Lucrarea nr.6 - Teoria sistemelor auomate CONTROLERUL

Σχετικά έγγραφα
8. Alegerea si acordarea regulatoarelor

Din figura anterioară, 2 T ω = ω = = 0,636 I m. T 2 π

Analiza în regim dinamic a schemelor electronice cu reacţie Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 6 electronica.geniu.ro

13 CONTROLERUL ÎN SISTEMELE MECATRONICE

cu f(x), probabilitatea ca acest semnal să aibă o anumită valoare x într-o durată de timp T 0

Capitolul 7 7. AMPLIFICATOARE ELECTRONICE

CAP. 3 TRANZISTOARE BIPOLARE

Tehnica producerii semnalelor cu modulaţie liniară

Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

ANALIZA SPECTRALĂ A SEMNALELOR ALEATOARE

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE. Autor: Dénes CSALA

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Integrala nedefinită (primitive)

Fiabilitatea şi indicatori pentru măsurarea nivelului acesteia. Suport de curs master MANAGEMENTUL CALITATII 17 XI 2008

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 2. Osciloscopul

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

riptografie şi Securitate

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

5.1. Noţiuni introductive

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte

STUDIUL EXPERIMENTAL AL CIRCUITELOR CU REZISTOARE NELINIARE

2.1 Parametrii circuitelor logice

CONEXIUNILE FUNDAMENTALE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Modele de determinare a permitivitatii electrice a materialelor nanocompozite

MÉTHODES ET EXERCICES

f(w) f(z) = C f(z) = z z + h z h = h h h 0,h C f(z + h) f(z)

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

LUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

MICROMASTER Vector MIDIMASTER Vector

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Seminar 6.Integrarea ecuațiilor diferențiale

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Curs 1 Şiruri de numere reale


TEHNICI DE ACORDARE ŞI AUTOACORDARE PENTRU REGULATOARELE PID

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE

Capitolul 3 EŞANTIONAREA ŞI CUANTIZAREA IMAGINILOR

ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

!"!# ""$ %%"" %$" &" %" "!'! " #$!

Sondajul statistic- II

3.1 CIRCUITE DE POLARIZARE

Jeux d inondation dans les graphes

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

το περιεχόµενο των οποίων είναι διανεµηµένο µε τον εξής τρόπο: : κάθε πίστα περιέχει

Curs 4 mine Starea de magnetizare. Câmpul magnetic în vid

VII.3.5. Metode Newton modificate

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

PRINCIPIILE REGLARII AUTOMATE


Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

! "# " #!$ &'( )'&* $ ##!$2 $ $$ 829 #-#-$&2 %( $8&2(9 #."/-0"$23#(&&#

#%" )*& ##+," $ -,!./" %#/%0! %,!

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

ΠΑΝΕΠΙΣΤΗΜΙΟ ΑΙΓΑΙΟΥ ΣΧΟΛΗ ΕΠΙΣΤΗΜΩΝ ΤΗΣ ΙΟΙΚΗΣΗΣ ΠΡΟΓΡΑΜΜΑ ΜΕΤΑΠΤΥΧΙΑΚΩΝ ΣΠΟΥ ΩΝ ΜΕΤΑΠΤΥΧΙΑΚΟ ΙΠΛΩΜΑ ΙΟΙΚΗΣΗΣ ΕΠΙΧΕΙΡΗΣΕΩΝ ΜΕ. Ι..Ε.

Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Το άτομο του Υδρογόνου

ΟΙ ΑΣΚΗΣΕΙΣ ΤΩΝ ΕΞΕΤΑΣΕΩΝ ΦΥΣΙΚΗΣ ΓΕΝΙΚΗΣ ΠΑΙ ΕΙΑΣ Γ ΛΥΚΕΙΟΥ ΣΥΓΓΡΑΦΕΑΣ: ΤΣΙΤΣΑΣ ΓΡΗΓΟΡΗΣ

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Sarò signor io sol. α α. œ œ. œ œ œ œ µ œ œ. > Bass 2. Domenico Micheli. Canzon, ottava stanza. Soprano 1. Soprano 2. Alto 1

V O. = v I v stabilizator

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

FIZICĂ. Unde elastice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Curs 4 Serii de numere reale

Metode Numerice de Rezolvare a Ecuațiilor Diferențiale

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

tensiunii de intrare. Revãzând rãspunsul circuitului RC trece-sus la semnal sinusoidal se

SERII RADIOACTIVE. CINETICA DEZINTEGRĂRILOR Serie radioactivă- ansamblu de elemente radioactive care derivă unele din altele prin dezintegrări α şi β

LEC IA 1: INTRODUCERE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI. Facultatea de Inginerie a Instalaţiilor. Specializarea: Inginerie termică - Doctorat TEZĂ DE DOCTORAT

Transcript:

Lcrarea nr.6 eora emelor aomae ONOLEUL. Inrodcere Lcrarea are drep cop prezenarea nońn de conroler în conexl reglăr n em, a modalăńlor de realzare eorecă ş fzcă, a poblăńlor de modelare ş mlare.. onderań eorece În anambll eml mecaronc, conrolerl ocpă n loc mporan fără de care n e poae realza aomazarea procel pe care îl mplcă exenńa eml. Înro varană mplă ş de generalae exremă, conrolerl are roll de a prelcra, dpă o anmă lege, eroarea rezlaă dn comparańa mărm de nrare de refernńă X ş a cele de reglare : E X 6. ş de a frnza la eşre o mărme de comandă U care e aplcă obecl regla fg.6. X E onroler U Senzor Obec Fg.6. În abenńa elemenl de reglare, conrolerl mărmea de eşre ar pora modfcăr mporane ş neconrolae daoră efecelor perrbaoare care acńonează în dvere pnce ale obecl av în vedere. O clafcare a conrolerelor poae f realzaă dpă dvere crer: forma relańe dnre mărmea de comandă ş eroare: conrolere conne mărmea de comandă U ee nflenńaă în mod conn de eroarea E ş conrolere dcree; nara fzcă a mărmlor de la nrarea ş eşrea conrolerl: conrolere elecrce, pnemace ş hdralce; ra de energe c care fncńonează: conrolere drece fncńonează pe baza energe prelae dn proce prn nermedl radcoarelor de reacńe ş conrolere ndrece c ră de energe axlară. onrolerele c acńne connă c o largă lae e dng dpă dependenńa de regm dnamc care e ableşe înre mărmle de comandă U ş de eroare E: proporńonale mbol P: Pε 6. nde P ee facorl de amplfcare al conrolerl negrale mbol I: ε d I ε d 6. I nde I are dmenne de mp ş e nmeşe conana de negrare. dervave mbol D: dε dε D D 6.4 d d nde D are dmenne de mp ş poară denmrea de conană de mp dervavă combnań: PI, PD, PID. Varana PID ee cea ma compleă care perme performanńe peroare aâ în regm ańonar câ ş regm dnamc. elańa de dependenńă a conrolerl

Lcrarea nr.6 eora emelor aomae PID poae f cră b forma: d d d D I P ε ε ε 6.5 Scopl conrolerl ee de agra n mp de creşere corepnzăor, o pracreşere mnmă, fără eroare ańonară. Modl de nflenńare a performanńelor de căre conanele conrolerl ee prezena calav în abell 6.. abell 6. mpl de creşere Spracreşerea mpl de răpn Eroare P dmnare creşere nflenńă redă dmnare I dmnare creşere creşere elmnă D nflenńă redă dmnare dmnare nflenńă redă În cazl general, n reglaor elecronc conn poae f condera de rcra dn fgra 6.. eglaorl e compne dnrn amplfcaor operańonal AO, n crc pav de nrare ş n crc pav de reacńe. a A AO c Fg.6. În abell 6. e preznă modalăń de realzare a nor pr de conrolere. abell 6. p Schemă EchvalenŃă mpedanńe FncŃe de ranfer P AO PI AO PD AO d d

Lcrarea nr.6 eora emelor aomae În conrcńa reglaoarelor elecronce nervn ş probleme legae de precza acordăr paramerlor ş a realzăr leg de reglare dore, a agrăr poblăńlor de cplare c emele de calcl. Sablrea valorlor penr paramer componenelor pave e poae realza prn mlarea fncńonăr reglaorl. Un bloc componen al reglaorl ee blocl de înmare; acea îndeplneşe roll de a efeca o operańe de adnare a cădere a ne mărm analogce enne. Amplfcaorl operańonal poae realza ma a dferenńa ma mlor enn lzând o chemă aemănăoare c cea dn fgra 6.. n n r r n r r n Fg.6. ennea la eşrea amplfcaorl operańonal va f 4 : 4 U e U U 6.6 Elemenl de comparańe E dn chema de reglare are roll de abl eroarea exenă înre mărmea de refernńă ş mărmea reglaă fg.6.. c 4 U U e r c Fg.6.4 O poblae de realzare fzcă a E are la bază chema dn fgra 6.4. Doă rezenńe egale c n răbăe în enr ope de crenń ş repecv ; ee proporńonal c mărmea reglaă, ar ee proporńonal c mărmea de nrare. Mărmea de nrare poae f denmă mărme de refernńă, a mărme precră, dacă are valoare conană. ennea la eşrea dn elemenl de comparańe E e poae exprma prn relańa: Uε c c c ε 6.7 ş va f proporńonală c eroarea ε a eml de reglare.. Merl lcrăr. Modelarea în medl EWB a nor componene ale conrolerl a Se conderă crcl nveror dn fgra 6.5. Se modelează crcl în medl EWB conderând emnall de nrare nodal V n 5 V, 5Hz. ExamnaŃ emnall de eşre dacă rezorl f a valorle,, M prn modfcarea ampldn emnall de nrare. omenań rezlaele. b onderań crcl negraor dn fgra 6.6. ModelaŃ crcl în medl EWB c

Lcrarea nr.6 eora emelor aomae 4 rmăoarele valor:. µf,,. Semnall de nrare e conderă de ampldne V, Hz. ObervaŃ emnall de răpn. reşeń şor frecvenńa de nrare ş deermnań modl de lcr a crcl. onemnań rezlaele. Vn Ve Fg.6.5 Vn Ve Fg.6.6 c ModelaŃ n crc de comparare în medl EWB ş noań conclzle.. Smlarea în Malab a n em mecanc c conroler Seml p probleme de conrol ee forma dnro maă nerńală m aflaă b acńnea forńe F ş b acńnea nor legăr elace ş repecv de amorzare fg.6.7. x F Fg.6.7 Modell maemac al eml ee decr de ecańa: d x dx m x F 6.8 d d perme obńnerea fncńe de ranfer a eml de forma: X F 6.9 m onderăm cazl nmerc: m kg, N/m, 5 N / m, F N ăpnl eml fncńonând în crc dech ee prezena în fgra 6.8 pe baza ne mlăr în medl Malab fşerl conr_.m.

Lcrarea nr.6 eora emelor aomae 5 onr_.m nm; den[ 5]; ep nm, den Fg.6.8 Analza răpnl evdenńază o amplfcare /5. exenńa ne pracreşer ş angerea valor de regm ańonar dpă n mp de.a.m.d. Se rmăreşe proecarea n conroler care ă ameroleze performanńele eml. ONOL POPOłIONAL FncŃa de ranfer a nol em ee: X P F 6. m P Facorl de proporńonalae P repreznă ngrl paramer al reglaorl. Prn conrcńe, ace paramer e prevede a f ajabl în lme larg penr a aface o mare vareae de leg de reglare. Deeor e lzează în locl facorl P facorl denm bandă de proporńonalae BP defnă procenal: BP [%] 6. P Dezavanajl reglaorl P conă în fapl că mărmea de acńonare ee c aâ ma mcă c câ facorl P ee ma mare. Se rmăreşe ca facorl ă abă valor câ ma mar. conr_.m P; nm[p]; den[ 5P]; :.:.5; ep nm, den, Fg.6.9 Analza răpnl eml în crc înch confrmă nflenńele calave daorae conrolerl proporńonal abell 6.. Penr n P e obńne răpnl dn fgra 6.

Lcrarea nr.6 eora emelor aomae 6 Fg.6. Fşerl m de rezolvare a mlăr poae f crea în jrl fncńe Malab denme cloop care perme obńnerea fncńe de ranfer penr eml în crc înch pornnd de la fncńa eml în crc dech fgra 6.. Fg.6. onroler proporńonal dervav FncŃa de ranfer ee în ace caz: X D P 6. F m D P Fşerl conr_.m perme mlarea fncńonăr eml în crc înch c conroler PD. conr_.m P; D 5; nm[d P]; den[ D 5P]; :.:.5; ep nm, den, Fg.6,

Lcrarea nr.6 eora emelor aomae 7 Se remarcă efecele pozve ale nrodcer componene dervave apra eml. onrol proporńonal negral PI FncŃa de ranfer are forma: X F m P I 6. P I conr_4.m P5; I 8; nm[p I]; den[ 5P I]; :.:.5; ep nm, den, Fg.6. onrolerl PID FncŃa de ranfer a eml ee în ace caz defnă de ecańa: X D P I 6.4 F m D P I ar rezlal mlăr ee prezena în fgra 6.4. Se conaă că cernńele de pornre referoare la paramer mpş a fo ane, răpnl eml apropnde de n emnal reapă. onr_5.m P; I ; D; nm[d P I]; den[ D 5P I]; :.:.5; ep nm, den, onemnań conclzle fnale în refera. Fg.6.4