Tma 4 ANALIZA ISUILO FIMEI Actiitata întrindrii st supusă în oric momnt riscului. În linii gnral, riscul constitui obabilitata ca un nimnt ndorit să s oducă. În uncţi d poziţia sa p piaţă, d situaţia conomică şi inanciară, d mdiul conomic, rspcti climatul în car îşi dsăşoară actiitata, o socitat poat suporta mai gru sau mai uşor riscuril la car st supusă. Practic nu xistă actiitat conomică în car să nu intrină riscul la un momnt dat. Intnsitata acstuia poat i însă dirită în uncţi d domniu, d tndinţl piţi, d imagina ţării în contxtul mondial tc. În lucrara sa Diagnostic global stratgic, autoara Maria Niculscu idnţiază aptul că oric întrindr st supusă riscului: d xploatar, inanciar şi d alimnt. 4.1. Analiza riscului conomic (d xploatar) iscul conomic mai st cunoscut şi sub dnumira d risc d xploatar sau opraţional. Oric întrindr, pntru a i rntabilă, trbui să îşi acopr intgral chltuilil şi să obţină oit. iscul d xploatar rzintă incapacitata uni socităţi d a s adapta la modiicăril mdiului cu costuri minim. zultatl agnţilor conomici sunt inlunţat oart mult d modiicăril car apar la un momnt dat în mdiul conomic, politic şi social în car actiază socitata: accntuara concurnţi, modiicara crrii, apariţia oduslor d substituţi, dzoltara thnologică, modiicara lgislaţii, schimbara rgimului politic tc. În actiitata d xploatar, riscul dpind în mar măsură d modul d gstionar a actorilor intrni şi în incipal, d oluţia turilor d ânzar, d raportul cost-ţ, calitat-ţ d modiicara structurii chltuililor în raport cu olumul d actiitat s.a. Practic, pntru dtrminara riscului d xploatar s analizază agul d rntabilitat cum şi oluţia lui în raport cu actorii conjuncturali car pot inlunţa olumul d actiitat, implicit indicatorii d prormanţă şi rzultat ai întrindrii. În litratura d spcialitat, agul d rntabilitat st acl nil al actiităţii la car întrindra, in nituril obţinut îşi acopră intgral chltuilil d xploatar, iar rntabilitata st nulă. S mai numşt şi punct mort sau cira d aacri (oducţi) critică. În uncţi d obictul d actiitat, dtrminara agului d rntabilitat s poat raliza în unităţi izic sau aloric, p un singur odus, p grup d odus sau întrindr. În cazul în car întrindra crază un singur odus, punctul mort (agul d rntabilitat) poat i măsurat cu următorii indicatori: Volumul izic critic al oducţii (q cr ) S şti că agul d rntabilitat st atunci când nituril sunt gal cu chltuilil: = h T Pr = 0 (1) în car: 1
= h + h F h T rzintă suma chltuililor total; = cira d aacri; h -chltuili ix total h - chltuili ariabil total În uncţi d oluţia lor în raport cu olumul d actiitat, chltuilil total s împart în chltuili ariabil şi chltuili ix. hltuilil ariabil s modiică odată cu modiicara olumului d actiitat (oporţional sau noporţional) în timp c chltuilil ix, p trmn scurt, s mnţin constant. zultă că atunci când ritmul d crştr al chltuililor ariabil st gal cu dinamica ciri d aacri, costul ariabil unitar s mnţin constant, în timp c costul ix unitar s rduc odată cu crştra ciri d aacri. Atât cira d aacri cât şi chltuilil ariabil pot i dtrminat în uncţi d olumul izic al actiităţii şi d ţul unitar, rspcti costul ariabil unitar. laţia (1) din: qp = qc + h F (2) und: q rzintă olumul izic al ânzărilor; p ţul d ânzar unitar; c costul ariabil unitar. Doarc în cazul galităţii cdnt, q idnţiază oducţia maximă p car trbui să o ralizz socitata pntru ca nituril din xploatar să acopr chltuilil din xploatar al întrindrii, simbolul utilizat a i q (olumul oducţii ncsar atingrii punctului mort sau agului d rntabilitat). laţia (2) din: hf q p c hf q p c Dirnţa p-c s numşt marja unitară a chltuililor ariabil iar mărima sa trbui să acopr costul ix unitar şi să asigur obţinra unui oit unitar. laţia cdntă din: hf q mj Pntru ximara agului d rntabilitat în unităţi aloric (), în cazul întrindrilor car oduc şi comrcializază un singur odus, s utilizază acaşi mtodologi (cira d aacri critică): = h T = h + h F (1) În capitolul rritor la analiza chltuililor s-a idnţiat aptul că acsta pot i analizat i în mărim absolută i sub orma ratlor d icinţă a chltuililor, în cazul acsta, rata chltuililor ariabil s ximă la 1 lu ciră d aacri, astl: h h laţia (1) din: h 1 h F F 2
Dci, cira d aacri arntă agului d rntabilitat a aa rlaţia: h, 1 în car: 1 - = mj, und mj st rata marji chltuililor ariabil. Altl spus: hf mj Pntru unităţil car oduc şi comrcializază o gamă ariată d odus, agul d rntabilitat s stabilşt după rlaţiil: P sau P h 1 h m h n 1 g n i1 h i i1 g r m i i r i und: rzintă rata mdi a chltuililor ariabil; m rata mdi a marji chltuililor ariabil; r i rata chltuililor ariabil indiidual; r rata marji chltuililor ariabil p odus. m i gi structura ciri d aacri S poat dtrmina şi gradul critic d utilizar a capacităţii d oducţi (G) car ximă ocntual, nilul la car trbui să i utilizată capacitata disponibilă, astl încât socitata să nu înrgistrz pirdri, rspcti oitul să i nul: q G 100, q max în car: q max rzintă capacitata maximă d oducţi, ximată în unităţi izic. Prioada critică rzintă intralul d timp în car socitata ralizază oducţia la nilul critic: T max x T und T st prioada supusă analizi (360, 180, 90 zil). Oric întrindr poat să stimz, p baza acsti logici, nilul ncsar al tuturor indicatorilor (olumul oducţii izic, cira d aacri, gradul d utilizar al capacităţii d oducţi tc.) pntru cazul în car îşi dorşt obţinra unui oit anum (la aloara indicatorilor la ag s adaugă mărima oitului aştptat). În cazul în car întrindra oduc şi comrcializază o gamă ariată d odus, mtodologia d dtrminar a agului d rntabilitat st similară. Ealuara riscului d xploatar s ralizază p baza intrtărilor dat alorilor arnt indicatorilor dtrminaţi la agul d rntabilitat. S subînţlg că atunci când o socitat ralizază o oducţi şi o ciră d aacri sub nilul arnt punctului mort, înrgistrază pirdri. D asmna, dacă prioada critică st mai mar dcât prioada implicată în analiză întrindra nu îşi acopră toat 3
chltuilil d xploatar. P trmn scurt, o astl d situaţi nu st alarmantă, doarc st posibil ca în politica întrindrii să i intrnit anumit nimnt car au modiicat oluţia aştptată (d xmplu ralizara uni instiţii car nu a condus la obţinra unor prormanţ dosbit în aclaşi an, modiicara dciziilor stratgic tc.). P trmn lung, prptuara uni situaţii ngati poat accntua oart mult riscul d xploatar, astl că autonomia inanciară a întrindrii s a rduc odată cu crştra gradului d îndatorar. onscinţa a i, crştra riscului inanciar şi chiar a riscului d alimnt. Iată d c st importantă analiza riscului opraţional; a oră imagina asua stării d sănătat a întrindrii. Mtodl d aluar a riscului d xploatar zintă însă şi unl limit. D xmplu, condiţiil conomic s considră rlati constant p timpul analizi, însă în actică situaţia st d mult ori alta; ritmul d crştr al chltuililor ariabil s considră gal cu dinamica olumului d actiitat; chltuilil ix sunt considrat constant, dşi unori l s pot modiica smniicati în contxtul apariţii unor actori conjuncturali tc. Din acst moti st ncsară o xtrapolar, pntru instigara clorlalt situaţii (I hc > I sau I hc < I ). Din analiza agului d rntabilitat s-a constatat ca: - atunci când cira d aacri s situază cu până la 10% pst agul d rntabilitat, situaţia întrindrii st instabilă; - când cira d aacri st cu până la 20% mai mar dcât ca a punctului critic, socitata ar o situaţi rlati stabilă. - dacă cira d aacri dpăşşt punctul mort cu pst 20%, situaţia st conortabilă. Ealuara riscului d xploatar s ac cu ajutorul unui aşa-zis indicator d poziţi aţă d agul d rntabilitat (I poz ). Acst indicator d poziţi s poat dtrmina în: mărimi absolut: I poz = P mărimi rlati: I poz% Indicatorul d poziţi în mărim absolută, cunoscut şi sub dnumira d lxibilitat absolută, ximă capacitata irmi d a-şi modiica oducţia şi a s adapta la crinţl piţi, cu cât acst indicator st mai mar, cu atât lxibilitata irmi st mai ridicată, rspcti riscul d xploatar st mai rdus. Indicatorul d poziţi în mărim rlatiă, aând ca bază ariaţia absolută a ciri d aacri aţă d agul d rntabilitat (I poz %) s mai numşt şi coicint d olatilitat şi ar acaşi aloar inormaţională ca şi indicatorul absolut. Gradul d lxibilitat st dpndnt d potnţial thnic al irmi (d stara şi calitata acstiua), d potnţialul uman şi d structura i organizatorică. Poziţia rlatiă aţă d agul d rntabilitat s mai poat calcula şi cu rlaţia: I poz 100 Din studii statistic s-a ddus că irml s găssc în una dintr situaţiil următoar: instabilă, când cira d aacri s situază cu până la 10% pst agul d rntabilitat; rlati stabilă, când cira d aacri st cu 20% mai mar dcât ca corspunzătoar punctului mort; conortabilă, când cira d aacri dpăşşt agul d rntabilitat cu pst 20%. P P P 4
Elasticitata rzultatului xploatării în raport cu nilul d actiitat şi rlaţia cu agul d rntabilitat Snsibilitata rzultatului xploatării la ariaţia nilului d actiitat s măsoară cu ajutorul coicintului d lasticitat (), numit şi coicintul d lir al xploatării, calculat după rlaţia: E E în car: ΔE ariaţia rzultatului xploatării; Δ ariaţia ciri d aacri. Într coicintul d lasticitat şi agul d rntabilitat, adică nilul d actiitat pntru car rzultatul xploatării st nul, s ormază rlaţia: E E E P P P 1 und: E P rzintă rzultatul xploatării în punctul mort (E = 0). zultă că aloara coicintului d lasticitat st dpndntă d poziţia nilului d actiitat aţă d agul d rntabilitat. u cât irma s îndpărtază d agul d rntabilitat, cu atât lasticitata st mai rdusă, dci riscul d xploatar st mai mic. În oximitata agului d rntabilitat, lasticitata rzultatului xploatării st mai ridicată, iar riscul d xploatar sporit Exmplu: Să s analizz riscul d xploatar in cazul irmlor A,B, cunoscând urmatoarl inormaţii: Tablul 6.1 ZUL A B Nr. INDITOI crt 1 ira d aacri (um) 850 850 850 2 hltuili ariabil (um) 500 700 200 3 hltuili ix (um) 300 100 600 4 Marja chltuililor ariabil (um) 350 150 650 5 ata chltuililor ariabil (%) 58,82 82,35 23,53 5 ata marji chltuililor ariabil (%) 41,18 17,65 76,47 6 Pragul d rntabilitat 728,5 566,6 784,6 7 Indicatorul d poziţi - absolut - rlati 121,5 0,1667 283,4 0,50 65,4 0,083 a mai mar olatilitat în condiţiil d xploatar xistnt o zintă irma, doarc: - indicatorul d poziţi în marim absolută şi ca rlatiă ar ca mai mică aloar; - cira d aacri ralizată dpăşşt doar cu 8,3% p ca corspunzătoar agului d rntabilitat 5
a mai conortabilă poziţi o dţin irma B, întrucât ralizază: - ca mai mar aloar a indicatorului d poziţi absolut şi rlati; - ca mai mică suma a chltuililor ix. Exmplu iind analiza coicintului d lasticitat S considră două irm B şi şi mai mult niluri d actiitat Tablul 4.1 azul Nil d actiitat B 1 2 3 1 2 3 Indicatori ira d aacri 850 1700 2550 850 1700 2550 hltuili ariabil 700 1400 2100 200 400 600 hltuili ix 100 100 100 600 600 600 zultatul xploatării 50 200 350 50 700 1350 ata chltuililor ariabil 82,35 82,35 82,35 23,53 23,53 23,53 % ata marji chltuililor ariabil ((rm %) 17,65 17,65 17,65 76,47 76,47 76,47 Pragul d rntabilitat 566,6 566,6 566,6 784,6 784,6 784,6 (F/rm) oicintul d lasticitat 3 1,5 13 1,9 La irma, car ar o pondr mar a chltuililor ix, rzultatul st oart snsibil la ariaţia ciri d aacri, înrgistrându-s un coicint d lasticitat ridicat (= 13), s dosbir d irma B und lasticitata st mai rdusă (=3). În ambl cazuri, la o indpărtar a ciri d aacri ralizat d gul d rntabilitat s înrgistrază o scădr a coicintului d lasticitat. oicintul d lasticitat pntru nilul 2 s-a calculat aand ca baza nilul 1, iar pntru nilul 3 aand ca baza nilul 2, olosind urmatoara ormulă: E E (200-50)/50 adică in cazul irmi B = 3 (1700-850)/850 a o concluzi gnrală, mărima riscului d xploatar st dată numai d dimnsiuna chltuililor ix (rata chltuililor ariabil st constantă în timp). u cât chltuilil ix sunt mai mici cu atât riscul d xploatar st mai mic (doarc agul d rntabilitat s obţin pntru o aloar a ciri d aacri mai rdusă). 4.2. Analiza riscului inanciar Pntru dsăşurara actiităţii conomic, oric întrindr ar noi d rsurs inanciar, ncsar matrializării obictului d actiitat (chipamnt, matrii im, salarii tc.). Acst rsurs inanciar ormază capitalul socităţii; l st alcătuit din două componnt: capitalul oiu (rsursl inanciar oii a căror utilizar nu supun nici un cost) şi datoriil (crditl atras car gnrază chltuili inanciar sub orma dobânzilor). Îndatorara, in mărima costului implicat, gnrază riscuri inanciar şi actază rzultatl inal al întrindrii. Mtodologia d analiză a riscului 6
inanciar st similară cli arnt riscului d xploatar, cu mnţiuna că mărima ciri d aacri trbui să i suicint d mar încât să acopr p lângă chltuilil total d xploatar şi chltuilil cu dobânzi. La un anumit nil d actiitat şi chltuilil cu dobânzil sunt considrat chltuili ix. În acst caz, agul d rntabilitat global s dtrmină după rlaţia: h F Dob h F Dob P 1 m în car: Dob rzintă dobânzil, iar cllalt simboluri au smniicaţia d la analiza riscului d xploatar. Est irsc aptul ca riscul inanciar crşt odată cu crştra gradului d îndatorar iar olumul d actiitat ncsar acopririi chltuililor curnt trbui să crască oporţional cu crditl atras. Ealuara riscului inanciar s ac cu ajutorul unui aşa-zis indicator d poziţi aţă d agul d rntabilitat global (I poz ). Acst indicator d poziţi s poat dtrmina în: mărimi absolut: I poz = P P mărimi rlati: I poz% P şi a coicintului d lasticitat und st rzultatul după plata dobânzii. Pntru xmpliicar, rluăm xmplu din tablul 6.2 p car i-l compltăm cu inormaţii iind chltuilil inanciar. Prsupunm că cl două întrindri au un acti conomic gal, dar o structură inanciară dirită. Întrindra B s inanţază 50% din crdit pntru car plătşt 40 li dobândă, iar întrindra s inanţază intgral din onduri oii: Tablul 4.2 azul Nil d actiitat B 1 2 3 1 2 3 Indicatori ira d aacri 850 1700 2550 850 1700 2550 hltuili ariabil 700 1400 2100 200 400 600 hltuili ix 100 100 100 600 600 600 zultatul xploatării() 50 200 350 50 700 1350 Dobânzi 40 40 40 0 0 0 zultatul după plata 10 160 310 50 700 1350 dobânzilor () ata chltuililor 82,35 82,35 82,35 23,52 23,52 23,52 ariabil( %) ata marji chltuililor ariabil (rm %) 17,65 17,65 17,65 76,48 76,48 76,48 Pragul d rntabilitat 793,2 793,2 793,2 784,6 784,6 784,6 global(f/rm) oicintul d lasticitat - 15 1,875-13,0 1,85 7
Indicatorul d poziţi - absolut - rlati 56,8 0,072 906,8 1,14 1756,8 2,21 65,4 0,08 915,4 1,16 1765,4 2,25 Dşi irma B ar o situaţi mai bună în ca c işt riscul d xploatar, intgrara chltuililor inanciar a condus la crştra ciri d aacri critic d la 566,6 la 793,2 şi la dgradara poziţii în raport cu acsta. Pntru toat cl tri niluri d actiitat, riscul inanciar st suprior clui d xploatar şi totodată mai mar dcât al irmi, aţă d car dţin o poziţi suprioară în ca c oşt xploatara. oicintul d lasticitat pntru nilul 2 s-a calculat aand ca baza nilul 1, iar pntru nilul 3 aand ca baza nilul 2, olosind urmatoara ormulă: (160-10)/10 adică in cazul irmi B = 15 (1700-850)/850 Analiza oluţii rntabilităţii inanciar sub incidnţa politicii inanciar a irmi st un aspct undamntal al riscului inanciar, d car sunt intrsaţi în imul rând acţionarii. În litratura d spcialitat, lirul inanciar ( ctul d lir ) prmit dtrminara inlunţi capitalului atras asua rntabilităţii capitalului oiu. S pornşt d la ida ca rzultatul xploatării (E) st dpndnt d rntabilitata conomică () dgajată d actiul conomic total al întrindrii; matmatic, acastă tndinţă s rzintă astl: E A în car: t E st rntabilitata conomică la un lu acti total. A t Pntru a studia riscul inanciar, s a ac abstracţi d rzultatl xtraordinar, d impozitul p oit cum şi d nituril inanciar. În acastă situaţi rzultatul xrciţiului (x) ar puta i dtrminat ca: x = E -Dob (aloara oitului după c s-au ddus dobânzil). S şti că A t = P t, und P t st pasiul total; dci A t = + D; (und D rzintă datoriil total). ata rntabilităţii inanciar poat i scrisă astl: x At D Dob Dob D p Dp D în car: Dob Dp, und p st rata dobânzii; D rzintă datoriil. În cazul în car întrindra datorază impozit p oit rlaţia d calcul din: p D 1 ip und: ip - cota d impozit p oit; -rntabilitata inanciară (a capitalului oiu). 8
Din rlaţiil zntat, rzultă că rntabilitata inanciară st dpndntă d raportul dintr rata rntabilităţii conomic şi rata dobânzii. Intrtara corlaţiilor dintr indicatorii d mai sus st orită în capitolul Analiza prormanţlor. Din situaţiil cdnt rzultă ctul d lir acţionază poziti atunci când rata rntabilităţii conomic st suprioară rati mdii a dobânzilor la crditl atras. În acst scop, toat lmntl d acti implicat în ralizara rntabilităţii conomic trbui să i utilizat cu maximum d icinţă (randamntul actilor total /AT să i cât mai mar) iar rata rntabilităţii comrcial să crască oart mult (zi capitolul d rntabilitat). Dacă rsursl atras nu sunt prormant atunci costuril acstora pot acta solabilitata şi lichiditata, car în inal pot duc la blocaj inanciar c mărsc riscul inanciar. Exmplu: Pntru tri irm s cunosc următoarl inormaţii Indicatori Simbol Firma 1 Firma 2 Firma3 apitalul oiu 140.000 310.000 280.000 zultatul xploatării E 14.000 40.900 47.700 hltuili inanciar h 1.500 1.500 1.500 zultatul xrciţiului P 12.500 39.400 46.200 ntabilitata conomică (%) r 8,33 12,31 15,93 S cr să s analizz riscul inanciar al irmlor şi să s indic car dintr acsta nu zintă risc pntru contractara unui crdit d 10.000 li, rata anuală a dobânzii iind d 15% (s ac abstracti d impozit şi tax). zolar S dtrmină lirul inanciar şi corlaţiil dintr rata rntabilităţii inanciar, rata rntabilităţii conomic şi rata obânzii. Indicatori Simbol Firma 1 Firma 2 Firma3 ntabilitata r 8,33 12,31 15,93 conomică (%) ntabilitata r 7,85 12,22 15,96 inanciară Analiza inanciar riscului irma in diicultat irma diicultat in irma rspctă corlaţiil p D (1) = 8,33 + (8,33-15) 10.000 = 7,85% 140.000 10.000 (2) = 12,31 + (12,31-15) = 12,22% 310.000 10.000 (3) = 15,93 + (15,93-15) = 15,96 % 280.000 Singura irmă car rspctă corlaţiil ncsar acordării crditului d 10.000 li cu o dobândă d 15% p an st irma 3. > rd rspcti 15,93% > 15% 9
> rspcti 15,96% > 15,93% În acst caz ctul d lir a ost aorabil, gnrând o crştr a rntabilităţii inanciar ată d ca conomică, acsta s xplică in raportul aantajos pntru intrindr, dintr rata obânzii si rata rntabilităţii conomic. Exmplu Pntru o irmă s cunosc următoarl dat: Indicatori Simb U.M. Produs Produs Produs TOTAL ol P1 P2 P3 antitata ândută q i buc 10.000 5.000 23.000 ira d aacri li 70.000 60.000 184.000 314.000 hltuili ariabil h li 50.000 45.000 138.000 233.000 hltuili ix h li - - - 60.000 Ştiind că aloara dobânzilor st d 10.000 li/an, să s calculz riscul inanciar. astl Acira riscului inanciar s ac in agul d rntabilitat inanciar, dtrminat PG h F Dob h Dob 1 m h und = g = 60.000 10.000 = 271.360 li 233.000 1 314.000 Prioada critică (momntul critic) s dtrmină cu rlaţia PG 271.360 Pm 360 = 360 = 311 zil 314.000 max Ealuara riscului inanciar s ac cu ajutorul indicatorului d poziţi (absolut şi rlati) aţă d agul d rntabilitat şi a coicintului d lasticitat. mărimi absolut: I poz = g = 314.000-271.360 = 42.640 g 42.640 mărimi rlati: I poz% x 100= x 100 =15,7% g 271.360 Într coicintul d lasticitat şi agul d rntabilitat, adică nilul d actiitat pntru car rzultatul xploatării st nul, s ormază rlaţia: 10
E E P E 314.000 = 7,36 F P PG 42.640 Eortul d rambursar a dobânzilor bancar crşt agul critic al ciri d aacri la 271.360 li şi scad indicatorul d poziţi la 15,7% aloar car conră irmi o situaţi rlati stabilă. Exmplu S cunosc următoarl dat pntru tri irm: Indicatori Simbol Um Firma F1 Firma F2 Firma F3 apital oiu p li 140.000 310.000 280.000 Acti total At li 150.000 320.000 290.000 zultatul xploatării li 14.000 40.900 47.700 hltuili inanciar h li 1.500 1.500 1.500 zultatul xrciţiului P li 12.500 39.400 46.200 S cr să s analizz riscul inanciar al irmlor şi să s indic car dintr acsta nu zintă risc pntru contractara unui crdit d 10.000 li, cu rata anuală a dobânzii d 15%. S dtrmină lirul inanciar şi corlaţiil dintr rata rntabilităţii inanciar, rata rntabilităţii conomic şi rata dobânzii. Indicatori Simbol Um Firma F1 Firma F2 Firma F3 ntabilitata % 8,33 12,31 15,93 conomică ntabilitata inanciară % 7,85 12,22 15,96 oncluzii Firma in Firma in Firma car diicultat diicultat rspctă corlaţiil Und: Proit brut 100. At x D Dob und: p capital oiu; D datoriil: p - ocntul mdiu d dobândir(rata dobânzii). D Dci: p D D p p D und: rntabilitata inanciară (a capitalului oiu) D p - ctul d lir al îndatorării. S calculază rntabilitata inanciară: 11
(1) = 8,33 + (8,33-15) x 10.000 = 7,85 % 140.000 (2) = 12,31 + (12,31-15) x 10.000 = 12,22 % 310.000 10.000 (3) = 15,93 + (15,93-15) x = 15,96 % 280.000 Dacă lirul p st poziti, rntabilitata inanciară a i cu atât mai mar cu cât îndatorara a i mai importantă. Firma ar, în acst caz, intrsul să s îmumut la maxim, pntru a bnicia d ctul d lir. Dacă lirul p st ngati, crştra îndatorării irmi ar ct naorabil asua rntabilităţii inanciar. Îndatorara ar, în acst caz, ctul d măciucă, dtrminând scădra rntabilităţii capitalurilor oii. oncluzi: Singura irmă car rspctă corlaţiil ncsar acordării crditului d10.000 li cu o dobândă d 15% p an st irma 3: >p rspcti 15,93% > 15% > rspcti 15,96% > 15,93% 4.3. Analiza riscului d alimnt 4.3.1. Diniţii şi concpt iind alimntul Dsăşurara uni actiităţi iabil car să asigur prnitata întrindrii st o condiţi snţială c implică mult orturi şi totodată o atnţi prmanntă asua oluţii mdiului intrn şi xtrn spciic domniului d actiitat. Falimntul st ultima tapă în xistnţa conomică a uni întrindri. În litratura d spcialitat, dsori trmnul d şc st considrat chialntul clui d alimnt. În toria conomică şcul st intrtat în mod dirit, în uncţi d situaţia cu car s conruntă socitata comrcială. S poat i iit ca: - Eşc conomic, considrat atunci când nituril nu sunt suicint d mari încât să acopr costuril total; - Eşc al întrindrii, întâlnit în cazul în car întrindra şi-a înctat actiitata, gnrând o pirdr pntru crditori; - Insolabilitat în alimnt st aca star a socităţii în car aloara d ralizar p piaţă a actilor st inrioară alorii datoriilor, dsori dclarându-s alimntul irmi; - Insolabilitat thnică st o situaţi a întrindrii în car obligaţiil curnt nu pot i onorat la scadnţă din lipsă d lichidităţi; - Incapacitat d plată, considrată atunci când întrindra nu şi-a onorat toat obligaţiil contractual in car crditorii şi-au aansat onduri sau bunuri (aici pot inclus socităţil alat în insolabilitat thnică şi cl în alimnt); - Falimnt juridic, aciat ca iind atunci când: a) socitata s ală în şc conorm critriilor stabilit d lgislaţia naţională cu iir la alimnt; b) socitata a ost dclarată alită d cătr o instanţă judcătorască. 12
Est d rţinut aptul că alimntul st un ocs car încp inanciar şi s trmină lgal, în timp c şcul poat să nu aibă şi componntă juridică. Dzchilibrul inanciar constitui tapa mrgătoar alimntului şi st ctul incapacităţii actilor curnt lichid d a sting obligaţiil curnt xistnt în baza contractlor inanciar. Unii autori considră alimntul ca iind: a) Actiul nt ngati; b) Înctara plăţilor cătr crditor/nplată crditorilor; c) Incapacitata d achitar a crditlor; d) Nplata diidndlor pntru acţiuni rnţial. 4.3.2. auzl alimntului auzl alimntului sunt dirs: - Managmntul nprormant, car par a sta la baza a pst 50% din totalul alimntlor. Principall rori managrial ar i: - consultanţă inanciară grşită; - lipsă d comunicar cu angajaţii; - pirdra controlului asua costurilor; - politici d markting inadcat; - suacapacitat d oducţi tc. - Disuncionalităţi intrn: - orţa d muncă ncaliicată; - pirdra unor oict important; - dgradara imaginii; - raud; - rbuturi pst nilul maxim admis; - Factori xtrni: - concurnţa; - ciclul d iaţă al întrindrii; st cunoscut aptul că toat odusl, sriciil şi chiar întrindril au o durată d iaţă limitată; - rcsiun conomică; - calamităţi tc. 3.3.3. Principalii utilizatori ai inormaţi iind dicţia alimntului Prdicţia alimntului companiilor, instituţiilor d crdit sau a oricăror altor orm organizatoric suscită tot mai mult atnţia acticinilor şi a crctătorilor în ultimii ani. Principalii utilizatori ai acstui tip d analiza sunt: - Instituţiil inanciar crditoar; în scopul obţinrii crtitudinii ca rsursl inanciar acordat or i rambursat intgral şi la trmn, mara majoritat a companiilor d inanţar analizază înaint d acordara crditului, riscul d nplată, rspcti d alimnt ai întrindrii solicitant; - Institorii sunt intrsaţi d iitorul actiităţii companii s car acştia dorsc să îşi orintz dciziil; - Oicialităţil gurnamntal sunt intrsat în dicţia alimntului întrindrilor doarc acst analiz prmit laborara unor politici sau rglmntari spciic (omoara lgilor antitrust, d xmplu) şi xrcită un impact major asua conomii, politicii şi socităţii, în gnral; 13
- Autorităţil d rglar din dirit domnii car au ca sarcină monitorizara şi mnţinra solabilităţii ntităţilor indiidual din cadrul sistmului (instituţii inanciar, onduri d instiţii, companii d asigurar); - Auditorii. Analiza alimntului oră inormaţii dosbit d aloroas asua continuităţii xploatării, ca undamnt al aluării actilor şi datoriilor întrindrii (IAS nr. l); - onducra companii st în mod dirct intrsată d dicţia alimntului, uncţia scor iind un baromtru alat nu numai la dispoziţia acţionarilor ci şi a managmntului întrindrii. - Alt osii libral ca: aluator, aocat, lichidator tc. Pot i utilizatorii inormaţiilor umizat d dicţia alimntului. iscul d alimnt poat i analizat din mai mult punct d dr: a) Analiza statică a riscului d alimnt s poat raliza in comparara mărimilor incipallor lmnt d acti şi d pasi şi in dtrminara ratlor d solabilitat şi d structură inanciară a pasiului. P acastă bază s obţin inormaţii ds oluţia ondului d rulmnt al irmi, rspcti ds durata mdi d rambursar a datoriilor p trmn scurt. S aciază că riscul d alimnt s diminuază o dată cu crştra ondului d rulmnt şi atunci când, la trmn, actil circulant transormat în lichidităţi dpăşsc aloara datoriilor curnt. b) D asmna, concluzii prtinnt cu iir la alimnt s pot dsind şi dacă s ralizază o analiză uncţională a riscului d alimnt, in studira corlaţii ond d rulmnt ncsar d ond d rulmnt trzorri ntă. c) O importanţă dosbită în analiza riscului d alimnt o ar mtoda scorurilor, utilizată rcnt d instituţiil crditoar cu scopul d a s asigura împotria riscului d insolabilitat a clinţilor. În zntul capitol s a insista asua acsti orm d analiză a riscului d alimnt. 4.3.4. Mtoda ratlor pntru dtrminara uncţiilor scor Mtoda ratlor (inanciar şi d rntabilitat în spcial) st rcnt utilizată în analiza riscului d alimnt, în stimara ratingului datoriilor, în aluara întrindrii în scopul uziunii sau achiziţii tc. Aşa cum s-a mai cizat, indicatorii inanciari dtrminaţi sub orma ratlor au o dosbită smniicaţi conomică, mult mai rlantă dcât ci absoluţi, doarc prmit comparaţii într părţil constituti şi aciri calitati iind crdibilitata întrindrii crctat. El prmit, aluara prormanţlor managmntului, acira stării d sănătat inanciară a întrindrii, ralizara unor iziuni cu iir la actiitata întrindrii în prspctiă tc. În litratura d spcialitat s-au calculat pst 150 d rat inanciar. Est d înţls că nu toat sunt la l d rlant în acira prormanţlor şi a riscului întrindrii. Analiza discriminantă a riscului d alimnt p baza ratlor constitui o mtodă rcnt utilizată d instituţiil inanciar în acira solabilităţii şi lichidităţii întrindrilor solicitant d crdit. Scorul ca inalizar a analizi discriminant, constitui o mtodă d diagnostic xtrn car constă în măsurara şi intrtara riscului la car s xpun institorul, crditorul întrindrii, dar şi întrindra ca sistm în actiitata iitoar. El s 14
bazază p ormulara unor judcăţi d aloar car combină liniar un grup d rat (în incipal inanciar) smniicati. Etapl d dtrminar a uncţii scor Din punct d dr thnic, dtrminara scorului ncsită parcurgra următoarlor tap d lucru: - algra unui şantion d întrindri, car să cuindă două grupuri, d xmplu, întrindri alimntar sau alat în diicultat şi socităţi car nu întâmpină oblm inanciar; - comparara întrindrilor din cl două grupuri p parcursul unui intral d timp, in utilizara unor indicatori considraţi ci mai smniicatii; - slctara indicatorilor car ralizază ca mai bună discriminar (in tstar statistică s rţin indicatorii considraţi cu acţiun prmanntă şi putrnică asua şantioanlor crctat); - laborara in thnica analizi discriminant a uni combinaţii liniar Z a indicatorilor smniicatii, X i ; Z = a l X l + a 2 X 2 +...+ a n X n Situaţia conomico-inanciară s a rduc la un singur rzultat matmatic car a prmit încadrara socităţii analizat în unul din grupuril considrat; - stabilira unor punct d inlxiun car să ralizz clasiicara dictiă a întrindrilor în cl două grupuri; - analiza aiori a rati d succs a scorului Z in comparara clasiicării dicti cu situaţia cunoscută a întrindrilor din şantion; - analiza apostori a rati d succs a uncţii Z in instigara gradului d rlanţă pntru un alt şantion d irm. Principall modl d analiză discriminantă utilizat în dicţia alimntului, zntat în litratura conomică sunt: Funcţia scor dzoltată d Altman; Modlul ONAN şi HOLDE; Modlul Băncii Franţi; Modlul SPINGATE; Modlul Koh; Modlul,,crdit-mn sau,,scurity-analysis ; Funcţia scor ralizată d Ion Anghl. Dintr acsta cl mai utilizat sunt rmarcă modlul ALTMAN, modlul ONAN HOLDE şi modlul Băncii Franţi a) Modlul Altman (1968) 1 Z = 3,3 X 1 +l,0 X 2 +0,6X 3 + 1,4X 4 +1,2X 5 Und X 1 = zultat brut/acti total (rata rntabilităţii conomic) X 2 = ira d aacri/ Acti total (itza d rotati a actiului) X 3 = apitaluri oii/datorii (autonomia inanciară) X 4 = Proit rinstit/ Acti total (rata oitului rinstit) X 5 = Acti circulat/ Acti total (rata actilor circulant) Toat ratl sunt ximat în ocnt 1 Moroşan Iosina, Analiză conomico- inanciară, Editura Fundaţii omânia d Mâin, Bucurşti 2007, pag 207 15
Intrtara alorilor uncţii Valoara uncţii Situaţia riscului d alimnt Z< 1,7 Situaţi critică, s alimnt 1,8 Z 3 iscul d alimnt st într-o marjă normală Z> 3 iscul d alimnt st aoap inxitnt b) Modlul ONAN HOLDE pntru întrindri industrial (1974) Z = 0,24X 1 + 0,22X 2 + 0,16X 3 0,87X 4 0,1X 5 X 1 = zultatul brut al xploatării/datorii X 2 = apital prmant/ Acti total X 3 = Valori ralizabil şi disponibil (Acti circulant-stocuri)/acti total X 4 = hltuili inanciar/ira d aacri X 5 = hltuili cu prsonalul/ ira d aacri În uncţi d aloara lui Z s stabilşt obabilitata alimntului, astl: Funcţia scor (Z) Probabilitata Zon d risc alimntului Ngati > 80% isc mar d alimnt 0-2 75-80% 2-4 70-75% 4-8,5 50-75% Incrtitudin 9,5 35% 10 30% 13,0 25% isc rdus 16 10-15% Pntru întrindril comrcial cu ridicata uncţia opusă ar orma: Z = 0,0136X 2 + 0,0197X 3 + 0,0341X 6 +0,0185X 7 0,0158X 8-0,0122 Und X 2,X 3 au smniicatia din uncţia cdntă X6= apitaluri oii/acti total X 7 = zultatul brut al xploatării/ Acti total X 8 = Ncsarul d ond d rulmnt/ ira d aacri Pntru întrindril comrcial cu ridicata corspondnţa dintr aloara uncţii Z şi obabilitata d alimnt s zintă astl: pntru Z 0,20, obabilitata alimntului st mai mică d 40% pntru -0,30<Z<0,20, obabilitata alimntului st cuinsă într 35-65%; când Z< -0,30, întrindra s allă într-o situaţi diicilă, obabilitata alimntului iind mai mar d 65%. c) Modlul Băncii Francz includ în uncţia d rgrsi 8 indicatori, al căror rlaţii d calcul şi coicinţi d pondrar sunt sinttizat în tablul 6.2 16
Z = 1,255X1 + 2,003X2 0,824X3 + 5,221X4 0,698X5 1,164X6 + 0, 706X7 + 1, 408X8-85,544 ata Dnimira rati laţia d calcul oicintul d pondrar X 1 ata chltuililor hltuili inanciar -1,255 inanciar zultatulbrut al xploatari i X 2 ata d acoprir a apitalul prmannt 2,003 capitalului instit apitalul instit X 3 ata capacităţii d rambursar a obligaţiilor F -0,824 X 4 Durata mdi a crditului inanciar X 5 Durata mdi a crditului inanciar X 6 X 7 X 8 ata d crştr a alorii adăugat Durata mdi a crditului clint ata institiilor izic Datorii zultatul brut al xploatarii 5,221 ira d aacri Sold mdiu urnizori -0,689 xt umparari d maruri VA VA -1,164 1 0 VA 0 Sold mdiu clinti +0,706 x T ira d aacri Institii +1,408 ira d aacri În uncti d aloara Z rzultată s aciază: Z < 0, 25 ; întrindri cu diicultăţi inanciar; 0, 25 < Z< 0, 125; întrindri alat într-o situaţi incrtă; Z > 0, 125 ; întrindri alat în situaţii normal. olul analizi discriminant în dicţia riscului d alimnt st d ncontstat. Modll conomic omologat conirmă ida în acst sns. Exprinţa arată că în actică xistă oart mult caus car pot gnra alimntul uni irm. El diră d la caz la caz şi unori nu dpind numai d irmă, ci d crditori sau alt instituţii partnr al acstia (urnizori, stat, concurnţi tc.). Toria conomică nu a aut un rol dcisi în ormulara mtodlor d dicţi a alimntului. D altl, st oart diicilă dtrminara unor actori, unirsali alabili car să sta la baza construirii unor uncţii scor gnral aplicabilă, indirnt d domniul d actiitat, d ţară sau d grad d dzoltar. 17