Fizica Plasmei şi Aplicaţii Probleme

Σχετικά έγγραφα
Eşantionarea semnalelor

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

În spectrul de rotaţie al moleculei HCl s-au identificat linii spectrale consecutive cu următoarele lungimi de undă: λ

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

PLASMA ŞI PARAMETRII EI

6.4.Convecţia. unde T s -temperatura termodinamică a suprafeţei corpului solid, -temperatura termodinamică medie a fluidului, 6.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

FIZICĂ. Oscilatorul amortizat si oscilatorul fortat. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

I 1 I 2 V I [Z] V 1 V 2. Z11 impedanta de intrare cu iesirea in gol 2 I 1 I 21 I

METODE DE DIAGNOSTICARE A PLASMEI

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 4 Serii de numere reale

Modele matematice pentru îmbunătăţirea calităţii sistemelor electrice

Subiecte Clasa a VII-a

Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară

Subiecte Clasa a VIII-a

Senzorul Hall (1) m e (2) Astfel viteza de mişcare a unui electron este datorat forţei

Integrala nedefinită (primitive)

10 Determinarea coeficientului de convecție termică la un fascicul de țevi

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Sistem analogic. Sisteme

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Mircea Radeş. Vibraţii mecanice. Editura Printech

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Lucrarea de laborator nr. 2 VERIFICARILE METROLOGICE ALE MIJLOACELOR DE MASURARE

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

5.1. Noţiuni introductive

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

VIII Subiectul 1:Fascinația apei


Complemente teoretice. Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; DefiniŃii ale limitei DefiniŃia 1.1.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

5.7 Modulaţia cu diviziune în frecvenţă ortogonală

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

TERMOSTAT ELECTRONIC DIODA SENZOR

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

L4. Măsurarea rezistenţelor prin metoda de punte

DETERMINAREA CONSTANTEI PLANCK DIN STUDIUL EFECTULUI FOTOELECTRIC EXTERN

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

Algebra si Geometrie Seminar 9

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Capitolul III CIRCUITE DE MULTIPLEXARE ŞI EŞANTIONARE-MEMORARE

Curs 1 Şiruri de numere reale

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx

= Să se determine densitatea la 5 o C în S.I. cunoscând coeficientul

ALGEBRĂ ŞI ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ FIZICĂ

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

Criptosisteme cu cheie publică III

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Curs 2 Şiruri de numere reale

LEGI CLASICE DE PROBABILITATE

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

2. JONCŢIUNEA pn. Fig. 2.1 Joncţiunea pn

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Metode şi tehnici de studiu a suprafeţelor. curs opţional

Difractia de electroni

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

Transcript:

Fizica Plasmi şi Aplicaţii Problm. Exprimaţi valoara prsiunii atmosfric în difrit unităţi d măsură (N/m, Torr, mm Hg, atm) şi stabiliţi rlaţiil dintr l?. Calculaţi dnsitata unui gaz idal (în m - ) în următoarl condiţii: (a) T = 7 K, p = 760 Torr; (b) T = 9 K, p = 0 - Torr.. Car st distanţa mdi dintr particull unui gaz idal în condiţiil: (a) T = 7 K, p = 760 Torr ; (b) T = 9K, p = 0 - Torr. 4. Cât d mar trbui să fi intnsitata unui câmp lctric pntru ca, în condiţiil problmi, într două ciocniri succsiv, un lctron să câştig o nrgi gală cu V? 5. O particulă cu masa m, aflată în mişcar, s ciocnşt frontal (unidimnsional) cu o particulă cu masa m aflată în rpaus. Cioncnira st nlastică. Să s stimz valoara maximă din nrgia cintică a particuli cu masa m car s poat transforma în nrgi intrnă a particuli cu masa m. Particularizaţi răspunsul pntru cazuril: m >> m (ciocnira lctron-atom nutru) şi m m (ciocnira ion-atom nutru). Ambl ciocniri pot conduc la procs d xcitar şi ionizar. Comparaţi rzultatl. Obs: S vor discuta cazuril m >> m și m m, făcându-s conxiuna cu ciocniril dintr particull din plasmă (lctron-atom, atom-atom, atom-ion). 6. Stabiliţi rlaţia d corspondnţă dintr nrgi (xprimată în V) şi tmpratură (xprimată în K). 7. C nrgi cintică ar o particulă a unui gaz idal aflat la tmpratura camri? Car sunt vitzl lctronilor şi particullor nutr (H, H, Ar) în acst condiţii, prsupunând xistnţa stării d chilibru trmodinamic? 6 8. Să s calculz drumul libr mdiu al lctronilor în argon ( i 50 cm, Vionizar 6V ) la prsiuna d Torr şi tmpratura d 00 K. Să s stimz valoara minimă a intnsităţii câmpului lctric car poat mnţin dscărcara în gaz în acst condiţii. 9. Să s stimz dnsitata lctronilor, a ionilor şi a nutrilor într-o plasma d hliu la prsiuna d Torr şi tmpratura d 00 K, în car în mdi un atom dintr-un milion st simplu ionizat. Obs: s va țin sama d lga prsiunilor parțial din trmodinamică. 0. Calculaţi tmpraturil lctronilor şi ionilor, prcum şi prsiuna xrcitată d cătr o plasmă trmonuclară asupra containrului, în următoarl condiţii: kt i = kt = 0 kv. Plasma st total ionizată şi n = 0 m -.. Să s calculz, în aproximaţia plasmi idal, prsiunil parţial al particullor componnt pntru următoarl cazuri: (a) plasma uni dscărcări luminiscnt (n = 0 0 cm -, n n = 0 6 cm -, kt = V, kt i = kt n = 0.0 V); (b) plasma trmonuclară (n = 0 5 cm -, kt = 0 kv); (c) plasma ionosfri trstr (n = 0 6 cm -, n n = 0 5 cm -, kt = 0. V, kt i kt n = 0.0 V). Să s calculz lungima by, λ, şi raportul dintr nrgia potnţială şi ca cintică, ξ, a particullor din plasml dscris în problma prcdntă.

Obs: după fctuara calcullor, s vor compara rzultatl obținut pntru cl tri tipuri d plasmă și s va stima dacă l îndplinsc condiția d idalitat.. Calculaţi frcvnţl proprii al lctronilor în plasml dscris în problma. 4. În tablul următor s dau dnsităţil d lctroni, n şi nrgiil kt pntru difrit stări ionizat. Rprzntaţi p un grafic prchil d punct log n = f (log kt) şi, compltând tablul, convingţi-vă că acsta sunt stări d plasmă. Nr. crt. Mdiu ionizat n [m - ] log n kt [V] Ractor fuziun 0 0000 Exprimnt fuziun toroidal 0 9 9 00 Exprimnt fuziun pinch 0 000 4 Ionosfra 0 0.05 5 Glow discharg 0 5 5 6 Flacără 0 4 4 0. 7 Plasmă d Cs 0 7 7 0. 8 Spaţiu intrplantar 0 6 6 0.0 log kt λ N 5. Să s calculz concntraţia maximă a uni plasm simpl, nizotrm ( kt = V, kt i = = kt n = 0 ) pntru ca acasta să mai poată fi considrată idală, adică ξ max = 0, (ξ fiind raportul dintr nrgia potnţială d intracţiun lctrostatică şi nrgia cintică a lctronilor). Obs: s va folosi rzultatul din problma, în car ați ddus xprsia raportului dintr nrgia potnţială d intracţiun lctrostatică şi nrgia cintică a lctronilor. 6. Considrând o plasmă simplă, nizotrmă, d hliu ( m i m n = 4 uam ) ca un amstc d tri gaz idal, să s calculz pntru ficar sort d particul vitza mdi, vitza trmică şi nrgia cintică mdi. Funcţia d distribuţi după vitz pntru ficar sort d particul s considră Maxwlliană, corspunzătoar sortului rspctiv. ( kt = 0 V, kt i = 0.5 V, T n = 00 K ). 7. Calculaţi lungima by şi numărul lui by pntru următoarl cazuri: (a) dscărcar luminiscntă (Glow ischarg): n = 0 6 m - şi kt = V; (b) ionosfra Pământului: n = 0 m - şi kt = 0. V; (c) pinch-ul θ (thta): n = 0 m - şi kt = 800 V; n = 0 m - şi kt = 800 V. 8. P baza următorului xmplu s poat găsi şi o altă smnificaţi pntru lungima by. S considră două placi conductoar parall, infint (ca xtindr în plan) plasat la x = ± d şi având ficar potnţialul lctric 0 V (conxiun la masă). Spaţiul dintr l st umplut uniform cu un gaz d particul încărcat ficar cu sarcina +q, dnsitata lor fiind n. (a) Folosind cuaţia lui Poisson, arătaţi că distribuţia potnţialului într plăci st nq V ( x) d x d 0 (b) Arătaţi că pntru d > λ, nrgia ncsară pntru a transporta o particulă d la o placă până la planul mdian st mai mar dcât nrgia cintică mdi a particullor. 9. Un amstc omogn şi izotrop format din lctroni, ioni pozitivi şi atomi d hidrogn ocupă un volum d cm. El conţin 0 lctroni cu tmpratura d 4. 0 4 K. În amstc sunt d 9 ori mai mulţi atomi dcât ioni. Gazul st simplu ionizat. (a) să s calculz concntraţiil componntlor şi gradul d ionizar al gazului.

(b) să s aprciz dacă gazul ionizat poat fi considrat plasmă şi dacă compontl sal purtătoar d sarcină au un comportamnt colctiv. (c) să s calculz prmitivitata lctrică rlativă a gazului ionizat corspunzătoat uni frcvnţ d 0 GHz. 0. O plasmă d hidrogn cu un grad d ionizar d % ar lungima d cranar d 69 μm şi prmitivitata lctrică rlativă corspunzătoar uni frcvnţ d 9 GHz st d 0.5. Să s calculz (a) frcvnţa d plasmă (b) dnsitata lctronilor şi tmpratura lor cintică (c) dnsitata d atomi Să s aprciz dacă plasma ar un comportamnt colctiv.. Să s dtrmin concntraţia şi tmpratura cintică a lctronilor dintr-o plasmă obţinută dintr-un gaz simplu ionizat, caractrizată d o lungim by gală cu 0,69 μm şi o frcvnţă d tăir d 900 GHz. Să s dcidă dacă acastă plasmă ar sau nu comportamnt colctiv. Cunoscând gradul d ionizar al plasmi (α = 0 - ), să s dtrmin concntraţia particullor nutr şi concntraţia ionilor pozitivi din plasma.. S considră o plasmă d fuziun trmonuclară cu dnsitata lctronilor n = 0 m -. Să s compar lungima d undă d Brogli a undlor asociat mişcării trmic a lctronilor în plasmă cu distanţa mdi dintr acştia, dacă kt = 4 kv. Să s aprciz dacă plasma ar un comportamnt colctiv.. Să s calculz tnsiuna continuă minimă ncsară străpungrii arului la prsiuna p = atm şi să s dtrmin distanţa intrlctrod d corspunzătoar acstia. S cunoaşt forma dpndnţi tnsiunii d străpungr U d d produsul dintr prsiuna gazului si distanta dintr lctrozi, p şi d: B pd Us C ln pd und: B 4,6 0 6 V matm şi C,8. 4. Calculaţi şi comparaţi razl Larmor în următoarl cazuri d dplasar: (a) un lctron cu nrgia d 0 kv în câmpul magntic d 5. 0-5 T al Pământului. (b) un proton din vântul solar cu vitza d 00 km/sc, B = 5. 0-9 T. (c) un ion H + cu nrgia d kv în atmosfra solară, în apropir d o rază solară und B = 5. 0 - T (d) un atom d hliu dublu ionizat, H ++, cu nrgia d.5 MV, într-un câmp magntic d 8 T, într-un ractor d fuziun. 5. Un motor cu propulsi ionică ar un câmp magntic d T. Plasma d hidrogn trbui propulsată cu o vitză d 000 km/sc. Cât d intns trbui să fi câmpul lctric? 6. Să s calculz valoara tnsiunii d mrs în gol a unui gnrator MH car folosşt un jt suprsonic d plasmă cu vitza v = v s (v s - vitza suntului în ar) într-un câmp magntic cu inducţia B = T, dacă distanţa dintr plăcil colctoar d particul st d = mm. 7. Car st valoara sarcinii lctric car trbui să tracă prin plasma unui motor ionic car folosşt o plasmă total ionizată d H într doi lctrozi situaţi la distanţa d = mm întrun câmp magntic cu inducţia B =.5 T, pntru a imprima vhicolului p car st fixat un impuls d 00 N. sc? 8. Un fascicol cilindric d lctroni (nnutralizat) car ar dnsitata n = 0 4 m - şi raza a = cm curg d-a lungul unui câmp magntic d T. acă B st orintat în snsul pozitiv al

axi z iar E st câmpul lctrostatic datorat sparării d sarcină în urma căria s-a format fascicolul d lctroni, calculaţi vitza d drift pntru r = a. Formul util în contxtul problmlor propus spr rzolvar: p = gh p = nkt n (s va dmonstra), d distanța mdi dintr particull unui gaz d L = U = E d m v o = m v +m v (particularizată la datl problmi) m vo E (ciocnir nlastică, particularizată la datl problmi) Funcţia d distribuţi după vitz (Maxwll) în cazul unidimnsional: k BT f ( v) A, m A n, kt - nrgi trmică kt Enrgia cintică mdi car rvin unui grad d librtat d mişcar: f ( v) dv E md kt f ( v) dv λ = σn E ioniz = V ioniz okt n E pot 4 o f p n m o N n 4 kt v T - vitza trmică m v 8kT - vitza mdi m 4

n i α = n i + n n ω p = n ε o m ω p = ω p ω λ = h p r c qb v E B F = Δp Δt B 5