decizie pt. realizabilitate - Demonstrare de teoreme prin rezoluţie Elemente de logicǎ matematicǎ

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Reprezentare si rationament folosind clauze precise. Capitolul 2

Reprezentare si rationament folosind clauze precise. Capitolul 2 Reprezentare si rationament folosind clauze precise Capitolul 2 Agenti bazati pe cunostinte Una dintre abordarile clasice ale IA porneste de la premisa ca inteligenta umana este rezultatul realizarii de

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)). Teoremă. (Y = f(x)). Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism Demonstraţie. f este continuă pe X: x 0 X, S Y (f(x 0 ), ε), S X (x 0, ε) aşa ca f(s X (x 0, ε)) = S Y (f(x 0 ), ε) : y

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 Şiruri de numere reale

Curs 2 Şiruri de numere reale Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită. Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Logică și structuri discrete. Logica predicatelor. Marius Minea 10 noiembrie 2014

Logică și structuri discrete. Logica predicatelor. Marius Minea  10 noiembrie 2014 Logică și structuri discrete Logica predicatelor Marius Minea marius@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/~marius/curs/lsd/ 10 noiembrie 2014 Logică: recapitulare Folosim logica pentru a formaliza raționamente

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

z a + c 0 + c 1 (z a)

z a + c 0 + c 1 (z a) 1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Metode de demonstraţie pentru teorema de completitutine - studiu comparativ -

Metode de demonstraţie pentru teorema de completitutine - studiu comparativ - Metode de demonstraţie pentru teorema de completitutine - studiu comparativ - Denisa Diaconescu 1 1 Introducere Teorema de completitudine a lui Gödel pentru logica de ordinul I este unul dintre cele mai

Διαβάστε περισσότερα

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b. Lucrare Soluţii 28 aprilie 2015 Varianta 1 I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2 Definiţie. Numărul întreg p se numeşte număr prim dacă p 0,

Διαβάστε περισσότερα

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă Noţiunea de spaţiu liniar 1 Noţiunea de spaţiu liniar Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară 2 Mulţime infinită liniar independentă 3 Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

Logică și structuri discrete. Marius Minea marius/curs/lsd/ 31 octombrie 2016

Logică și structuri discrete. Marius Minea  marius/curs/lsd/ 31 octombrie 2016 Logică și structuri discrete Logică propozițională Marius Minea marius@cs.upt.ro http://cs.upt.ro/ marius/curs/lsd/ 31 octombrie 2016 Logica stă la baza informaticii circuite logice: descrise în algebra

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l + Semnul local al unei funcţii care are limită. Propoziţie. Fie f : D (, d) R, x 0 D. Presupunem că lim x x 0 f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl,

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Logică și structuri discrete. Logica predicatelor. Marius Minea 24 noiembrie 2015

Logică și structuri discrete. Logica predicatelor. Marius Minea   24 noiembrie 2015 Logică și structuri discrete Logica predicatelor Marius Minea marius@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/~marius/curs/lsd/ 24 noiembrie 2015 Logică: recapitulare Folosim logica pentru a formaliza raționamente

Διαβάστε περισσότερα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1 FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1) Ecuatii exponentiale Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. Cea mai simpla ecuatie exponentiala este de forma a x = b, () unde a >, a. Afirmatia.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba

Διαβάστε περισσότερα

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă. Sala: 2103 Decembrie 2014 Conf. univ. dr.: Dragoş-Pătru Covei CURS 11: ALGEBRĂ Specializarea: C.E., I.E., S.P.E. Nota: Acest curs nu a fost supus unui proces riguros de recenzare pentru a fi oficial publicat.

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

3.4. Minimizarea funcţiilor booleene

3.4. Minimizarea funcţiilor booleene 56 3.4. Minimizarea funcţiilor booleene Minimizarea constă în obţinerea formei celei mai simple de exprimare a funcţiilor booleene în scopul reducerii numărului de circuite şi a numărului de intrări ale

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare Matrice 1 Matrice Adunarea matricelor Înmulţirea cu scalar. Produsul 2 Proprietăţi ale determinanţilor Rangul unei matrice 3 neomogene omogene Metoda lui Gauss (Metoda eliminării) Notiunea de matrice Matrice

Διαβάστε περισσότερα

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,

Διαβάστε περισσότερα

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune .3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme liniare - metode directe

Sisteme liniare - metode directe Sisteme liniare - metode directe Radu T. Trîmbiţaş 27 martie 2016 1 Eliminare gaussiană Să considerăm sistemul liniar cu n ecuaţii şi n necunoscute Ax = b, (1) unde A K n n, b K n 1 sunt date, iar x K

Διαβάστε περισσότερα

Algoritmica grafurilor XI. Cuplaje in grafuri. Masuri de calitate. Numere Ramsey

Algoritmica grafurilor XI. Cuplaje in grafuri. Masuri de calitate. Numere Ramsey Algoritmica grafurilor XI. Cuplaje in grafuri. Masuri de calitate. Numere Ramsey Mihai Suciu Facultatea de Matematică și Informatică (UBB) Departamentul de Informatică Mai, 16, 2018 Mihai Suciu (UBB) Algoritmica

Διαβάστε περισσότερα

Grafuri planare Colorarea grafurilor. Curs 12. Grafuri planare. Colorarea grafurilor. Polinoame cromatice. 23 decembrie 2016.

Grafuri planare Colorarea grafurilor. Curs 12. Grafuri planare. Colorarea grafurilor. Polinoame cromatice. 23 decembrie 2016. Grafuri planare Polinoame cromatice 23 decembrie 2016 Definiţii şi exemple Grafuri planare Un graf G este planar dacă poate fi desenat în plan astfel încât muchiile să nu se intersecteze decât în nodurile

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

Principiul incluziunii si excluziunii. Generarea şi ordonarea permutărilor. Principiul porumbeilor. Pri

Principiul incluziunii si excluziunii. Generarea şi ordonarea permutărilor. Principiul porumbeilor. Pri Generarea şi ordonarea permutărilor. Principiul porumbeilor. Principiul incluziunii si excluziunii Recapitulare din cursul trecut Presupunem că A este o mulţime cu n elemente. Recapitulare din cursul trecut

Διαβάστε περισσότερα

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I. Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea

Διαβάστε περισσότερα

Principiul Inductiei Matematice.

Principiul Inductiei Matematice. Principiul Inductiei Matematice. Principiul inductiei matematice constituie un mijloc important de demonstratie in matematica a propozitiilor (afirmatiilor) ce depind de argument natural. Metoda inductiei

Διαβάστε περισσότερα

3.4. Minimizarea funcţiilor booleene

3.4. Minimizarea funcţiilor booleene 56 sau: F = ABC + ABC + ABC Complementând din nou, se obţine funcţia iniţială: F = ABC + ABC + ABC = ABC ABC ABC = ( A + B + C)( A + B + C)( A + B + C) sau F = S 4 S5 S6 3.4. Minimizarea funcţiilor booleene

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15 MĂSURI RELE Cursul 13 15 Măsuri reale Fie (,, µ) un spaţiu cu măsură completă şi f : R o funcţie -măsurabilă. Cum am văzut în Teorema 11.29, dacă f are integrală pe, atunci funcţia de mulţime ν : R, ν()

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. Probleme. Să se precizeze dacă funcţiile de mai jos sunt absolut integrabile pe R şi, în caz afirmativ să se calculeze { transformata Fourier., t a. σ(t), t < ; b. f(t) σ(t)

Διαβάστε περισσότερα

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a

Διαβάστε περισσότερα

3 FUNCTII CONTINUE Noţiuni teoretice şi rezultate fundamentale Spaţiul euclidian R p. Pentru p N *, p 2 fixat, se defineşte R

3 FUNCTII CONTINUE Noţiuni teoretice şi rezultate fundamentale Spaţiul euclidian R p. Pentru p N *, p 2 fixat, se defineşte R 3 FUNCTII CONTINUE 3.. Noţiuni teoretice şi rezultate fundamentale. 3... Saţiul euclidian R Pentru N *, fixat, se defineşte R = R R R = {(x, x,, x : x, x,, x R} de ori De exemlu, R = {(x, y: x, yr} R 3

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1

Διαβάστε περισσότερα

George Georgescu 1, Afrodita Iorgulescu 2 1 Universitatea din Bucureşti, Catedra de Fundamentele Informaticii 2 Academia de Studii Economice, Catedra

George Georgescu 1, Afrodita Iorgulescu 2 1 Universitatea din Bucureşti, Catedra de Fundamentele Informaticii 2 Academia de Studii Economice, Catedra Logică matematică George Georgescu 1, Afrodita Iorgulescu 2 1 Universitatea din Bucureşti, Catedra de Fundamentele Informaticii 2 Academia de Studii Economice, Catedra de Informatică Economică October

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Probleme pentru clasa a XI-a

Probleme pentru clasa a XI-a Probleme pentru clasa a XI-a 1 ( ) 01. Fie A si B doua matrici de ordin n cu elemente numere reale, care satisfac relatia AB = A + B. a) Sa se arate ca det(a 2 + B 2 ) 0. b) Sa se arate ca rang A + B =

Διαβάστε περισσότερα

Ecuatii trigonometrice

Ecuatii trigonometrice Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Integrale cu parametru

Integrale cu parametru 1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1 2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh Copyright Paul GASNER Diagrame Karnaugh Tehnică de simplificare a unei expresii în sumă minimă de produse (minimal sum of products MSP): Există un număr minim

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

1Ecuaţii diferenţiale

1Ecuaţii diferenţiale 1Ecuaţii diferenţiale 1.1 Introducere Definitia 1.1 Se numeşte ecuaţie diferenţială ordinarădeordin1: y 0 (x) =f (x, y (x)) (EDO) unde y este funcţia necunoscută, iar f este o funcţie de două variabile

Διαβάστε περισσότερα

Arhitectura Calculatoarelor. Fizică - Informatică an II. 2. Circuite logice. Copyright Paul GASNER 1

Arhitectura Calculatoarelor. Fizică - Informatică an II. 2. Circuite logice. Copyright Paul GASNER 1 Arhitectura Calculatoarelor Fizică - Informatică an II gasner@uaic.ro 2. Circuite logice Copyright Paul GASNER 1 Funcţii booleene Porţi logice Circuite combinaţionale codoare şi decodoare Cuprins multiplexoare

Διαβάστε περισσότερα

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1 Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se

Διαβάστε περισσότερα

CURS 5 Spaţii liniare. Spaţiul liniar R n

CURS 5 Spaţii liniare. Spaţiul liniar R n CURS 5 Spaţii liniare. Spaţiul liniar R n A. Arusoaie arusoaie.andreea@gmail.com andreea.arusoaie@info.uaic.ro Facultatea de Informatică, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 30 Octombrie 2017 Structura

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

J F (ρ, ϕ, θ) = cos ϕ ρ sin ϕ 0. Teoremă (a diferenţiabilităţii compuse) (legea lanţului) Fie F : D deschis

J F (ρ, ϕ, θ) = cos ϕ ρ sin ϕ 0. Teoremă (a diferenţiabilităţii compuse) (legea lanţului) Fie F : D deschis 3) Coordonate sferice Fie funcţia vectorială F : R + [ π, π] [0, π) R 3, F (ρ, ϕ, θ) = (ρ sin ϕ cos θ, ρ sin ϕ sin θ, ρ cos ϕ). Observăm că F exprimă legătura dintre coordonatele carteziene şi coordonatele

Διαβάστε περισσότερα

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4. RPA (2017) Curs 4 1 / 45

Curs 4. RPA (2017) Curs 4 1 / 45 Reţele Petri şi Aplicaţii Curs 4 RPA (2017) Curs 4 1 / 45 Cuprins 1 Analiza structurală a reţelelor Petri Sifoane Capcane Proprietăţi 2 Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Reţele workflow 3

Διαβάστε περισσότερα