5. FILTRE ADAPTIVE BAZATE PE MI IMIZAREA ERORII MEDII PATRATICE

Σχετικά έγγραφα
Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

ECUAŢII DIFERENŢIALE ŞI CU DERIVATE PARŢIALE PRIN EXERCIŢII ŞI PROBLEME

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

LEGI CLASICE DE PROBABILITATE

Prelucrarea numerică a semnalelor, Capitolul 2 2. SINTEZA FILTRELOR NUMERICE

APLICAŢII zona tematică 5 -TST-ID-

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

FLUCTUAŢII STATISTICE

Eşantionarea semnalelor

CAPITOLUL I ECUAŢII DIFERENŢIALE. α, astfel că tgα=f(x,y).

APLICAŢII zona tematică 5 -TST-ID-

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

3. ERORI DE MÃSURARE

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Tema: şiruri de funcţii

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

6. Circuite liniare în regim periodic nesinusoidal

4.6. Caracteristicile motoarelor de curent continuu

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Analiza bivariata a datelor

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII DIFERENŢIALE ORDINARE

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII ALGEBRICE NELINIARE

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Modele matematice pentru îmbunătăţirea calităţii sistemelor electrice

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

2. Metode de calcul pentru optimizarea fără restricţii

Sistem analogic. Sisteme

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE TEORIA PORTOFOLIULUI

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

6.TRANSFERUL DE CALDURĂ

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Curs 4 Serii de numere reale

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

4. Integrale improprii cu parametru real

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

5.1. Noţiuni introductive

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

CANALE DISCRETE DE TRANSMISIUNI

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

Στοχαστικά Σήµατα και Εφαρµογές. Προσαρµοστικά φίλτρα. ιδάσκων: Ν. Παπανδρέου (Π.. 407/80) Πανεπιστήµιο Πατρών ΤµήµαΜηχανικώνΗ/Υ και Πληροφορικής

MODELAREA MATEMATICĂ A SISTEMELOR CONTINUE

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Sisteme de ordinul I şi II

Analiză I Curs 1. Curs 1., a n. dacă ε, ( )N ( ε ) a.î. n x n ε ; ε sunt numere reale şi deci (a n. şi fie

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE. 2.1 Proprietăţi generale Moduri de definire a unui şir. (x n ) n 0 : x n =

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

Subiecte Clasa a VII-a

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

MECANICA CUANTICĂ. 1. Bazele experimentale ale mecanicii cuantice

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a

Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert

8. SEMNALE EŞANTIONATE

Transcript:

5. FILTRE ADAPTIVE BAZATE PE MIIMIZAREA ERORII MEDII PATRATICE

5. FILTRE ADAPTIVE BAZATE PE MIIMIZAREA ERORII MEDII PATRATICE fucţia cost st roara di pătratică, () cuaţiil Wir-opf u ofră o soluţi practică coplitat arittică ridicată csită fucţiil d autocorlaţi s dorşt u algorit rcursiv

Miiizara ui fucții ral d variabilă coplă Toră O fucți, :C R ar dircția d variați aiă dată d graditul copl z,. z,,..., z z z 0 j, j, zi ai b i zi ai bi z ai bi i z z z z z z T

5. Mtoda pati dscdt ai (Stpst Dsct - SD). - S porşt d la o valoar iiţială a coficiţilor ( 0) (vtual ( 0 ) 0 ).. - S valuază dircţia pati ai d crştr î jurul acstui puct p suprafaţa. Acasta st priată. pri graditul copl 3. - S ractualizază coficiţii pritr-o dplasar p dircţia pati dscdt ai. Acasta st chivalt cu o dplasar p dircţia opusă graditului cu u pas µ, µ R : µ 4. - S ria procdul di puctul.

5. Mtoda pati dscdt ai (Stpst Dsct - SD) [ 0,,, ] ( ) p R ( ) µ ( ) µ ( p R )

5. Mtoda pati dscdt ai (Stpst Dsct - SD) Aaliza stabilităţii algoritului Vo itroduc vctorul roar a coficiţilor, ( ), R p c o o ( ) ( ) µ ( p R ( ) ) c ( ) ( I µ R ) c ( ) ( ) ( I Q Λ Q ) c c µ

5. Mtoda pati dscdt ai (Stpst Dsct - SD) Aaliza stabilităţii algoritului I Q Λ Q c c µ ( ) ( I Λ ) Q c Q c µ Vo itroduc vctorul roar rotit, v(), v Q c Q ( ) ( ) ( I Λ ) Q c v ( ) ( Iµ Λ ) v Q c µ o

5. Mtoda pati dscdt ai (Stpst Dsct - SD) Aaliza stabilităţii algoritului Codiţii iiţial: v v( 0 ) Q ( ( 0) o) ( ) ( µλ ) v,,, v ( µλ ) v ( 0), Stabilitata schi, dci covrgţa algoritului ipu ca v () să tidă la 0 câd. Ptru acasta st csar şi suficit ca: µλ < sau 0< µ <,,, λ 0< µ< 0< µ< λa λ a

5. Mtoda pati dscdt ai (Stpst Dsct - SD) Aaliza covrgţi λ R v () va dscrşt cătr 0 fără oscilaţii. Distig cazuril: a) 0 < µλ < sau 0< µ < v dscrsc uifor λ v v v ( 0) ( 0) v v / τ v ( 0), τ l ( µλ )

5. Mtoda pati dscdt ai (Stpst Dsct - SD) Aaliza covrgţi b) < µλ < 0 sau < µ < - şir altrat λ λ v, τ l / τ v ( 0) v v v ( 0) ( 0) v ( µλ )

5. Mtoda pati dscdt ai (Stpst Dsct - SD) Aaliza covrgţi c) µλ 0 0, v / τ v s v 0, τ, s sg µλ l µλ i Coficiţii () s pot pria sub fora Qv q v ( τ ) i oi q iv 0 s q v ( 0)( µλ ) oi o o

5. Mtoda pati dscdt ai (Stpst Dsct - SD) Aaliza covrgţi i Qv q v ( ) ( τ ) i oi q iv 0 s q v ( 0)( µλ ) oi o o Covrgţa coficiţilor ar loc după o suă podrată d poţial. S obţi vitza d covrgţă aiă atuci câd q i v [0] sut uli, ptru toţi, cptâd valoara corspuzătoar lui λ Ma. Dacă u sut prcizat codiţiil iiţial, î cazul cl ai dfavorabil, vitza d covrgţă st dtriată d λ i.

5. Mtoda pati dscdt ai (Stpst Dsct - SD) Aaliza covrgţi µ r, 0< r λ a < λ i oi qiv 0 r λ a Trul cl ai lt dscrscător st acla car coţi factorul λ r i λa R rău codiţioată (raport λ Ma /λ i ar) covrgţă ltă.

5. Mtoda pati dscdt ai (Stpst Dsct - SD) Curba d îvăţar { } d d o o c c E o o { } { } { } { } { } o o o o o o c c c c c c E E E E E c[] st dtriist, o satisfac pricipiul ortogoalităţii Rc c i

5. Mtoda pati dscdt ai (Stpst Dsct - SD) Curba d îvăţar sau sau scalar: c Rc i c Q ΛQ c v Λv i i λ v λ ( µλ ) v ( 0) i i i λ τ v ( 0) Curba obţiută rprztâd () st curba d îvăţar a algoritului. Idifrt d codiţiil iiţial v (0), roara di pătratică tid cătr i dacă st îdpliită codiţia d stabilitat.

5. Mtoda pati dscdt ai (Stpst Dsct - SD) Curba d îvăţar v v i λ λ Itrscţiil cu pla cost sut lips cu sial i i, λ λ b a

5. Algoritul graditului stohastic (LMS) Î cazul todi SD ajustara coficiţilor s fac p baza graditului rorii dii pătratic: p R R p d ( ) ; E { }; E{ } Mdiil statistic î gral u sut îsă cuoscut. S rcurg la o stiar a graditului utilizâd işt valori stiat ptru cl două atric ruţâd la opraţiil d dir statistică: Rˆ ; pˆ d ( ) d ˆ ( ) µ d ( ) µ

5. Algoritul graditului stohastic (LMS) ( ) µ d ( ) µ () µ d () () z ()

5. Algoritul graditului stohastic (LMS) ( 0 ) 0 for 0,,, y d y ( ) µ d

5. Algoritul graditului stohastic (LMS) Obsrvaţii - Coplitat arittică: N îulţiri şi N aduări ptru ficar itraţi - Avâd î vdr critriul d optiizar s îtâlşt î liba glză sub duira Last Ma Squar (LMS). - Fiid calculat d ficar dată utilizâd stul d şatioa [], c au u caractr alator, fără a fctua o dir, graditul stiat va ava d asa u caractr alator. - Îulţiril cu [] di scha algoritului dau acstuia u caractr liiar

5. Algoritul graditului stohastic (LMS) Aaliza covrgţi Probl d covrgţă - Tid valoara di a vctorului () cătr o atuci câd? Î caz afirativ, s zic că algoritul st covrgt î di. - Tid () cătr o valoar fiită atuci câd? I caz afirativ s spu că algoritul st covrgt î di pătratică.

5. Algoritul graditului stohastic (LMS) Ipotz d idpdţă: -,,, sut statistic idpdţi. - () şi d() sut statistic idpdt faţă d d(),...,d(-). - vctorul d itrar () şi d() forază îpruă u st d variabil alatoar gaussi. Datorită lipsi dirii î calculul graditului apar u zgoot d gradit ˆ ( ) ( ) ˆ E ˆ E ( ) { } ( { }) E { } 0

5. Algoritul graditului stohastic (LMS) P d altă part, rlaţia d ractualizar a coficiţilor dvi µ µ p R µ ( ) µ µ o o o c( ) ( Iµ R) c µ v ( ) ( I µ Λ ) v ( ) µ Q ( ) E { v( ) } ( Iµ Λ) E{ v } c c p R Rc

5. Algoritul graditului stohastic (LMS) Avâd î vdr aalogia forală ditr acastă cuaţi şi ca corspuzătoar î cazul algoritului SD, cocluziil tras acolo ptru vctorul roar a coficiţilor s pot traspu aici ptru dia acstui vctor. Algoritul LMS st covrgt î di dacă: 0< µ< λ a (0) () 0

5. Algoritul graditului stohastic (LMS) Aaliza covrgţi î di pătratică E { } i E c c { } { { } { { } c c E tr c c E tr c c { { } { } tr E E c c tr{ RC } { } C E c c { } i tr RC i

5. Algoritul graditului stohastic (LMS) ud () rprzită o roar î cs. ud tr Q ΛQ C { } i tr RC i { } { } tr ΛQ C Q tr Λ K i i i K { } v v Q CQ E λ i i ii { } Î raport cu filtrul optial, apar dci o roar di pătratică suplitară, sau î cs, otată cu, c poat fi pusă p saa zgootului d gradit. Ptru valuara sa sut csari trii d p diagoala pricipală a atrici K().

5. Algoritul graditului stohastic (LMS) ( ) tr Cop. staţioară Cop.trazitori ( ) i i µλ i µλ i µλ i i µλ i

5. Algoritul graditului stohastic (LMS) S dfişt dzadaptara (isadjustt) pri Ptru M µ<< λ a ( ) i i µλ i µλ i µλ i i µλ i M µ i λ i µ r µ ( 0) λd, ud λd i λ i

5. Algoritul graditului stohastic (LMS) Ar î gral o tdiţă d scădr cu icşorara pasului µ, d crştr cu ordiul filtrului N, şi proporţioal cu putra di a salului d itrar. Copota trazitori tr 0 câd dacă Dacă 0 << 0 < < µλ µ i < λ µλ a i <µ abl codiţii sut îdpliit dacă 0< µ < j λ j i

j 5. Algoritul graditului stohastic (LMS) { } P, 0,,, ( 0), r( 0) E ( ) ( ) λ j r P rprzită putra scvţi, dci o foră siplificată a codiţii d covrgţă st: µ 0< µ < ; M P P S poat itroduc o costată d tip di: τ d µλd car caractrizază vitza d scădr a părţii trazitorii a rorii. S costată că dacă µ st ic, costata d tip ar, coducâd la o adaptar ltă, dar dzadaptara st ică.

Eplu fctul valorii pasului µ 0.5 0.45 0.4 Idtificar d sist-curba d ivatar i0,3 iu0,03 0.35 0.3 0.5 0. 0.5 0. 0.05 0 0 500 000 500 000 500 3000 3500 4000

5.3. Mtoda graditului stohastic oralizat (Mtoda oralizată a iiizării rorii dii pătratic - LMS) Poat fi privită ca o problă d optiizar cu costrâgri. N propu să dtriă oil valori () al coficiţilor astfl îcât să s iiizz ora uclidiaă a variaţii: δ ( ) ( ) cu codiţia ca: ( ) d () dci oii coficiţi să aibă acl valori car, cu u tact ai îait, ar fi aulat roara. Vo costitui fucţia cost rală: { [ ]} δ ( ) Rλ ( ) d car îşi atig iiul odată cu δ dacă st îdpliită codiţia ()

5.3. Mtoda graditului stohastic oralizat (Mtoda oralizată a iiizării rorii dii pătratic - LMS) [ ] d d λ λ d d λ λ λ λ

5.3. Mtoda graditului stohastic oralizat (Mtoda oralizată a iiizării rorii dii pătratic - LMS) Ptru a găsi vctorul () c iiizază acastă prsi vo aplica toda graditului copl. ( ) ( ) Rzultă: ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( λ λ ) λ ( ) - λ 0 ( ) λ

5.3. Mtoda graditului stohastic oralizat (Mtoda oralizată a iiizării rorii dii pătratic - LMS) λ s obţi puâd codiţia ( ) d Ptru acasta s îulţşt la stâga cu () rlaţia: ( ) λ ( ) λ λ λ ( ) d

5.3. Mtoda graditului stohastic oralizat (Mtoda oralizată a iiizării rorii dii pătratic - LMS) Noii coficiţi s vor calcula dci cu forula: ( ) S obişuişt să s itroducă o scalar a pasului cu o costată µ, dci: µ ( ) Poat fi chivalat cu algoritul graditului stohastic ptru: µ µ î car pasul st variabil. Covrgţa î di pătratică st asigurată dacă: 0 <µ <

5.3. Mtoda graditului stohastic oralizat (Mtoda oralizată a iiizării rorii dii pătratic - LMS) Evită pri orar aplificara zgootului graditului, î prsia coficiţilor (). Apar î plus u uăr d îulţiri şi - aduări la calculul ficărui coficit, ca urar a csităţii valuării lui Frcvt. Evtual ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) 0 ( ) µ a ; a> 0 ud a st o costată ică, adăugată ptru a vita îpărţira pri zro.

5.4 Mtoda graditului ptru structuri latic (GAL) N pu, ptru îcput, probla proictării uui prdictor latic adaptiv. Vor trbui dci optiizaţi coficiţii iar fucţia cost poat fi dfiită porid d la roara d prdicţi dirctă, ivrsă, sau copusă. Să cosidră o clulă a filtrului şi să dtriă aşa îcât să fi iiizată roara di pătratică d prdicţi, î fora copusă, f ( ) * b ( ) z - f b E b ()

5.4 Mtoda graditului ptru structuri latic (GAL) Abordara SD. Cofor todi graditului, va trbui luat (), µ Va trbui dci valuat graditul copl î raport cu * : { } f f f f E { } b b b b E Vo folosid rlaţiil d rcurţă: b f b b f f () i r j

5.4 Mtoda graditului ptru structuri latic (GAL) ( * ) ( ) f f b b f b f f b b ( ) ( ) 0 b f b f ( ) ( ( )) ( ) ( ) 0 { } ( ) E f b b f

Rzultă dci: 5.4 Mtoda graditului ptru structuri latic (GAL) sau aplicâd () Codiţia d stabilitat st: { } f b b f ( ) µ E ( ) f b { ( )} µ E { } b f ( ) µ E ( ) µ E b < f 0< µ < b { } f E

5.4 Mtoda graditului ptru structuri latic (GAL) Abordara LMS Cu îsă diil statistic u sut î gral cuoscut, s prfră d obici utilizara graditului stohastic, ruţâd la opraţiil d dir: { } f b b f ( ) µ E ( ) f b b f ( ) µ ( )

5.4 Mtoda graditului ptru structuri latic (GAL) Abordara LMS S poat utiliza u algorit oralizat, orâd icrtul la rgia rorii d prdicţi copusă, corspuzătoar itrărilor cluli : µ µ µ W { } f b ( ) W E

5.4 Mtoda graditului ptru structuri latic (GAL) Aproiativ f b W ( i) ( i ) i ( ) f b W Uori s itroduc u paratru 0<ß<, car prit alocara uor podri difrit ptru şatioal prcdt şi cl actual: f b W β W β

5.5 Algoritul LMS ptru structuri latic-scară Algoritul GAL prita obţira uui prdictor. Ptru a obţi u Filtru adaptiv s adaugă o structură î scară. f 0 ( ) f f f () () b ()( ) b ( ) b () b ( ) 0 h0 h h h y

5.5 Algoritul LMS ptru structuri latic-scară Abordara SD Pu codiţia ca işira să stiz cât ai corct u sal dorit d(). h ( h, h,, h ) 0 T b b b b o,,, d y d h Coficiţii i s calculază cu algoritul GAL, iar h i di codiţia iiizării fucţii cost { } E T b

5.5 Algoritul LMS ptru structuri latic-scară Cofor cuaţii Wir-opf, coficiţii optii sut daţi d ud R h r o d { b } ; r E d b { } R E d Î cazul coficiţilor i optii, işiril latici sut ortogoal, 0, r l { b b } E b r l b E r l r r, R h o, b { b b b } 0,,, { b } d diag E b

5.5 Algoritul LMS ptru structuri latic-scară Ptru u algorit rcursiv, rcurg la toda graditului. Î variata SD: h h µ Abordara LMS ( ) rd R h E{ b } E{ b b d } h Cu valoril dii u sut î gral cuoscut, aplică toda graditului stohastic (LMS), ˆ b d b b b h ( ) h ( ) h µ b

5.5 Algoritul LMS ptru structuri latic-scară Variată ptru grara rorii d stiar. f 0 ( ) f f f () () b () b ( ) b () b ( ) 0 d () h 0 h h h Avataj: covrgţă ai rapidă, datorită dcorlării datlor, d cătr structura latic. Dzavataj: coplitat arittică ai ridicată