1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

Σχετικά έγγραφα
Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Varianta 1

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

TEMATICA pentru proba de Matematică-Fizică din cadrul concursului de admitere în Academia Tehnică Militară sesiunea iulie 2015 A.

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

PROGRAMA PENTRU OLIMPIADA DE MATEMATICĂ, VALABILĂ PENTRU CLASA A V-A, ÎN ANUL ȘCOLAR

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Curs 4 Serii de numere reale

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

sistemelor de algebrice liniarel

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

3.1. Ecuaţii de gradul întâi Inecua tii de gradul întâi Modul unui număr real... 9

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 1 Şiruri de numere reale

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

An şcolar 2007 / Clasa a V a - Etapa locală

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a

Tema: şiruri de funcţii

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE

Analiză I Curs 1. Curs 1., a n. dacă ε, ( )N ( ε ) a.î. n x n ε ; ε sunt numere reale şi deci (a n. şi fie

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Algebră 1. Disciplină obligatorie; Anul I, Sem. 1, ore săptămânal, învăţământ de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore semestru 56; 6 credite; examen.

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

CULEGERE DE PROBLEME

TEMA 1: FUNCȚII LINIARE. Obiective:

Integrala nedefinită (primitive)

Programa olimpiadei de matematică clasele V VIII An şcolar 2008 / 2009

Partea întreagă, partea fracţionară a unui număr real

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ Ediţia a XI-a, 6 7 MAI CLASA a IV-a

Curs 2 Şiruri de numere reale

CAPITOLUL 4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE Produs scalar. Spaţii euclidiene şi spaţii unitare-definiţie

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

SOCIETATEA DE ŞTIINŢE MATEMATICE DIN ROMÂNIA- FILIALA CLUJ

Dreapta in plan. = y y 0

MATEMATICĂ. - frecvenţă redusă - clasa a IX a. Prof. Baran Mihaela Gabriela

Seria MATEMATICĂ ANALIZĂ MATEMATICĂ Calcul diferenţial

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

matricelor pătratice de ordinul 2, cu elemente numere reale; a11 a12 a13, mulńimea matricelor pătratice de ordinul 3, cu elemente

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert

Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE. 2.1 Proprietăţi generale Moduri de definire a unui şir. (x n ) n 0 : x n =

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Nesecret MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Anexa nr. 8 la Ordinul IG Nr din 1.05.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

în care suma termenilor din fiecare grup este 0, poate conduce la ideea că valoarea acestei sume este 0. De asemenea, gruparea în modul

Analiza bivariata a datelor

ANALIZĂ MATEMATICĂ Noţiuni teoretice şi probleme rezolvate. Mircea Olteanu

Algebra si Geometrie Seminar 9

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

DETERMINAREA PUTERILOR MATRICELOR

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Transcript:

Cupris 1. Operaţii cu umere reale... 1 1.1. Radicali, puteri... 1 1.1.1. Puteri... 1 1.1.. Radicali... 1 1.. Idetităţi... 1.3. Iegalităţi... 3. Fucţii... 6.1. Noţiuea de fucţii... 6.. Fucţii ijective, surjective, bijective... 6.3. Compuerea fucţiilor... 7.4. Fucţia iversă... 8 3. Ecuaţii şi iecuaţii de gradul îtâi... 8 3.1. Ecuaţii de gradul îtâi... 8 3.. Iecua tii de gradul îtâi... 9 3.3. Modul uui umăr real... 10 4. Numere complexe... 1 4.1. Forma algebrică... 1 4.. Puterile umărului i... 13 4.3. Cojugatul lui z... 13 4.4. Modulul uui umăr complex... 14 4.5. Forma trigoometrică... 15 4.6. Formula lui Moivre... 16 4.7. Forma expoeţială... 17 4.8. Ecuaţia biomă... 18 5. Progresii... 18 5.1. Progresiile aritmetice... 18 5.. Progresiile geometrice... 19 6. Logaritmi... 0 6.1. Ecuaţii şi iecuaţii logaritmice fudametale... 6.. Ecuaţii şi iecuaţii expoeţiale fudametale...

7. Geometrie... 3 7.1. Vectori... 3 7.. Aduarea vectorilor... 5 7.3. Teoreme cu vectori... 30 7.4. Geometrie aalitică î pla şi î spaţiu... 34 7.4.1. Pla determiat de u puct şi doi vectori ecoliari paraleli cu plaul. 34 7.4.. Pla determiat de trei pucte ecoliare... 36 7.4.3. Ecuaţia plaului pri tăieturi... 37 7.4.4. Ecuaţia geerală a plaului... 37 7.4.5. Poziţia plaelor... 38 7.5. Ecuaţia dreptei... 39 7.5.1. Ecuaţia dreptei determiat de u puct şi de u vector paralel cu dreapta.. 39 7.5.. Ecuaţia dreptei determiat de două pucte diferite... 41 7.5.3. Ecuaţia geerală a dreptei... 41 7.5.4. Ecuaţia dreptei î pla... 4 7.5.5. Ecuaţia dreptei determiat de două pucte diferite... 4 7.5.6. Ughul determiat de două drepte... 43 7.6. Distaţa la u puct la o dreaptă (î pla)... 44 7.6.1. Ecuaţia bisectoarei (î pla)... 44 7.7. Distaţa la u puct la o dreaptă (î spaţiu)... 45 7.8. Cercul... 46 7.9. Elipsa... 46 7.10. Hiperbola... 48 7.11. Parabola... 49 7.1. Alte aplicaţii cu vectori... 50 8. Metoda iducţiei matematice... 51 8.1. Axioma de recureţă a lui Peao... 51 8.. Metoda uducţiei matematice... 51 8.3. Variată a metodei iducţiei matematice... 5 9. Aaliză combiatorie... 5 9.1. Permutări... 5 9.. Arajamete... 5 9.3. Combiări... 53 9.4. Biomul lui Newto... 54 9.5. Suma puterilor asemeea ale primelor umere aturale... 55

10. Polioame... 56 10.1. Forma algebrică a uui poliom... 56 10.. Divizibilitatea polioamelor... 56 10.3. Rădăciile polioamelor... 57 10.4. Ecuaţii algebrice... 58 10.5. Polioame cu coeficieţi di R, Q, Z... 58 11. Permutări, matrici, determiaţi... 59 11.1. Permutări... 59 11.. Matrici... 60 11.3. Determiaţi... 6 11.4. Iversa uei matrici... 63 11.4.1. Tr(A)... 63 11.4.. Determiatul şi ragul... 64 1. Sisteme liiare... 66 1.1. Notaţii... 66 1.. Compatibilitatea... 67 1.3. Sisteme omogee (b i =0)... 67 13. Trigoometrie... 68 13.1. Aplicaţii ale trigoometriei î geometrie... 71 14. Aaliză matematică... 74 14.1. Recureţe... 74 14.1.1. Recureţe de ordi 1... 74 14.1.. Recureţe de ordi al doilea... 74 14.. Limita de şiruri... 74 14..1. Limite geerale, criterii de covergeţă... 76 14.3. Limite de fucţii... 80 14.3.1. Operaţii cu limite de fucţii... 80 14.3.. Limite tip... 81 14.4. Cotiuitatea fucţiilor... 83 14.4.1. Teoreme petru cotiuitatea fucţiilor... 84 14.5. Fucţii derivabile... 86 14.5.1. Defiiţia derivatei îtr-u puct... 86 14.5.. Reguli de derivare... 86 14.5.3. Derivatele fucţiilor elemetare... 87

14.5.4. Derivatele fucţiilor compuse... 88 14.5.5. Derivatele de ordi superior ale uor fucţii elemetare... 90 14.5.6. Proprietăţi ale fucţiilor derivabile... 91 14.6. Itegrale... 91 14.6.1. Primitive... 91 15. Primitivele fucţiilor... 9 15.1. Reguli petru itegrarea geerală a fucţiilor... 9 15.. Primitivele fucţiilor raţioale... 93 15.3. Itegrale cu r=(x +a ) 1/... 96 15.4. Itegrale cu s=(x a ) 1/... 99 15.5. Itegrale cu t=(a x ) 1/... 100 15.6. Itegrale cu R 1/ =(ax +bx+c) 1/... 101 15.7. Itegrale de fucţii trigoometrice ce coţi umai si... 103 15.8. Itegrale cu fucţii trigoometrice ce coţi umai cos... 105 15.9. Itegrale cu fucţii trigoometrice ce coţi umai ta... 107 15.10. Itegrale cu fucţii trigoometrice ce coţi atât si cât şi cos... 107 15.11. Fucţii logaritmice... 109 15.11.1. Proprietăţi ale itegralei defiite... 110 15.11.. Teorema Fudametală... 11 15.11.3. Iegalităţi... 113 15.1. Alte teoreme... 116 15.1.1. Fucţii primitivabile... 116 15.1.. Fucţii itegrabile... 117 15.1.3. Arii... 117 16. Structuri algebrice... 118 16.1. Grupul... 118 16.1.1. Proprietăţi şi teoreme... 119 16.. Mooid... 11 16.3. Iel... 1 16.4. Corpuri... 1 17. Spaţii vectoriale... 14

1 Operaţii cu umere reale 1.1 Radicali,Puteri 1.1.1 Puteri 1. a m = a m a. a m b m = (a b) m 3. a m : a = a m 4. a m : b m = (a : b) m 5. a m = 1 a m 6. (a m ) = a m. Puterile umerelor reale se extiid atât petru expoeți rațioali pozitivi sau egativi, cât şi petru puterile reale fiid defiite cu ajutorul şirurilor de puteri rațioale. Aceste puteri au proprietǎți idetice cu expoeți umere aturale. 1.1. Radicali 1 1. a = a, a > 0; 1. a = 1 = a m 1 ; a 3. ( a) = a; 4. a b = ab; 5. ( 1 a ) = 1 a ; 6. 7. a b c = abc; a : b = a b ; 1

m 8. a a = m a +m ; m 9. a : m a = a m ; 10. a m = a m ; m 11. a = a m ; m 1. a mp = a p ; m 13. a p b q = m a p b qm ; m 14. a = m a; 15. a = a ; +1 16. a = +1 a; 17. a ± a + c a c b = ±, c = a b; 1. Idetitǎţi Oricare ar fi x, y, z, t, a, b, c, d R şi N avem: 1. a b = (a b)(a + b). (a + b )(x + y ) = (ax by) + (ay + bx) 3. a b b 3 = (a b)(a + ab + b ) 4. a 3 + b 3 = (a + b)(a ab + b ) 5. a 3 +b 3 +c 3 3abc = (a+b+c)(a +b +c ab bc ca) 6. a b + b 3 + c 3 = (a + b + c) 3 3(a + b)(b + c)(c + a) 7. a 4 b 4 = (a b)(a + b)(a + b ) 8. a 4 + b 4 = (a + b ab )(a + b + ab ) 9. a 5 b 5 = (a + b)(a 4 + a 3 b + a b + ab 3 + b 4 ) 10. a 6 + b 6 = (a 3 ab ) + (b 3 a b) 11. a b = (a b)(a 1 + a b +... + ab + b 1 )

1. a +1 + b +1 = (a + b)(a a 1 b +... ab 1 + b ) 13. (a + b + c) = a + b + c + ab + bc + ac 14. a j x j a jx j j=1 j=1 j=1 = (a ix j a jx i) 1 i<j 15. (Hermite) 1 [ x + k ] = [x], k=0 cu [ ] otǎm partea îtreagǎ. Fie x u umǎr real. Se umeşte parte îtreagǎ a lui x, cel mai apropiat îtreg mai mic sau egal cu x. Se umeşte parte fracțioară a lui x, difereța ditre umǎr şi partea lui îtreagă. Defiiția este sugerată de Axioma lui Arhimede : Petru orice umar real x, existǎ u umǎr îtreg, uic, astfel icat x < + 1. 1.3 Iegalitǎţi 1. [E 1(x)] +... + [E (x)] 0;. x + y xy, x, y R; 3. 1 a + 1 ab b a + b a + b 4. (a + b)(b + c)(c + a) 8abc; a 5. b + b a 3

( 1 6. (a + b + c) ) 9, a + 1 b + 1 c a, b, c > 0; 7. a + b + c ab + bc + ca; 8. a 3 + b 3 + c 3 3abc; a 1 9. + a +... + a 1 + a ; a a 3 a a 1 10. (x + y )(a + b ) (ax + by) ; 11. (Beroulli) Petru orice x [ 1, ) şi α Q \ {1} avem: (1+x) α 1+αx, dacǎ α (0, 1) şi (1+x) α 1 + α x dacǎ α (, 0) (1, + ). 1. Petru orice a k R, k = 1, şi b k { 1, 1} avem cǎ a k b k a k. ( 13. Dacǎ u = 1 + 1 ). Atuci şirul u este strict descrescǎtor, adicǎ: u > u +1. 14. Petru orice a k 0 umere reale avem cǎ: a 1 + a +... + a a 1a... a 1 a + 1 1 a +... + 1. a Iegalitatea de mai sus, este umitǎ, iegalitatea mediilor. Egalitatea se obție petru a 1 =... = a. a 1 + a +... + a 15. 4 a 1 + a +... + a

16. (Cauchy-Buiakovsky-Schwarz) Dacǎ a k, b k R atuci ( ) ( ) a k b k ( ) a k b k 17. (Cebisev) Petru orice N şi a k, b k R, k = 1, eseté ( ) ( ) 1 1 a k b k ( ) 1 a k b k. Egalitatea se obție dacǎ a i = a j şi b i = b j i j. 18. (Huyges) Petru orice N \ {1} şi x k R + avem cǎ (1 + x k ) (1 + x 1...x ) 19. (Katorovici) Fie [a, b] R + u iterval, atuci dacǎ x k [a, b] k = 1, avem ( ) ( ) t k t k x k x k ( (a + b) ) t k. 4ab 5

7.5. Ecuaţia dreptei determiat de douǎ pucte diferite Similar, folosim ecuatția de mai sus, petru putul M 1, şi petru vectorul M 1M : M 1M : x x 1 x x 1 = y y1 y y 1 = z z1 z z 1. (3) 7.5.3 Ecuatţia geerelǎ a dreptei Teoremǎ 7.6. Sistemul: { A1x + B 1y + C 1z + D 1 = 0 A x + B y + C z + D = 0 (4) ude ( ) A1 B 1 C 1 D 1 A B C D =. reprezitǎ o dreaptǎ. 41

7.5.4 Ecuaţia dreptei î pla Similar ca şi î spacțiu. Fie e o drepatǎ î pla atuci ecuatția caoicǎ este: x x 0 p = y y0 q (5) Dacǎ e u este paralel cu axa Oy atuci (adicǎ p 0), atuci petru orice vector de direcție avem cǎ q p = m este costatǎ. Numǎrul m este umitǎ pata dreptei. Avem cǎ m = tg α, (6) ude α este ughiul determiat de dreapta e cu axa Ox. Î acest caz dacǎ dreapta trece pri puctul A(x 0, y 0) şi are pata m atuci ecuația dreptei este: y y 0 = m(x x 0). (7) Observaţie 7.3. Douǎ drepte sut parelele dacǎ şi umai dacǎ pata dreptelor sut egale. Observaţie 7.4. Fie e 1, e douǎ drepte perpediculare. Fie d 1(p 1, q 1) şi d (p, q ) vectorii de direcţie. Evidet cǎ d 1 d, deci v 1 v = 0. Cea ce îseamǎ p 1p + q 1q = 0. Presupuem cǎ dreptele u sut paralele cu axa Oy atuci e 1 e m 1 m = 1. (8) 7.5.5 Ecuaţia dreptei determiat de douǎ pucte diferite Fie M 1(x 1, y 1) şi M (x, y ) douǎ pucte î pla. Atuci ecuația dreptei care trece pri puctele M 1 şi M are 4

vectorul de direcție M 1M (x x 1, y y 1), deci Ecuația caoicǎ a dreaptei M 1M este x x 1 x x 1 = y y1 y y 1, (9) sau: x y 1 x 1 y 1 1 x y 1 = 0. (30) 7.5.6 Ughul determiat de douǎ drepte Fie d 1 şi d douǎ drepte. Atuci m( d 1, d ) = d 1 arccos d d 1 d, d 1 d 0 d 1 π arccos d d 1 d, altfel. Dacǎ luǎm î cosiderare cǎ π arccos x = arccos( x), petru orice x [ 1, 1] atuci avem cǎ: sau: arccos m( d 1, d ) = arccos d 1 d d 1 d, (31) m( d 1, d ) = p 1p + q 1q + r 1r p 1 + q 1 + r 1 p + q + r. 43

13 Trigoometrie 1. si x + cos x = 1;. 1 + ta x = 1 cos x ; 3. 1 + cot x = 1 si x ; ( ) π 4. si x = cos x ; ( ) π 5. cos x = si x ; ( ) π 6. ta x = cot x ; ( ) π 7. cot x = ta x ; 8. ta x > x > si x, x 9. cos(x + y) = 10. si(x + y) = ( 0, π ) ; cos(x) cos(y) si(x) si(y); si(x) cos(y) + si(y) cos(x); ta(x) + ta(y) 11. ta(x + y) = 1 ta(x) ta(y) ; 1. cot(x + y) = 13. si(x y) = 68 cot(x) cot(y) 1 cot(x) + cot(y) ; si(x) cos(y) si(y) cos(x);

[si(x + y) + si(x y)]; 69 14. cos(x y) = cos(x) cos(y) + si(x) si(y); ta(x) ta(y) 15. ta(x y) = 1 + ta(x) ta(y) ; cot(x) cot(y) + 1 16. cot(x y) = cot(y) cot(y) ; 17. si(x) = si(x) cos(x); 18. cos(x) = cos x si x = 1 si x = cos x 1; 19. si 3x = 3 si x 4 si 3 x; 0. cos(3x) = 4 cos 3 (x) 3 cos(x); ( ) x 1 + cos(x) 1. cos = ; ( ) x 1 cos(x). si = ; ( ) x 1 cos x 3. ta = 1 + cos(x) ; ( ) x 1 + cos x 4. cot = 1 cos(x) ; 5. si(p) + si(q) = 6. si(x) cos(y) = ( ) p + q si cos 1 ( p q ) ;

7. si(p) si(q) = ( ) p q si cos 8. cos(p) + cos(q) = ( ) p + q cos cos 9. cos(x) cos(y) = ( p + q ( p q ) ; ) ; 1 [cos(x + y) + cos(x y)]; 30. cos(p) cos(q) = ( ) p q si si 31. si(x) si(y) = ( p + q 1 [cos(x y) cos(x + y)]; si(p ± q) 3. ta(p) ± ta(q) = cos(p) cos(q) ; si(p + q) 33. cot(p) + cot(q) = si(p) si q ; 34. si(x) = ta( x ) 1 + ta ( x ) ; 35. cos(x) = 1 ta ( x ) 1 + ta ( x ) ; 36. ta(x) = ta( x ) 1 ta ( x ) ; 37. ta( x ) = si(x) 1 + cos(x) = 1 cos(x) ; si(x) 70 ) ;