Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Σχετικά έγγραφα
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Curs 4 Serii de numere reale

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Integrala nedefinită (primitive)

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Curs 2 Şiruri de numere reale

Subiecte Clasa a VII-a

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Subiecte Clasa a VIII-a

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuatii trigonometrice

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

1. Mulţimi. Definiţia mulţimii.

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

Tema/Unitatea: Numere reale. Radicali. Puteri. Logaritmi. Numere complexe. Funcții și ecuații

Probleme pentru clasa a XI-a

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ 2018

cateta alaturata, cos B= ipotenuza BC cateta alaturata AB cateta opusa AC

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE


CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Funcţii Ciudate. Beniamin Bogoşel

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

z a + c 0 + c 1 (z a)

riptografie şi Securitate

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică. Algebră (1)

3 FUNCTII CONTINUE Noţiuni teoretice şi rezultate fundamentale Spaţiul euclidian R p. Pentru p N *, p 2 fixat, se defineşte R

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

VARIANTE PENTRU BACALAUREAT, M1-1, 2007

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Modulul 1 MULŢIMI, RELAŢII, FUNCŢII

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

DEFINITIVAT 1993 PROFESORI I. sinx. 0, dacă x = 0

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Capitolul 3. Serii Fourier. a unei funcţii periodice de perioadă Dezvoltarea în serie Fourier

MARCAREA REZISTOARELOR

Spaţii vectoriale. Definiţia 1.1. Fie (K, +, ) un corp şi (V, +) un grup abelian.

Teste admitere Facultatea de Automatică şi Calculatoare Domeniul Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

Numere reale 1.Multimea numerelor reale R, impreuna cu doua operatii notate + si precum si cu o relatie notata

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

GRADUL II 1995 CRAIOVA PROFESORI I

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

Principiul Inductiei Matematice.

2.3. Inegalităţi şi limite Convergenţă, monotonie, mărginire Limite remarcabile Limita unei funcţii...

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Testul nr. 1. Testul nr. 2

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Criterii de comutativitate a grupurilor

Timp alocat: 180 minute. In itemii 1-4 completati casetele libere, astfel incat propozitiile obtinute sa fie adevarate.

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Capitolul 7 DERIVATE. DIFERENŢIALE

Criptosisteme cu cheie publică III

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

CURS 5 Spaţii liniare. Spaţiul liniar R n

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

avem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx +

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Transcript:

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element x facem sa-i corespunda un singur element y. Vom nota f:, y = f(x). x se numeste variabila sau argument, y se numeste valoarea functiei, se numeste multimea de definitie se numeste multimea valorilor functiei.. Daca si vom spune ca f(x) este functie reala de variabila reala. 3. Daca este o submultime a lui ( ) functia f (x) definita pe si egala cu f(x) pe aceasta submultime (f (x) = f(x) ( ) x ) se numeste restrictia lui f(x) la. Invers, f(x) se numeste prelungirea lui f (x) pe. 4. Spunem ca functia f: este descrescatoare daca ( ) x, x A, x x avem f (x) f (x ) 0. x x 5. Spunem ca functia f: este crescatoare daca ( ) x, x A, x x avem f (x) f (x ) 0. x x 6. f: este marginita daca exista doua numere reale m, M astfel incat ( ) x avem m < f(x) < M. 7. Spunem ca functia f: este injectiva daca este verificata una din urmatoarele conditii: a) ( ) x, x, x x f(x ) f(x ) sau b) ( ) x, x, astfel incat f(x ) = f(x ) x = x sau c) ( ) y ecuatia f(x) = y are cel mult o solutie in. Cele trei conditii sunt echivalente. In rezolvarea exercitiilor poate fi folosita oricare din ele. 8. Spunem ca functia f: este surjectiva daca este satisfacuta una din urmatoarele conditii: a) ( ) y, ( ) x astfel incat f(x) = y sau b) ( ) y ecuatia f(x) = y are cel putin o solutie in. c) f() = Cele trei conditii sunt echivalente. In rezolvarea exercitiilor poate fi folosita oricare din ele. 9. functie f: este bijectiva daca este injectiva si surjectiva. 0. f: este bijectiva ( ) y ecuatia f(x) = y are o singura solutie in.

. Daca f : si g : Z, functia notata gof : Z unde ( gof )(x) g(f (x)) se numeste compusa functiilor g(x) si f(x).. este functia identica definita pe : x :, (x) x, ( ) x. 3. Spunem ca functia f : este inversabila daca exista o functie g : astfel incat ( gof)(x) (x) si fog)(y) (y). ( Inversa functiei f(x) se noteaza cu f (x). 4. Functia f : este inversabila daca si numai daca f(x) este bijectiva. 5. Functia f : este para daca f(x) = f(-x) ( ) x ( este o multime simetrica fata de 0). 6. Functia f : este impara daca f(x) = - f(x) ( ) x ( este o multime simetrica fata de 0). 7. Functia f : este periodica, de perioada T, daca ( ) T * astfel incat x +T si f(x + T) = f(x) ( ) x. Cel mai mic dintre aceste numere T pozitive se noteaza cu T * si se numeste perioada principala.

B. Functii elementre proprietati, grafic FUNCTIA PPIETATI FUNCTIA PUTEE f:, f(x) = x n, nn, n Graficul functiei putere a) n par [0,+ ) i) f(x) este descrescatoare pe (-,0] si crescatoare pe [0,+ ) ii) f(x) este para iii) f(x) nu este injectiva pe dar restrictiile ei la (-, 0] si la [0, + ) sunt functii injective iv) f(x) este surjectiva pe v) f(x) nu este bijectiva pe dar restrictiile f f,0 : (-,0] [0,+ ) si 0, : [0,+ ) [0,+ ) sunt bijective b) n impar i) f(x) este crescatoare pe ii) f(x) este injectiva pe iii) f(x) este surjectiva pe iv) f(x) este bijectiva pe v) f: este inversabila iar f :, f (x) = n x FUNCTIA ADICAL f:, f(x) = n x, nn, n Graficul functiei radical a) n par [0,+ ) [0,+ ) i) f(x) este crescatoare pe [0,+ ) ii) f(x) este injectiva pe [0,+ ) iii) f(x) este surjectiva pe [0,+ ) iv) f(x) este bijectiva pe [0,+ ) v) f: [0,+ ) [0,+ ) este inversabila iar inversa ei este f : [0,+ ) [0,+ ), f (x)= x n b) n impar i) f(x) este crescatoare pe iii) f(x) este injectiva pe iv) f(x) este surjectiva pe v) f(x) este bijectiva pe vi) f: este inversabila iar f :, f (x) = x n.

FUNCTIA PPIETATI FUNCTIA EPNENTIALA f: f(x) = a x, a > 0, a Graficul functiei exponentiale a) a > (0,+ ) i) f(x) este crescatoare pe ii) f(x) este injectiva pe iii) f(x) este surjectiva pe iv) f(x) este bijectiva pe v) f: (0,+ ) este inversabila iar f : (0, + ), f (x) = log a x. b) a(0, ) (0,+ ) i) f(x) este descrescatoare pe ii) f(x) este injectiva pe iii) f(x) este surjectiva pe iv) f(x) este bijectiva pe v) f: (0, + ) este inversabila iar f : (0, + ), f (x) = log a x. FUNCTIA LGAITMICA f(x) = log a x, a > 0, a Graficul functiei logaritmice a) a > (0,+ ) i) f(x) este crescatoare pe (0,+ ) ii) f(x) este injectiva pe (0,+ ) iii) f(x) este surjectiva pe (0,+ ) iv) f(x) este bijectiva pe (0,+ ) v) f: (0, + ) este inversabila iar f : (0, + ), f (x) = a x. b) a(0, ) (0,+ ) i) f(x) este descrescatoare pe (0,+ ) ii) f(x) este injectiva pe (0,+ ) iii) f(x) este surjectiva pe (0,+ ) iv) f(x) este bijectiva pe (0,+ ) v) f: (0,+ ) este inversabila iar f : (0,+ ), f (x) = a x.

FUNCTIA PPIETATI FUNCTIA SINUS f:, f(x) = sin x -π -π/ π/ π - FUNCTIA CSINUS f:, f(x) = cos x -π/ π/ π 3π/ - FUNCTIA TANGENTA f:, f(x) = tg x -π/ π [-, ] [-, ] \ +k,kz iii) f(x) este periodica cu perioada T= k, kz, T * = este perioada principala. iv)f(x) nu este injectiva pe dar restrictia la, este injectiva v) f(x) este surjectiva pe vi) f(x) nu este bijectiva pe dar restrictia f:, [-,] este: - crescatoare si bijectiva Inversa sa este f : [-,],, f (x)= arcsin(x). ii) f(x) este para iii) f(x) este periodica cu perioada T= k, kz T * = este perioada principala. iv) f(x) nu este injectiva pe dar restrictia la [0, ] este injectiva v) f(x) este surjectiva pe vi) f(x) nu este bijectiva pe dar restrictia f: [0, ][-,] este: - descrescatoare si bijectiva Inversa functia f : [-,] [0, ], f (x)= arccos(x). i) f(x) este impara ii) f(x) este periodica cu perioada T = k, kz T * = este perioada principala. iii) f(x) nu este injectiva pe \ +k,kz dar restrictia la, este o functie injectiva π/ 3π/ iv) f(x) este surjectiva pe \ +k,kz v) f(x) nu este bijectiva pe \ +k,kz dar restrictia FUNCTIA CTANGENTA f:, f(x) = ctg x π π π/ 3π/ \ {k,kz} f:, este crescatoare si bijectiva, si are ca inversa functia f :,, f (x)=arctg (x). i) f(x) este impara ii) f(x) este periodica cu perioada T = k, kz T * = este perioada principala. iii) f(x) nu este injectiva pe \ {k,kz}, dar restrictia la 0, este o functie injectiva iv) f(x) este surjectiva pe \ {k,kz} 0, v) f(x) nu este bijectiva pe \ {k,kz} dar restrictia f: este descrescatoare si bijectiva, si are ca inversa functia f : 0,, f (x)= arcctg (x).

FUNCTIA PPIETATI FUNCTIA ACSINUS f:, f(x) = arcsin x π/ - -π/ [-, ], iii) f(x) este crescatoare pe [-, ] iv) f(x) este injectiva pe [-, ] v) f(x) este surjectiva pe [-, ] vi) f(x) este bijectiva pe [-, ] vii) f(x) este inversabila pe [-, ] iar inversa este f :, [-,], f (x) = sin x FUNCTIA ACCSINUS f:, f(x) = arccos x - π π/ [-, ] [0, ] ii) f(-x) = - f(x), x[-, ] iii) f(x) este descrescatoare pe [-, ] iv) f(x) este injectiva pe [-, ] v) f(x) este surjectiva pe [-, ] vi) f(x) este bijectiva pe [-, ] vii) f(x) este inversabila pe [-, ] iar inversa este f : [0, ] [-,], f (x) = cos x FUNCTIA ACTANGENTA f:, f(x) = arctg x π/ -π/, iii) f(x) este crescatoare pe iv) f(x) este injectiva pe v) f(x) este surjectiva pe vi) f(x) este bijectiva pe vii) f(x) este inversabila pe iar inversa este f :,, f (x) = tg x FUNCTIA ACCTANGENTA f:, f(x) = arcctg x π π/ 0, ii) f(-x) = - f(x), ( ) x iii)f(x) este descrescatoare pe iv) f(x) este injectiva pe v) f(x) este surjectiva pe vi) f(x) este bijectiva pe vii)f(x) este inversabila pe iar inversa este f : 0,, f (x) = ctg x