sin d = 8 2π 2 = 32 π

Σχετικά έγγραφα
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Integrale cu parametru

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Tema: şiruri de funcţii

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

CURS I II. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1 Integrabilitate Riemann. Criterii de integrabilitate

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Seminariile Capitolul IX. Integrale curbilinii

Integrale generalizate (improprii)

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Anexa B2 Elemente de reprezentare grafică în plan şi în spaţiu.

Curs 4 Serii de numere reale

ANALIZĂ MATEMATICĂ Noţiuni teoretice şi probleme rezolvate. Mircea Olteanu

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Lucian Maticiuc SEMINAR 1 3. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1. Să se arate că. f (x) dx = 0. Rezolvare:

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

CAPITOLUL VII EXTINDERI ALE CONCEPTULUI DE INTEGRALĂ DEFINITĂ

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Integrala nedefinită (primitive)

GEOMETRIE ANALITICĂ. Capitolul 5 VECTORI LIBERI. #1. Spaţiul vectorial al vectorilor liberi

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Curs 2 Şiruri de numere reale

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Subiecte Clasa a VII-a

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

ANALIZĂ MATEMATICĂ pentru examenul licenţă, manual valabil începând cu sesiunea iulie 2013 Specializarea Matematică informatică coordonator: Dorel I.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.


2 Ecuaţii diferenţiale Ecuaţia diferenţială de ordinul n... 55

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

2 ELEMENTE DE CALCUL VARIAŢIONAL

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

SUPRAFEŢE CURBE SUPRAFEŢE CURBE

Lucian Maticiuc SEMINAR Conf. dr. Lucian Maticiuc. Capitolul VI. Integrala triplă. Teoria:

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

CAPITOLUL 6 FORME LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE. 6.1 Forme liniare

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

3.5. Forţe hidrostatice

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este

Cursul 4. Matrice. Rangul unei matrice. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare. Metoda eliminării a lui Gauss

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

riptografie şi Securitate

CONICE. DEFINITII CA LOCURI GEOMETRICE SI PROPRIETATI. 1. Elipsa. Cadrul de lucru al acestui curs este un plan an euclidian orientat E 2 =

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

METODE ŞI ETAPE NECESARE PENTRU DETERMINAREA

Ion CRĂCIUN ANALIZĂ MATEMATICĂ CALCUL INTEGRAL EDITURA PIM

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

z a + c 0 + c 1 (z a)

Subiecte Clasa a VIII-a

Geometria diferenţială a curbelor în spaţiu

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

ME.09 Transformate Fourier prin sinus şi cosinus

Curs 1 Şiruri de numere reale

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

TEMA 5: DERIVATE ŞI DIFERENȚIALE

Capitolul 3. Serii Fourier. a unei funcţii periodice de perioadă Dezvoltarea în serie Fourier

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

CERCUL LUI EULER ŞI DREAPTA LUI SIMSON

Cercul lui Euler ( al celor nouă puncte și nu numai!)

Transcript:

.. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π], φ[, π], A 4 sin θ cos φ, B 4 sin θ sin φ, 4sinθcosθ. Notând [, π] [, π] şi plicând formul din observţi... obţinem: dd dd dd (sin cos 4sin cos sin sin 4sin sin cos 4sin cos )dd Eerciţiul... ă se clculee 8 (sin cos sin sin sin cos ) dd 8 (sin sin cos ) dd 8 8 π sind 8 π π dd dd ( ) dd pe fţ superioră suprfeţei () definită prin +, +. oluţie. Ţinând sem de observţi... c) reultă că sin dd i j k n 4 4 u formul din teorem... reducem problem l clculul unei integrle de suprfţă de primul tip: I dd dd ( ) dd [ ( )] d 4 4 Notând {(, ): + } obţinem integrl: I [( )( ) ( )] dd ( )( )dd Trecând l coordonte polre, notând * [, ] [, π], obţinem I r ( r ) rdrdt ( r r ) drdt * * 4 6 r r ( r r ) dr π 4 4 6 6

Eerciţiul... lculţi direct şi folosind formul lui Green-Riemnn ( ) d ( ) d, unde γ este triunghiul cu vârfurile A(,), B(,), (,), prcurs o dtă în sens poitiv. oluţie. γ este reuniune segmentelor AB, B, A, unde: AB:, [, ] B: 4, [, ] A:, [, ] B Atunci ( ) d ( ) d ( ) d ( ) d + ( ) d ( ) d ( ) d ( ) d B A AB [ ( ) ( ) ] d [( (4 ) ) ( 4 ) ] d + [ ( ) ( ) ]d 8 d (4 6 6)d ( ) d (4 6 6) d + 4 6 6 A 4 Aplicând cum formul Green-Riemnn obţinem: ( ) d ( ) d (( ) ) (( )) dd [ ( ) 4] dd ( ) dd 4 d 4 ( 8 8) d ( ) dd 4 Eerciţiul..4. Folosind integrl curbilinie de speţ II-, să se clculee ri figurii limittă de curb de ecuţie, >. oluţie.

- urb de ecuţie Fr Ari s este A d d cos t sin t cos t sin cos (stroid) re ecuţiile prmetrice t ( cos cos t sin t (sin t cos t) dt sin 8 ( cos 4t) dt 6 6 8 Eerciţiul... ă se clculee t sin t) dt tdt sin t, t[, π]. t dd dd dd pe fţ eterioră semisferei + + R,. oluţie. onsiderăm Ω {(,, ), + + R, }, cre este un domeniu compct elementr. - Frontier s este reuniune două suprfeţe vând imginile: () {(,, ), + + R, } ( ) {(,, ), + R } Aplicând formul Guss-Ostrogrdski, obţinem: dd dd dd + dd dd dd r dd dd dd şi ( ) ddd ( ) ddd [, R] [, ] [, ] sind dd

4 R ( cos ) 6R. Reultă că dd dd dd 6R - 6R Eerciţiul... ă se clculee folosind formul lui tokes circulţi câmpului V ( - ) i + ( - ) j + ( + ) k pe elips () obţinută prin intersecţi cilindrului + cu plnul +, prcursă în sens direct. oluţie. () () În cest c rot V - i - j - k. Alegem drept suprfţă ce re bordur orienttă (), porţiune din plnul +, limittă de cilindrul +. u E re ecuţi v, unde {(u, v) u + v }. v,( u, v) in formul lui tokes reultă : )d ( )d ( )d (dd dd ( dd) - dudv -4ri() ( ) () -4π Eerciţiul..6. ă se demonstree că: V (,, ) i + j - ( + ) k este solenoidl în R. oluţie. Punând V (,, ), V (,, ), V (,, )- ( + ) pentru orice (,, ) R, vem div V V V V () + ( + ) Prin urmre V este solenoidl în R. Eerciţiul..7. ă se demonstree că fluul câmpului vectoril: V (,, ) i + j - ( + ) k, (,, ) R prin forntier închisă oricărui domeniu compct elementr din R este nul oluţie. Notând V (,, ), V (,, ), V (,, ) - ( + ), vem:

div V V V V + ( + ) pentru orice (,, ) R. eci câmpul V este solenoidl în R. in teorem..4.. reultă firmţi. Eerciţiul..8. ă se demonstree că: V (,, ) i + j - ( + ) k, (,, ) R este un câmp de rotori în R şi să se determine un potenţil vector pentru V. oluţie. âmpul V este solenoidl în R (eerciţiul..9). in teorem..4.. reultă că V este, locl, un câmp de rotori în R. ăutăm un potenţil vector de o formă prticulră: Eglitte rot W V conduce l : W (,, ) W (,, ) i + W (,, ) j W (,, ) V,, t) dt (, ) dt ( (, ) ( ) + φ (, ) W (,, ) - V,, t) dt (, ) dt ( (, ) - ( - ) + φ (, ) unde (,, ) R este fit, rbitrr, ir φ şi φ se leg stfel c: V(,, ), dic: - ( + ) Putem lege, de eemplu, φ (, ), φ (, ) - eci: W (,, ) + W (,, ) - + ir câmpul vectoril ( - ) - + ( - ) W (,, ) W (,, ) i + W (,, ) j este un potenţil vector pentru V într-o sferă cu centrul în (,, ). e verifică imedit că eglitte rot W V este devărtă în întreg R, deci W este un potenţil V în R. um R este mulţime deschisă şi steltă, reultă că orice lt potenţil vector pentru vector pentru form W + grd U, unde U este un câmp sclr de clsă în R. Eerciţiul..9. ă se determine fluul câmpului vectoril: V (,, ) i + j - ( + ) k prin fţ eterioră emisferei + +,. oluţie. âmpul V este solenoidl în R (vei eerciţiul..9.), ir V este de

6 W (,, ) i - j este un potenţil vector pentru V (în eerciţiul.. m considert ). Ţinând sem de observţi..4.. fluul căutt este: V n d W d r unde () este emisfer + +,, ir () este bordur s orienttă, dică cercul poitiv. Ecuţiile prmetrice le cercului () fiind cos t, sin t,, t[, π], reultă: prin urmre fluul căutt este nul. Eerciţiul... ă se clculee: W d r d d, dd dd dd orientt unde () este fţ inferioră porţiunii de prboloid + ( - ) cuprinsă în cilindrul +. oluţie. Este evident că V (,, ) - i + j + k este solenoidl în R şi că, de eemplu W (,, ) i + ( + ) j este un potenţil vector l său. Notând cu () bordur orienttă suprfeţei (), cest este curb dtă de: ( ) prcursă în sens invers trigonometric, când se priveşte din origine şi re repreentre prmetrică: cos t, sin t, cos t + (sin t - ), t[, π] Ţinând sem de observţi..4.. vem: dd dd dd d ( ) d [ ( sin t)sin t ( cos t sin t)cos t] dt ( sin t sin t cos t sin t) dt cos t cos t cos t sin t dt sin t t