Capitolul 9. Geometrie analitică. 9.1 Repere

Σχετικά έγγραφα
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Algebra si Geometrie Seminar 9

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

2.3 Geometria analitică liniarăînspaţiu

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Lectia VII Dreapta si planul

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Dreapta in plan. = y y 0

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

ELEMENTE DE GEOMETRIE. Dorel Fetcu

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Dacă centrul cercului este în origine, atunci ecuaţia cercului va fi = 2

CAPITOLUL 6 GEOMETRIE LINIARĂ ÎN SPAŢIU Sisteme de coordonate în plan şi în spaţiu. I. Coordonate carteziene

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

Curs 4 Serii de numere reale

Introducere. ALGAD 2 - Geometrie analitica si diferentiala. Vectori liberi - produsul vectorial. Vectori liberi - produsul scalar

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Lectia III Produsul scalar a doi vectori liberi

Universitatea de Vest din Timişoara Facultatea de Matematicǎ şi Informaticǎ Departamentul de Informaticǎ. Simina Mariş Simona Epure Ioan Rodilǎ

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

b = CA, c = AB, atunci concluzia rezultă din regula triunghiului de adunare a vectorilor:

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

CAPITOLUL 8 CURBE ÎN PLAN ŞI ÎN SPAŢIU Curbe în plan

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Curs 1 Şiruri de numere reale

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale

OANA CONSTANTINESCU. ( a carei ecuatie matriceala este data in raport cu un reper cartezian R = {O; ē 1,, ē n }.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

a carei ecuatie matriceala este data in raport cu R.

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Geometrie analitică şi. asist. Ciprian Deliu Universitatea Tehnică Gh. Asachi Iaşi Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Subiecte Clasa a VIII-a

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

GEOMETRIE ANALITICĂ. Mihai-Sorin Stupariu

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

1.4 Schimbarea bazei unui spaţiu vectorial

CURS 9 MECANICA CONSTRUCŢIILOR

GEOMETRIE VECTORIALĂ, ANALITICĂ ŞI DIFERENŢIALĂ. PROBLEME REZOLVATE. Gabriel POPA, Paul GEORGESCU c August 20, 2009, Iaşi

Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie, utilizând Geogebra

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Geometria diferenţială a curbelor în spaţiu

Lectia IV Produsul vectorial a doi vectori liberi

3. REPREZENTAREA PLANULUI

Integrala nedefinită (primitive)

avem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx +

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Lucian Maticiuc SEMINAR Conf. dr. Lucian Maticiuc. Capitolul VI. Integrala triplă. Teoria:

Curs 2 Şiruri de numere reale

z a + c 0 + c 1 (z a)

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Capitolul 10 CONICE ŞI CUADRICE Conice pe ecuaţii reduse Elipsa

CAPITOLUL 2 VECTORI LIBERI. 2.1 Segment orientat. Vector liber

Cuprins. I Geometrie Analitică 9

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Seminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0

GA XI. 138 Să se calculeze produsul distanţelor unui punct oarecare al hiperbolei : d) ;

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,...

CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Lucian Maticiuc CURS I II. 1 Matrice şi determinanţi. Sisteme de ecuaţii liniare. 1.1 Matrice şi determinanţi

, m ecuańii, n necunoscute;

Spaţii vectoriale. Definiţia 1.1. Fie (K, +, ) un corp şi (V, +) un grup abelian.

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Cercul lui Euler ( al celor nouă puncte și nu numai!)

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

VARIANTE PENTRU BACALAUREAT, M1-1, 2007

CERCUL LUI EULER ŞI DREAPTA LUI SIMSON

Vectori liberi-seminar 1

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

Transcript:

Capitolul 9 Geometrie analitică 9.1 Repere Vom considera spaţiile liniare (X, +,, R)în careelementelespaţiului X sunt vectorii de pe odreaptă, V 1, dintr-un plan, V sau din spaţiu, V 3 (adică X V 1 sau X V sau X V 3 ). Definiţia 9.1 Un reper în spaţiul (X, +,, R) este o pereche R (O; S), unde punctul O se numeşte originea reperului iar S este o bazăîn X. Exemplederepere: a) pe dreaptă reperul R (O; i )formatdinpunctulo R fixat pe dreaptă şi S ( i ), b) în planreperul R (O; u, v )formatdino R un punct din plan fixat, iar S ( u, v )obazăformată din doi vectori necoliniari Figura 9.1 (a) sau R (O; i, j ) unde O R este un punct din plan fixat, iar S ( i, j )obază ortonormată Figura9.1 (b). Figura 9.1 c) în spaţiu reperul R (O; i, j, k ) unde O R 3 este un punct din spaţiu fixat, iar S ( i, j, k )bază ortonormată. 133

134 CAPITOLUL 9. GEOMETRIE ANALITICĂ Figura 9. În cazul spaţiului s-a convenit: 1. axa Ox să fie determinată de punctul O şi să aibădirecţia dată devectorul i,. axa Oy determinată depunctulo şi să aibă direcţia dată de vectorul j, 3. iar axa Oz determinată depunctulo şi să aibă direcţia dată de vectorul k, 4. axele Ox, Oy, Oz se numesc axele reperului sau axedecoordonate. 5. planul xoy este determinat de punctul O şi conţine vectorii i, j, 6. planul xoz determinat de punctul O şi conţine vectorii i, k, 7. iar planul zoy determinat de punctul O şi conţine vectorii k, j.planele xoy, yoz, xoz se numesc planele reperului R sau planedecoordonate. Definiţia 9. Fie (X, +,, R) un spaţiu liniar, R (O; S) un reper şi M R i,i1,, 3. Vectorul OM este numit vectorul de poziţie al punctului M faţă dereperulr. Notăm r OM iar dacă există posibilitatedeconfuzie,notăm r M OM şi vom citi r M vector de poziţie a lui M sau M( r M ). Vectorul r se poate exprima în moduniccao combinaţie liniară devectoriibazei. Observaţia 9.1 a) Dacă M R 1, atunci OM r M x i ; b) dacă M R, atunci OM r M x i + y j ; c) dacă M R 3, atunci OM r M x i + y j + z k şi aceste reprezentări sunt unice. Dacă M( r )faţădereperulr atunci coordonatele lui r în raport cu baza S sunt numite coordonatele punctului M faţă de reperul R. În mod obişnuit dacă reperul este ortonormat, pentru a păstra tradiţia, vom utiliza notaţiile: a) dacă M R 1,M(x), unde x poartă denumirea de abscisa sau coordonata punctului M, b) dacă M R,M(x, y) undex poartă denumirea de abscisa, iar y ordonata punctului M, c) dacă M R 3, M(x, y, z) unde x poartă denumirea de abscisa, y ordonata şi z cota punctului M.

9.1. REPERE 135 Teorema 9.1 Dacă M 1 ( r 1 ),M ( r ) X, în raport cu un reper R (O; S) atunci M 1 M OM OM 1 şi dist(m 1,M )k r r 1 k. Dacă reperul este ortonormat, atunci a) dacă M 1 (x 1 ),M (x ) M 1 M OM OM 1 (x x 1 ) i,dist(m 1,M ) x x 1 ; b) dacă M 1 (x 1,y 1 ),M (x,y ) M 1 M OM OM 1 (x x 1 ) i +(y y 1 ) j, D dist(m 1,M )r (x x 1 ) i +(y y 1 ) j,(x x 1 ) i +(y y 1 ) E j q (x x 1 ) +(y y 1 ) ; c) dacă M 1 (x 1,y 1,z 1 ),M (x,y,z ) M 1 M OM OM 1 (x x 1 ) i +(y y 1 ) j + (z z 1 ) k, r dist(m 1,M ) D (x x 1 ) i +(y y 1 ) j +(z z 1 ) k,(x x 1 ) i +(y y 1 ) j +(z z 1 ) E k q (x x 1 ) +(y y 1 ) +(z z 1 ). 9.1.1 Repere polare în plan şi spaţiu Definiţia 9.3 Un reper polar în plan se defineşte printr-un punct fix numit pol şi o axă Ox de versor i,trecând prin pol, numită axă polară situate în plan. Figura 9.3 Poziţia unui punct este determinată dacă se cunosc: distanţa OM ρ, de la pol la punctul M coniderat şi unghiul θ făcut de sensul pozitiv al axei polare cu direcţia OM. Numerele ρ şi θ se numesc coordonatele polare ale lui M, M(ρ, θ). ρse numeşte raza vectoare sau modulul punctului M, iar θ se numeşte unghiul polar al punctului M. Să presupunem căînplanavemunreperortonormatr (O; i, j )cuorigineaînpolul O, i versorul axei polare şi j astfel ales încât baza ( i, j )să fie obază ortonormată orientată pozitiv. Dacă punctul M are în acest reper coordonatele (x, y), legătura între coordonatele sale polare şi coordonatele sale carteziene este dată de ½ x ρ cos θ y ρ sin θ (9.1) Legătura inversă se obţine rezolvând sistemul (9.1) în necunoscutele ρ şi ϕ,

136 CAPITOLUL 9. GEOMETRIE ANALITICĂ ( p ρ x + y tg θ y. x Dintre cele două soluţii ale ecuaţiei trigonometrice din intervalul [, π] se alege aceea pentru care sin θ are acelaşi semn cu y. Definiţia 9.4 Un reper polar în spaţiu se defineşte printr-un plan numit plan bază în care s-a ales un reper polar (cu polul O şi axă polară Ox de versor i ) şi o axă Oz, de versor k, perpendiculară peplanul(p ). Figura 9.4 Fie un punct oarecare M al spaţiului, nesituat pe axa Oy, P proiecţiasaortogonală pe planul de bază xoy, r OP. Notăm ρ k r k OM,ϕ( \ i, r ) [, π), θ ( \ r, k ) (,π). Aceste relaţii stabilesc o relaţie biunivocăîntre mulţimea punctelor din spaţiu,nesituate peaxaoz, şi mulţimea tripletelor ordonate de numere reale (r, ϕ, θ). Numerele astfel definite (ρ, ϕ, θ) se numesc coordonate polare în spaţiu ale punctului M şi scriem M(ρ, ϕ, θ). Legătura dintre coordonatele polare şi cele carteziene în spaţiu: presupunem căîn spaţiu avem un reper cartezian ortonormat R (O; i, j, k )cuorigineaîn polulo, i versorul axei polare, k versorul axei Oz şi j astfel ales încât baza ( i, j, k )să fieobazăortonor- mată orientată pozitiv. Dacă punctulm are în acest reper coordonatele (x, y, z), legătura între coordonatele sale polare şi coordonatele sale carteziene se obţine astfel: deoarece r este proiecţia pe planul xoz alui r, rezultă că r k r k sin θ, apoi D i E x, r r cos ϕ k r k sin θ cos ϕ, D j E y, r r sin ϕ k r k sin θ sin ϕ, D E k, r z k r k cos θ. Invers vom obţine pentru ρ, ϕ, θ : ρ p x + y + z, tg ϕ y x, cos θ x p x + y + z. Pentru ϕ se alege unghiul din intervalul [, π) acărui sinus are acelaşi semn cu y, iar pentr θ determinarea din intervalul [,π].

9.1. REPERE 137 Un punct M din spaţiu, nesituat pe axa Oz, poatefi precizat prin coordonatele semipolare (cilindrice) (r,ϕ,z). Pentru acestea avem x r cos ϕ, y k r k sin ϕ, z z şi invers ρ p x + y, tg ϕ y,z z. x 9.1. Schimbarea reperelor Problema: să studiemlegătura dintre coordonatele unui punct în reperul dat şi coordonatele aceluiaşi punct într-un alt reper a cărui poziţie estecunoscută. Fie R (O; S) şi R (O ; S )două repere carteziene ale planului sau spaţiului. O schimbare a reperului R în reperul R constăîn schimbarea bazei S cu baza S şi în exprimarea vectorului de poziţie a punctului O faţă dereperulr. O schimbare de reper care modifică doarorigineareperului,oo r,se numeşte translaţia reperului de vector r x i + y j. O schimbare de reper care modifică numai baza, adică numai direcţiile axelor, se numeşte rotaţie sau schimbare centro-afină dereper. O schimbare oarecare a reperului cartezian se obţine prin efectuarea succesivă aunei translaţii şi a unei rotaţii (în orice ordine). 9.1.3 Schimbarea reperelor ortonormate în plan Fie R (O; i, j ) un reper ortonormat drept şi R (O ; i, j ) un alt reper ortonormat la fel orientat sau invers orientat. Trecerea de la reperul R la reperul R este dată de translaţia OO x i + y j şi rotaţia ½ i a 11 i + a1 j j a 1 i + a j (9.) µ a11 a unde A 1,S( i, j )şi S a 1 a ( i, µ µ µ j x1 a11 a ); 1 x + µ y 1 a 1 a y x unde (x y 1,y 1 ) sunt coordonatele unui punct oarecare în reperulr iar (x,y )sunt coordonatele aceluiaşi punct în reperul R. În cazul schimbării de baze ortonormate matricea A este o matrice ortogonală, deci A T A AA T I, adică AA T µ µ a11 a 1 a11 a 1 a 1 a a 1 a µ a 11 + a 1 a 11 a 1 + a 1 a a 11 a 1 + a 1 a a 1 + a a 11 + a 1 1,a 11 a 1 + a 1 a,a 1 + a 1, µ 1 1 care arată că elementele matricei A se pot exprima în funcţie de un singur parametru.

138 CAPITOLUL 9. GEOMETRIE ANALITICĂ Fie α \ ( i, i ) [,π] unghiul format dintre versorii i şi i. Să presupunem mai întâi că reperulr este la fel orientat. Figura 9.5 ³ ³ i i Pentru a determina matricea de trecere de la baza, j la baza, j determinăm descompunerile vectorilor bazei, j după vectorii bazei, j. ³ ³ i i i cosα i +sinα j, j sin α i +cosα j. Deci µ cos α sin α C, sin α cos α cu det C 1. Relaţia dintre coordonatele unui punct M care are în reperul R coordonatele (x, y) iar în reperul µ R µ are coordonatele µ (x,y )este µ µ x cos α sin α x x x + x y sin α cos α y + cos α y sin α y y + x sin α + y cos α Să presupunem că reperulr este la fel invers orientat (Figura (b)). Atunci i i cos α j sin α, j i sin α + j cos α. Deci µ cos α sin α C sin α cos α cu det C 1şi i i cos α + j sin α, j i sin α j cos α. Relaţia dintre coordonatele unui punct M care are în reperul R coordonatele (x, y) iar în reperul R are coordonatele (x,y )este µ x y µ cos α sin α sin α cos α 9. Cercul în plan µ x y + µ x y, µ x + x cos α y sin α y + x sin α + y cos α 9..1 Cercul determinat de centru şi de raza sa Definiţia 9.5 Fie un plan (π) şi un reper ortonormat R (O; i, j ). Cercul este locul geometric al punctelor din plan care au proprietatea că sunt egal depărtate, de un punct fix. Punctul fix, M (x,y ) se numeşte centrul cercului iar distanţa de la punctele cercului la punctul fix R se numeşte raza cercului.

9.. CERCUL ÎN PLAN 139 Fie M(x, y) un punct oarecare al cercului. punctelor M respectiv M, atunci Dacă r şi r sunt vectorii de poziţie ai kr r k R p (x x ) +(y y ) R (x x ) +(y y ) R. (9.3) Dacă centrul cercului este în origine, atunci ecuaţia cercului va fi x + y R. Ecuaţia (9.3) se numeşte ecuaţia canonică a cercului. Dar kr r k R kr r k R Ecuaţia (9.4) se numeşte ecuaţia vectorială a cercului. 9.. Ecuaţia generală a unui cerc Teorema 9. Oecuaţiedeforma h(r r ), (r r )i R. (9.4) x + y + ax + by + c cu a 4 + b c> (9.5) 4 q reprezintă uncerccucentrulîn punctul( a, b) şi de rază R a + b c. 4 4 Demonstraţie. Putem scrie (x + a ) +(y + b ) + c a b,deci cu x 4 4 a, y b,r a + b c>obţinem (9.3). 4 4 Ecuaţia (9.5) se numeşte ecuaţia generală a cercului. În ecuaţia generală a cercului intervin trei parametrii a, b, c, deci un cerc este determinat de trei condiţii.

14 CAPITOLUL 9. GEOMETRIE ANALITICĂ 9..3 Cercul determinat de trei puncte necoliniare Teorema 9.3 Ecuaţia cercului care trece prin trei puncte necoliniare M i (x i,y i ),i1,, 3 este x + y x y 1 x 1 + y1 x 1 y 1 1 x + y x y 1. (9.6) x 3 + y3 x 3 y 3 1 Demonstraţie. DacăpuncteleM i (x i,y i ),i1,, 3segăsesc pe cerc, atunci coordonatele acestor puncte verifică ecuaţia generală a cercului. Considerăm un punct M(x, y) oarecare de pe cerc. Obţinem astfel un sistem de patru ecuaţiicutreinecunoscutea, b, c x + y + ax + by + c x 1 + y1 + ax 1 + by 1 + c x + y + ax + by + c x 3 + y3 + ax 3 + by 3 + c ax + by + c x y ax 1 + by 1 + c x 1 y1 ax + by + c x y ax 3 + by 3 + c x 3 y3 Matricea sistemului şi matricea sa există sunt: A x y 1 x 1 y 1 1 x y 1 x 3 y 3 1 şi A x y 1 x y x 1 y 1 1 x 1 y1 x y 1 x y x 3 y 3 1 x 3 y3 Observăm că un determinant principal este x 1 y 1 1 x y 1 x 3 y 3 1 6 care reprezintă condiţia de necoliniaritate a punctelor M i (x i,y i ),i1,, 3. Condiţia de compatibilitate a sistemului este ca determinantul caracteristic să fie nul, adică (9.6). Mai mult, rangul matricelor A şi A este egal cu numărul necunoscutelor sistemului, rezultă căsoluţia este unică. Deci există un singur cerc cu proprietăţile cerute. Exemplul 9.1 Să sescrieecuaţia cercului care treceprin punctele M 1 (1, ),M (1, 1) şi M 3 (, 1). Să seprecizezecentrulşi raza cercului. Verifică dacă punctele sunt necoliniare: x 1 y 1 1 x y 1 x 3 y 3 1 1 1 1 1 1 16. 1 1 Ecuaţia acestui cerc va fi.

9.. CERCUL ÎN PLAN 141 x + y x y 1 1 1 1 1 1 1 x + y y x x 1 + y 1 1. 1 1 1 Centrul cercului C 1, 1 şi raza 1. 9..4 Ecuaţiile parametrice ale cercului Ecuaţiile parametrice ale cercului: dacă centrul cercului este punctul M (x,y )şi raza½ R atunci x x + R cos t,t [, π). y y + R sin t ½Dacă cercul are centrul în origine obţinem parametrizarea: x R cos t,t [, π). y R sin t Exerciţiul 9.1 Să sescrieecuaţiile parametrice ale cercurilor: x 4y + y +6y 1, x + y 36. Pentru primul cerc determinăm centrul şi raza. x 4y+y +6y 1 (x 4y +4)+(y +6y +9) 4 9 1 (x ) +(y +3) 5 M (, 3),R5 ½ x +5cost Ecuaţiile parametrice,t [, π). y 3+5sint ½Al doilea cerc are centrul în origineşi raza 6, x 6cost,t [, π). y 6sint 9..5 Poziţia relativă a unei drepte faţă de cerc Fie dreapta (d) :Ax + By + C,A + B > şi cercul (C) :(x x ) +(y y ) R. Calculăm distanţa de la centrul cercului la dreapta:

14 CAPITOLUL 9. GEOMETRIE ANALITICĂ d Ax + By + C A + B. Dacă d>ratunci dreapta (d) nu intersectează cercul(c). Dacă d R atunci dreapta (d) intersectează cercul (C)într-un singur punct şi spunem că dreapta este tangentă la cerc. Coordonatele punctului de tangenţă se determină rezolvând sistemul ½ Ax + By + C (x x ) +(y y ) R. Acest sistem are o singură soluţie. Dacă d < R atunci dreapta (d) intersectează cercul (C) în două puncte şi spunem că dreapta este secantă cercului (C). Coordonatele punctelor de intersecţie se determină rezolvând sistemul ½ Ax + By + C (x x ) +(y y ) R. Acest sistem are două soluţii. Exerciţiul 9. Să se precizeze poziţia relativă a dreptelor (d 1 ):x + y 4, (d ): 3x +4y +6, (d 3 ):x y faţă de cercul (C) :x + y +x +4y +4. Să se determine punctele de intersecţie ale dreptelor cu cercul, dacă ele există. Determinăm raza şi centrul cercului găsind ecuaţia canonică acercului. (x +1) +(y +) 1. C ( 1, ),R1. Calculă distanţa de la centrul cercului la dreapta (d 1 ), 1 4 d (C, (d 1 )) 7 > 1 (raza) dreapta este exterioră cercului. 1 +1 Calculă distanţa de la centrul cercului la dreapta (d ), 3 8+6 d (C, (d )) 5 1(raza) dreapta este tangentă la cerc. Coordonatele 3 +4 5 punctului ½ de tangenţă seobţin rezolvând sistemul: 3x +4y +6 (x +1) +(y +) 1 x,y 6 5 5. Punctul de tangenţă T, 6 5 5. Calculă distanţa de la centrul cercului la dreapta (d 3 ), 3+4 d (C, (d 3 )) 1 5 < 1 (raza) dreapta (d3 ) intersectează cercul(c)în 1 + 5 două ½ puncte. Coordonatele punctelor de intersecţie seobţin rezolvând sistemul: x y (x +1) +(y +) 1 x,y 6 5 5, [x,y ]. Punctele de intersecţie ale dreptei ce cercul vor fi P 1, 6 5 5,P (, ).

9.. CERCUL ÎN PLAN 143 9..6 Probleme de tangenţă Tangenta la cerc într-un punct al cercului Dacă M(x, y) este un punct oarecare de pe tangentă, atunci vectorul M M 1 (x 1 x ) i +(y 1 y ) j este perpendicular pe vectorul M 1 M (x x 1 ) i +(y y 1 ) j,adică h M M 1, M 1 Mi (x 1 x )(x x 1 )+(y 1 y )(y y 1 ) (x 1 x )[(x x )+(x x 1 )] + (y 1 y )[(y y )+(y y 1 )] (x 1 x )(x x )+(y 1 y )(y y ) [(x 1 x ) +(y 1 y ) ] (x 1 x )(x x )+(y 1 y )(y y )R. (9.7) Ecuaţia (9.7) se numeşte ecuaţia tangentei la cerc dusă printr-un punct al cercului obţinută prindedublare. Exemplul 9. Să se deducă ecuaţia tangentei la cercul (x ) +(y 1) care trece prin punctul M (3, ). Observăm că punctul se află pe cerc. Ecuaţia tangentei:(x ) (3 ) + (y 1) ( 1) x + y 5. Tangenta la cerc printr-un punct exterior cercului Ştim că printr-un punct exterior unui cerc se pot duce două drepte tangente la cerc. Determinăm ecuaţiile acestor drepte. Fie cercul (C) :(x x ) +(y y ) R şi dreapta (d) din plan care trebuie să treacă prin punctul M (a, b) exterior cercului, adică d (M,C) >R. Ecuaţia dreptelor care trec prin M se poate scrie sub forma: y b m(x a). Dreapta este tangentă la cerc dacă şi numai dacă distanţa de la centrul cercului la dreaptă esteegalăcur,

144 CAPITOLUL 9. GEOMETRIE ANALITICĂ mx y + b ma m +1 R mx y + b ma R m +1 (mx y + b ma) R (m +1). Se obţine o ecuaţie de gradul doi în m. (x a) R m m (x a)(y b)+(y b) R. Dacă x a R, punctul M (a, b)segăseştepecercşi obţinem panta dreptei tangente. Dacă x a 6 R, Obţinem o ecuaţiedegraduldoiîn m, 4 (x a) (y b) (x a) R (y b) R 4R (x a) +(y b) R > deoarece punctul M (a, b) este exterior cercului. Exemplul 9.3 Să se determine ecuaţiile dreptelor tangente la cercul din plan x + y 4x y 4 care trec prin punctul M (, 3). Determinăm raza şi centrul cercului găsind ecuaţia canonică acercului. (x ) +(y 1) 9 C (, 1),R3 CM 4 + 5 > 3 punctul M este exterior cercului. Ecuaţia unei drepte care trece prin M (, 3) : (d) :y 3m (x +) Impunem condiţia ca dreapta să fie tangentă lacerc: m 1+m +3 d(m,(d)) 3 1+m (m 1+m +3) 9 m 1+m 1, 8 ± 3 7 7 11, ecuaţiile dreptelor vor fi y 3 8 3 7 7 11 (x +) y 3 8 + 3 7 7 11 (x +). Tangentele la cerc paralele cu o dreaptă dată Fie dreapta (d) :Ax + By + C,A + B > şi cercul (C) :(x x ) +(y y ) R. Căutăm ecuaţiile dreptelor (d ) tangente la cerc cu proprietatea (d) k (d ). Din condiţia (d) k (d )rezultăcăecuaţia dreptei (d )vafi de forma (d ):Ax + By + α,α R. Condiţia (d ) tangentă la cerc implică faptulcădistanţa de la centrul cercului la dreapta (d )trebuiesă fie egalăcurazacercului. d (C, (d Aa + Bb + α )) R Aa + Bb + α ±R A + B A + B α ±R A + B Aa Bb (d ):Ax + By ± R A + B Aa Bb.

9.. CERCUL ÎN PLAN 145 Exemplul 9.4 Să se determine ecuaţiile dreptelor tangente la cercul (C) :x + y x +6y +1 paralele cu dreapta x + y. Determinăm raza şi centrul cercului găsind ecuaţia canonică a cercului. (x 1) +(y +3) 9 C (1, 3),R3. (d) :x + y, (d ):x + y + α. d (C, (d 1 1+1 ( 3) + α )) 3 α 3 ±, (d ):x + y +3 ±.