Lucrarea 1.b Clasificatorul Bayes
|
|
- Ιππόλυτος Δασκαλοπούλου
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Lucrarea.b Clasificatorul Bayes. Bază teoretică Formele sunt atât obiectele fizice observabile dar şi modele matematice relativ la celule, particule, forme de undă, spectre de frecvenţă (imagini TV, semnale radar, zgomote, EKG-uri, aplicaţiile de recunoaşterea formelor fiind prezente în medicină, imageria satelitară, meteorologie, criminalistică sau aplicaţii militare. O formă dată poate fi descrisă printr-un set de entităţi caracteristice exprimate prin numere reale (biţi X F =(x,.x n, unde N depinde de precizia urmărită (de exemplu rezoluţia unei imagini. Algoritmii de clasificare Bayes fac parte din metodele statistice de clasificare şi recunoastere a formelor... Algoritmi de clasificare Bayes (cazul a două clase Fie Ω = Μ ω (M clase disjuncte de forme de acelaşi tip ω,..., ω M, M şi se consideră cunoscute din i= determinări statistice probabilităţile apriori P ( ω i ale claselor ω i (pentru i= M, şi se presupune că ω i M > 0 şi i= ω i =... Regula lui Bayes de clasificare (ipoteza binară În cazul a două clase de forme ω, ω (M=, o formă nouă de intrare X (vector aleator n-dimensional de caracteristici poate fi clasificată (teoretic prin compararea probabilităţilor aposteriori după regula : unde: i=,: P ( ω X > ω <P ( ω X => X { ω P ( ω i X este probabilitatea aposteriori (probabilitatea ca după ce X a fost clasificat, forma X să aparţină clasei ω i ; P ( ω i este probabilitatea apriori a clasei ω i, i=, (probabilitatea ca o formă să aparţină clasei ω i (... Algoritmul lui Bayes cu eroare minimă de clasificare Algoritmul Bayes cu eroare minimă realizează clasificarea formelor pe baza comparării raportului de plauzibilitate cu un anumit prag. Definim :
2 raportul de plauzibilitate L ( x = f ( x ω (al claselor ω, ω, relative la forma X, unde f( x ω şi f( f ( x ω x ω sunt funcţiile densitate ale vectorului X condiţionate de ω respectiv ω. pragul raportului de plauzibilitate ν = şi notăm cu h = ln L Relaţia lui Bayes devine : ω ω < ω ω h( x > ln X { ( ω ω Demonstraţie : < ω h( x > ln < > f ( x ω ln L > ln ν L > f ( x ω < ν < ν ω f ( x ω f ( x f ( x ω ω P ( ω X > ω <P ( ω X (conform relaţiei ( X { f ( x ω Testul de clasificare Bayes poate duce la situaţii de ambiguitate, în cazul egalităţii membrului stâng. De ω > < aceea se evaluează performanţa testului prin calcularea probabilităţii erorii de clasificare. La egalitate se obţine ecuaţia suprafeţei de separaţie: L (x = ν ce împarte spaţiul R n în două regiuni R : L (x ν şi R : L (x < ν Eroarea de clasificare a formei X apare când se atribuie X regiunii R în cazul în care X R sau dacă X se atribuie lui R când în realitate X R Probabilitatea erorii de clasificare ε este : ε = P (X R ω P (ω + P (X R ω P (ω = P (ω f ( x ω dx R Din R R = R n f ( x dx R ω + P (ω f ( x ω dx + f x dx R ( ω = f x dx n R ( ω R Deci se obţine : ε = P (ω + R P (ω f ( x ω P (ω f ( x ω dx (a Pentru minimizarea lui ε trebuie ca termenul integral din relaţia (a să fie negativ: P (ω f ( x ω P (ω f ( x ω 0
3 Deci R e definit prin P (ω f ( x ω P (ω f ( x ω relaţie identică cu relaţia ( În ipoteza că densităţile de probabilitate condiţionate f ( x ω şi f ( x ω sunt normal distribuite, având vectorii medie µ şi µ, şi matricile de covarianţă Σ şi Σ se poate scrie relaţia echivalentă : detσ (x µ T Σ - (x µ (x µ T Σ - (x µ + ln det Demonstraţie: Din relaţia ( avem ln f ( x ω f ( x ω > < ln ω, ω Σ > < ω ω ln X { (3 ω ω Înlocuind f ( x ω = n / / (π (detσ exp(- (x µ T Σ - (x µ (vezi mai jos def. 3 şi f ( x ω detσ => (x µ T Σ - (x µ (x µ T Σ - (x µ + ln det Σ > < ln ω (q.e.d. ω Definiţia : Vectorul-medie al unui vector aleator n-dimensional X= (ξ,, ξ n T este vectorul coloană µ X = ( µ,, µ n T = ( E ξ,, E ξ n T not E (X Definiţia : Matricea de covarianţă Σ X R n x n este matricea pătratică de ordin n, asociată lui X (un vector aleator n- dimensional X= (ξ,, ξ n T (cu componente ce au media µ şi dispersia Σ, definită ca: Σ X= E ( ( X E ( X ( X E ( X T = E ( X X T E (X E ( X T. Deci Σ X = σ... σ n unde σ ij =cov(ξ i, ξ j =covarianţa, σ ii =Var(ξ i, ξ i =σ i (σ i = varianţa / dispersia / σ σ... σ n nn i = abaterea medie pătratică Definiţie 3 : Un vector aleator n-dimensional X= (ξ,, ξ n T (cu componente ce au media µ şi dispersia Σ este = repartizat normal (sau gasussian, notat f (x N (µ, Σ, dacă matricea de covarianţă Σ = Σ X este pozitiv definită şi are funcţia de densitate de probabilitate f(x= exp(- n / / (x µ T Σ - (x µ, unde µ = µ X (π (detσ e vectorul-mediu al lui X. Funcţia d(x, µ, Σ=((x µ T Σ - (x µ ½ este distanţa Mahalanobis între vectorii coloană x şi µ asociată matricii simetrice Σ Algoritmul lui Bayes de risc minim (extinde algoritmul cu eroare minimă de clasificare Notăm cu c ij costul clasificarii eronate a formei X ωj când de fapt este ω I ( i, j şi presupunem că o decizie eronată este mai scumpă decât o decizie corectă:
4 Pentru c > c şi c > c în urma minimizării costului mediu r = j= i= R j c ij ω i f (x ω i dx. Se obţine relaţia : f ( x ω > c c ω ω < X { (4 f ( x ω c c ω ω Pentru cazul când c -c =c -c (ex. cazul particular c =c =0 si c =c din relaţia de calcul al algoritmului de risc minim (4 se obţine relaţia algoritmului Bayes cu eroare minimă de clasificare (. Dacă în membrul stâng al ecuaţiilor ( şi (4 apare o situaţie de egalitate nu se poate trage nici o concluzie. În consecinţă se poate atribui forma uneia dintre clase, sau se rafinează testul prin adăugarea de noi caracteristici, sau se aplică alt algoritm. Odată ce clasificatorul a fost proiectat şi antrenat, în situaţia în care densităţile de probabilitate condiţionate ale vectorilor caracteristicilor selectate sunt cunoscute pentru fiecare clasă sau pot fi estimate precis dintr-un set de eşantioane (set de antrenare, se aplică regula de clasificare Bayes, care minimizează probabilităţile de recunoaştere eronată sau riscul mediu. În situaţia, mai des întâlnită, când acestea nu sunt cunoscute se utilizează fie funcţiile discriminant, fie metode neparametrice de clasificare... Clasificare Bayes pentru M clase (M> Pentru M (M > clase de forme din spaţiul R n, notate ω,..., ω M, o formă nouă de intrare X (vector aleator n-dimensional de caracteristici poate fi clasificată prin : a compararea probabilităţilor aposteriori după regula de forma : P ( ω i X > ω <P ( ω j X => X { i, pentru j j (5 ω j ceea ce e echivalent cu P ( ω i f (x ω i > ω <P ( ω j f( x ω j => X { i, pentru j j (6 ω j unde : i, j = M, cu M > P ( ω i X este probabilitatea aposteriori (probabilitatea ca după ce X a fost clasificat, forma X să aparţină clasei ω i ; P ( ω i, P ( ω j este probabilitatea apriori a clasei ω i (respectiv ω j (probabilitatea ca o formă să aparţină clasei ω i, respectiv ω j
5 b decizie bazată pe minimizarea riscului (costului mediu pentru M clase Pentru calculul riscului avem expresia : M r = j= M i= R j c ij ω i f (x ω i dx (7 unde : R i sunt regiunile din spaţiul R n corespunzând claselor ω i, pentru i.m iar cij este costul deciziei eronate X ω j când clasa adevărată este ω i Algoritmul Bayes de risc minim poate fi scris pentru cazul a M clase de forme: M i= M c ij ω i f (x ω i < i= c ik ω i f (x ω i, pentru k j X ω j, i,j,k.m (8 În cazul particular c ii = 0 şi c ij = pentru i j algoritmul capătă forma de la punctul (a C o.3. Clasificatori şi funcţii discriminant v Pentru cazul a M clase de forme din spaţiul R n (M >, notate ω,..., ω M, se consideră cunoscute probabilităţile apriori P ( ω i şi densităţile condiţionate f (x ω i, i M. Proiectarea unui clasificator presupune calcularea explicită a unui set de M funcţii discriminant şi selectarea clasei care corespunde maximului MAX g k :: k g k : R n R, k M, astfel că g i (X > g j (X, pentru j j (9 Când inegalitatea din ecuaţia (8 nu este strictă se ajunge la ambiguitatea deciziei, caz în care clasificarea nu poate fi decisă. Soluţia: fie se alege oricare din cele două clase ω i, ω j fie se alege un algoritm mai puternic. Ex: Se poate alege setul de funcţii discriminant de forma: a în cazul algoritmului Bayes cu eroare minimă de clasificare g k (x = ln P (ω k + ln f (x ω k, sau g k (x = P (ω k f (x ω k, pentru k M b în cazul algoritmului Bayes cu risc minim M g k (x = i= c ik ω i f (x ω i
6 .4. Funcţii discriminant de tip Bayes pentru vectori de caracteristici repartizaţi normal Pentru forme X de intrare din spaţiul R n cu densităţi condiţionate normale de forma : = f ( x, ω i N (µ i, Σ i, i M Luăm în considerare un clasificator Bayes cu eroare minimă de clasificare pentru M clase, cu funcţiile discriminant : g k (x = ln P (ω k + ln f (x ω k, pentru k M se obţine pentru vectori repartizaţi normal relaţia: g k (x = (x µ k T k (x µ k n ln π ln (det k + ln ω k (0 selectarea clasei corespunzând lui Cazuri particulare: MAX g k : k a Pentru k = σ I n (componente vectorilor X sunt independente având dispersia σ se obţine relaţia: g k (x = σ x µ k + ln ω k, k M ( b Pentru clase echiprobabile ω k = /M atunci funcţiile discriminant sunt g k (x = x µ k ( Clasificatorul bazat pe minimizarea distanţei euclidiene: Pentru o forma F reprezentată prin vectorul X F de caracteristici se calculează distanţele minime dintre X F şi vectorul medie al claselor.(comparare este de tip template-matching când vectorul medie este prototipul clasei sale: min d (x F, µ k = x µ k =g k (x= d (x F, µ i0 X ω i0 (3 Clasificatorul liniar are setul de funcţii discriminant: g k (x = σ ( xt x µ T k x +µ T k µ k + ln ω k, k M g k (x = w k T x + w k0 (4 unde w k = σ µ k, şi w k0 = σ µ k T µ k + ln ω k, pentru k M
7 . Probleme Problema. Fie două clase de semnale bidimensionale X= x x repartizate normal clasa ω {A=, B=, C=, D= }, clasa ω {E=, F=, G=, H= }, 0 0 Cerinte: a Calculaţi probabilităţile apriori (ω, ω, vectorii medie (µ, µ şi matricile de covarianţă (Σ, Σ. b Ecuaţia suprafeţei de separaţie c Reprezentarea grafică d Regula de decizie 3 e Să se clasifice vectorii : J =, J =, J3 =, J4 = G H E A D C x Problema. Fie 3 clase de semnale bidimensionale X= x x repartizate normal clasa ω {A=, B=, C=, D= }, clasa ω {E=, F=, G=, H= }, clasa ω 3 {I=, J=, K=, L= }, 0 0 Cerinte: a functiile discriminant pentru cele 3 clase b ecuatiile suprafetelor de separate dintre clase c sa se clasifice vectorii V =, V =,
8 3. Aplicații de laborator 3.. Clasificatorul Bayes Se utilizează aplicaţia Bayes.exe (consola şi se parcurg paşii :. Se selectează ( Criteriul de decizie Bayes (forma quadratică. Dimensiunea spaţiului = 3. Numărul de vectori din lotul de estimare al clasei = Numărul de vectori din lotul de test al clasei = Media impusă pentru clasa = µ =(3 0 T 0 6. Matricea de covariaţie impusă pentru clasa Σ = 0 7. Numărul de vectori din lotul de estimare al clasei = Numărul de vectori din lotul de test al clasei = Media impusă pentru clasa = µ =(-3 0 T 0 0. Matricea de covariaţie impusă pentru clasa Σ = 0. Se noteaza în caietul de laborator parametric statistici ai clasei şi parametrii statistici ai clasei cu zecimale.. Afisare faza de recunoastere? (D Se notează eroarea de clasificare obţinută. 3a. Doriti sa clasificati un vector necunoscut? Nu 4. Se reiau pasii -3 pentru cazul menţinerii constante a mediilor µ şi µ şi matricile de covarianţă modificate a Σ = Σ =( 0 0 (σ =σ = ½ b Σ = Σ =( (σ =σ =3 ½ c Σ = Σ =( (σ =σ = 5. Se selectează optiunea 4 Sfârsit program. 6. Să se reprezinte grafic eroarea de clasificare în funcţie de dispersie σ Opţional: 3b. Pentru matricile de covarianţă a Σ = Σ =(/ 0 0 / se verifică clasificarea vectorilor J =, 0 3 =, J3 =, J4 = (problema punctul e 0 3
9 3.. Aplicatie demo a clasificatorului Bayes pentru clase Obiectiv: reprezentarea suprafetei de separatie pentru doua clase folosind Clasificatorul Bayes. Desfasurarea lucrarii: - se deschide programul Matlab si se ruleaza fisierul ClasifBayes.m - inainte de initializarea claselor se reseteaza toate valorile prin apasarea butonului Reset - fiecare clasa se initializeaza cu minim 3 puncte necoliniare (daca punctele sunt coliniare, nu se va putea calcula inversa matricei de covariatie, deoarece determinantul matricei de covariatie va fi zero - dupa initializarea celor clase, pentru a vedea suprafata de separatie apasati butonul Suprafata de separatie - pentru a clasifica un nou punct in una dintre cele doua clase, introduceti coordonatele punctului si apasati butonul Clasifica. Daca punctul va fi clasificat ca facand parte din Clasa, atunci va fi marcat cu culoarea specifica Clasei(verde, altfel va fi marcat cu culoarea specifica Clasei(magenta. Odata cu afisarea grafica a suprafetei de separatie se vor afisa mediile si matricele de covariatie a celor doua clase precum si ecuatia suprafetei de separatie. Exemplu. Se apasa butonul de Reset. Pentru Clasa se introduc punctele ( 0, ( 3, ( 4 0, ( 3-3. Pentru Clasa se introduc punctele (- 0, (-3, (-4 0, ( Se afiseaza suprafata de separatie apasand butonul Suprafata de separatie 5. Se clasifica vectorii (- si ( 0 Exemplu Pentru Clasa se introduc punctele ( 0 0, ( 0, ( Pentru Clasa se introduc punctele ( -, ( -, ( 0 Exemplu 3 Pentru Clasa se introduc punctele ( 0, (, ( 3 Pentru Clasa se introduc punctele ( -, ( 0, (
10 Pentru Exemplu veti obtine o reprezentare grafica precum cea din captura de mai jos: Figura 3.. Aplicatie demo a clasificatorului Bayes pentru clase
11 3.3. Clasificarea pixelilor din imagini cu sol si vegetatie folosind clasificatorul Bayes Obiectiv: identificarea pixelilor de sol si a celor de vegetatie din imagini color folosind clasificatorul Bayes. Deoarece imaginile contin in mod predominant doar informatie de sol si vegetatie (maron si verde s-a facut trecerea din coordonate RGB in coordonate rg. Pentru fiecare pixel s-a aplicat transformata RGB rg unde: R G r = 55 si g = 55 R+ G+ B R+ G+ B a. Antrenarea Pentru etapa de antrenare s-au folosit clase: - clasa(vegetatie formata dintr-o imagine de dimensiune 50*50 continand numai puncte de vegetatie; - clasa (sol formata dintr-o imagine de dimensiune 50*50 continand numai puncte de sol. (Observatie: folosirea unui numar mai mare de pixeli pentru etapa de antrenare va duce la o cresterea a acuratetii in etapa de detectie. Pentru cele clase de sol si de vegetatie s-a facut transformarea RGB rg. S-au obtinut astfel doua clase (sol si vegetatie cu vectori bidimensionali (rg pentru care s-a aplicat clasificatorul Bayes si s-a determinat suprafata de separatie. b. Testarea Pentru fiecare pixel din imaginile de test s-a aplicat transformata RGB rg si apoi s-a folosind regula de decizie: detσ (x µ T Σ - (x µ (x µ T Σ - (x µ + ln det pentru clasificarea in una dintre cele clase. Σ > < ω ω ln X { ω ω
12 Desfasurarea lucrarii: - se deschide programul Matlab si se ruleaza fisierul Segmentare_sol_vegetatie.m - pentru etapa de antrenare se selecteaza o imagine cu sol si o imagine cu vegetatie - pentru reprezentarea grafica in spatiul rg si a suprafetei de separatie apasati butonul Suprafata de separatie - Pentru etapa de testare alegeti una dintre imaginile de test disponibile Pentru imaginea de test test veti obtine o reprezentare grafica precum cea din captura de mai jos: Figura 3.. Clasificarea pixelilor din imagini cu sol si vegetatie folosind clasificatorul Bayes
13 Bibliografie : V.Neagoe, O. Stănăşilă Recunoasterea formelor si retele neurale algoritmi fundamentali, Ed. Matrix Rom, Bucureşti, 998.
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.
liberi 1 liberi 2 3 4 Segment orientat liberi Fie S spaţiul geometric tridimensional cu axiomele lui Euclid. Orice pereche de puncte din S, notată (A, B) se numeşte segment orientat. Dacă A B, atunci direcţia
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă
Noţiunea de spaţiu liniar 1 Noţiunea de spaţiu liniar Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară 2 Mulţime infinită liniar independentă 3 Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).
Teoremă. (Y = f(x)). Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism Demonstraţie. f este continuă pe X: x 0 X, S Y (f(x 0 ), ε), S X (x 0, ε) aşa ca f(s X (x 0, ε)) = S Y (f(x 0 ), ε) : y
prin egalizarea histogramei
Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o
2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale
Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei
CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
Sisteme liniare - metode directe
Sisteme liniare - metode directe Radu T. Trîmbiţaş 27 martie 2016 1 Eliminare gaussiană Să considerăm sistemul liniar cu n ecuaţii şi n necunoscute Ax = b, (1) unde A K n n, b K n 1 sunt date, iar x K
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Lab06: Extragerea trăsăturilor şi selecţia trăsăturilor. Aplicaţie pentru recunoaşterea obiectelor bazată pe formă.
Lab06: Extragerea trăsăturilor şi selecţia trăsăturilor Aplicaţie pentru recunoaşterea obiectelor bazată pe formă. Aplicație practică a extragerii şi selecţiei trăsăturilor Recunoaşterea celor 4 forme
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune
.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este
Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.
Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea
Lectia III Produsul scalar a doi vectori liberi
Produsul scalar: denitie, proprietati Schimbari de repere ortonormate in plan Aplicatii Lectia III Produsul scalar a doi vectori liberi Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia III Produsul scalar:
Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane
Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii
Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB, aprilie 7 Proba scrisă la MATEMATICĂ SUBIECTUL I (3 puncte) ) (5 puncte) Fie matricele A = 3 4 9 8
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice
Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice As. Ruxandra Barbulescu Septembrie 2017 Orice nelamurire asupra enunturilor/implementarilor se rezolva in cadrul laboratorului de MN,
Curs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă
Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a
Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi
Lect. dr. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Algebră, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC http://math.etti.tuiasi.ro/maticiuc/ CURS XI XII SINTEZĂ 1 Algebra vectorială
7 Distribuţia normală
7 Distribuţia normală Distribuţia normală este cea mai importantă distribuţie continuă, deoarece în practică multe variabile aleatoare sunt variabile aleatoare normale, sunt aproximativ variabile aleatoare
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.
Sala: 2103 Decembrie 2014 Conf. univ. dr.: Dragoş-Pătru Covei CURS 11: ALGEBRĂ Specializarea: C.E., I.E., S.P.E. Nota: Acest curs nu a fost supus unui proces riguros de recenzare pentru a fi oficial publicat.
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu
INTRODUCERE Laborator 1: ÎN ALGORITMI Întocmit de: Claudia Pârloagă Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu I. NOŢIUNI TEORETICE A. Sortarea prin selecţie Date de intrare: un şir A, de date Date de ieşire:
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale
Laborator 6 Integrarea ecuaţiilor diferenţiale Responsabili: 1. Surdu Cristina(anacristinasurdu@gmail.com) 2. Ştirbăţ Bogdan(bogdanstirbat@yahoo.com) Obiective În urma parcurgerii acestui laborator elevul
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.
Lucrare Soluţii 28 aprilie 2015 Varianta 1 I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2 Definiţie. Numărul întreg p se numeşte număr prim dacă p 0,
Conice - Câteva proprietǎţi elementare
Conice - Câteva proprietǎţi elementare lect.dr. Mihai Chiş Facultatea de Matematicǎ şi Informaticǎ Universitatea de Vest din Timişoara Viitori Olimpici ediţia a 5-a, etapa I, clasa a XII-a 1 Definiţii
8 Intervale de încredere
8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată
2.3 Geometria analitică liniarăînspaţiu
2.3 Geometria analitică liniarăînspaţiu Pentru început sădefinim câteva noţiuni de bază în geometria analitică. Definitia 2.3.1 Se numeşte reper în spaţiu o mulţime formată dintr-un punct O (numit originea
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul
Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea
Zgomotul se poate suprapune informaţiei utile în două moduri: g(x, y) = f(x, y) n(x, y) (6.2)
Lucrarea 6 Zgomotul în imagini BREVIAR TEORETIC Zgomotul este un semnal aleator, care afectează informaţia utilă conţinută într-o imagine. El poate apare de-alungul unui lanţ de transmisiune, sau prin
Algebra si Geometrie Seminar 9
Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
z a + c 0 + c 1 (z a)
1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei
f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +
Semnul local al unei funcţii care are limită. Propoziţie. Fie f : D (, d) R, x 0 D. Presupunem că lim x x 0 f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl,
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2016 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
ADOLF HAIMOVICI, 206 Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii. Se consideră predicatul binar p(x, y) : 4x + 3y = 206, x, y N și mulțimea A = {(x, y) N N 4x+3y = 206}. a) Determinați
INTERPOLARE. y i L i (x). L(x) = i=0
INTERPOLARE Se dau punctele P 0, P 1,..., P n in plan sau in spatiu, numite noduri si avand vectorii de pozitie r 0, r 1,..., r n. Problemă. Să se găsească o curbă (dintr-o anumită familie) care să treacă
1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,...
1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,..., X n şi coeficienţi în K se înţelege un ansamblu de egalităţi formale
SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
1.4 Schimbarea bazei unui spaţiu vectorial
Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială. Schimbarea bazei unui spaţiu vectorial După cum s-a văzut deja, într-un spaţiu vectorial V avem mai multe baze, iar un vector x V va avea câte un sistem
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,
Matrice. Determinanti. Sisteme liniare
Matrice 1 Matrice Adunarea matricelor Înmulţirea cu scalar. Produsul 2 Proprietăţi ale determinanţilor Rangul unei matrice 3 neomogene omogene Metoda lui Gauss (Metoda eliminării) Notiunea de matrice Matrice
Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15
MĂSURI RELE Cursul 13 15 Măsuri reale Fie (,, µ) un spaţiu cu măsură completă şi f : R o funcţie -măsurabilă. Cum am văzut în Teorema 11.29, dacă f are integrală pe, atunci funcţia de mulţime ν : R, ν()
Lucian Maticiuc CURS I II. 1 Matrice şi determinanţi. Sisteme de ecuaţii liniare. 1.1 Matrice şi determinanţi
Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Algebră, Semestrul I, Lector dr Lucian MATICIUC http://mathettituiasiro/maticiuc/ CURS I II Matrice şi determinanţi Sisteme de ecuaţii
J F (ρ, ϕ, θ) = cos ϕ ρ sin ϕ 0. Teoremă (a diferenţiabilităţii compuse) (legea lanţului) Fie F : D deschis
3) Coordonate sferice Fie funcţia vectorială F : R + [ π, π] [0, π) R 3, F (ρ, ϕ, θ) = (ρ sin ϕ cos θ, ρ sin ϕ sin θ, ρ cos ϕ). Observăm că F exprimă legătura dintre coordonatele carteziene şi coordonatele
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
VARIANTE PENTRU BACALAUREAT, M1-1, 2007
VARIANTE PENTRU BACALAUREAT, M-, 27 VARIANTA SUBIECTUL I. a) Să se determine ecuația dreptei care trece prin punctul A(2; 5;3) și este paralelă cu dreapta x = y 2 4 6 = z +3 9. b) Să se determine valoarea
CURS 5 Spaţii liniare. Spaţiul liniar R n
CURS 5 Spaţii liniare. Spaţiul liniar R n A. Arusoaie arusoaie.andreea@gmail.com andreea.arusoaie@info.uaic.ro Facultatea de Informatică, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 30 Octombrie 2017 Structura
, m ecuańii, n necunoscute;
Sisteme liniare NotaŃii: a ij coeficienńi, i necunoscute, b i termeni liberi, i0{1,,..., n}, j0{1,,..., m}; a11 1 + a1 +... + a1 nn = b1 a11 + a +... + an n = b (S), m ecuańii, n necunoscute;... am11 +
Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
Transformata Laplace
Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate