Laboraratorul 6. AJUSTAREA MATEMATICĂ A DATELOR EXPERIMENTALE

Σχετικά έγγραφα
Analiza în regim dinamic a schemelor electronice cu reacţie Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 6 electronica.geniu.ro

3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar.

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

Tema: şiruri de funcţii

VII. Teorema lui Dirichlet

Laboraratorul 7. Validarea generatorilor

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

cele mai ok referate

mărimea de stare (prin conditiile iniţiale x(τ) numita stabilitate internă sistem liniar este stabi mărime de intrare u(t),

Integrale cu parametru

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

MULTIMEA NUMERELOR REALE

CURS 3 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII LINIARE

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

INTRODUCERE. Capitolele îndrumătorului corespund materiei predate şi abordate la seminar pentru Statică, prima diviziune a disciplinei Mecanică.

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

0. Erori Tipuri şi surse de erori

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Metode numerice pentru probleme Cauchy 1. Ecuaţii diferenţiale. Probleme Cauchy

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Capitolul 7 7. AMPLIFICATOARE ELECTRONICE

5. POZIŢIILE RELATIVE ALE ELEMENTELOR GEOMETRICE

6. VARIABILE ALEATOARE

INTRODUCERE ÎN METODA ELEMENTELOR FINITE

STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE. VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON

Το άτομο του Υδρογόνου

3.1 CIRCUITE DE POLARIZARE

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

STUDIUL EXPERIMENTAL AL CIRCUITELOR CU REZISTOARE NELINIARE

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

sin d = 8 2π 2 = 32 π

BAZELE TEORETICE ALE INGINERIEI ELECTRICE

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

4. Interpolarea funcţiilor

ADRIAN BARABOI MARl eel ADAM

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Jeux d inondation dans les graphes

Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Modele de determinare a permitivitatii electrice a materialelor nanocompozite

ANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGRESIE OPTIME

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

CAPITOLUL II. 1. Corpul numerelor complexe. Construcţia şi reprezentarea numerelor complexe.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE SUPRAFEŢELOR PLANE

CURS METODA OPERAŢIONALĂ DE INTEGRARE A ECUAŢIILOR CU DERIVATE PARŢIALE DE ORDIN II

INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE

SEGMENTAREA IMAGINILOR TEHNICI DE CLUSTERING

Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ. Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής

Hazardul moral în cadrul teoriei contractelor

ΝΟΜΟΣ ΤΗΣ ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΤΗΤΑΣ : Οι ιδιότητες των χηµικών στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

CAP. 3 TRANZISTOARE BIPOLARE

ELECTRONICĂ ANALOGICĂ

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ

i1b Intrerupere i 2a În final prin suprapunerea efectelor se obţin valorile totale ale curenţilor prin rezistenţe:

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

I. REGRESIA Clasificări. Metode corelationale Regresia si Corelatia. Stud. Master - AMP

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Curs 4 Serii de numere reale

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟ ΣΥΣΤΗΜΑ ΤΩΝ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ (1) Ηλία Σκαλτσά ΠΕ ο Γυμνάσιο Αγ. Παρασκευής

Capitolul 2 Notite de curs NOTIUNI DE ALGEBRA BOOLEANA

Curs 4. Metode Numerice de Rezolvare a Sistemelor de Ecuaţii Liniare

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Lucian Maticiuc SEMINAR 1 3. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1. Să se arate că. f (x) dx = 0. Rezolvare:

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

5. Circuite trifazate în regim permanent sinusoidal

ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s

SUPPLEMENTAL INFORMATION. Fully Automated Total Metals and Chromium Speciation Single Platform Introduction System for ICP-MS

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC

Sheet H d-2 3D Pythagoras - Answers

INTRODUCERE. 1. Erori în procesul de masura

5.6. Funcţii densitate de probabilitate clasice

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

8 AMPLIFICAREA ŞI REACŢIA

Gheorghe BARBU Maria MIROIU TEHNICI SIMULARE 2012

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033

EL-nesss.r.l. CONDENSATOARE DE MEDIE TENSIUNE

τροχιακά Η στιβάδα καθορίζεται από τον κύριο κβαντικό αριθµό (n) Η υποστιβάδα καθορίζεται από τους δύο πρώτους κβαντικούς αριθµούς (n, l)

METODE NUMERICE APLICAŢII

7. Rezolvarea numerică a problemelor la limită pentru ecuaţii cu derivate parţiale de tip eliptic

Subanexa 2 PROCEDURA DE ETALONARE [NRSC, NRTC (1) ]

Subiecte Clasa a VII-a

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(... )..!, ".. (! ) # - $ % % $ & % 2007

1. GRUPOIZI. MORFISME. ACŢIUNI. (noţiuni algebrice)

!! " &' ': " /.., c #$% & - & ' ()",..., * +,.. * ' + * - - * ()",...(.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Transcript:

Lborrtorl 6. AJUSTAREA MATEMATICĂ A DATELOR EXPERIMETALE Bblogrfe:. G. Groz Anlz nmerc Ed. Mtr Rom Bcreşt 5.. I. Tom I. Itn Anlză nmercă. Crs plcţ lgortm în psedocod ş progrme de clcl Ed. Mtr Rom Bcreşt 5.. R. Trndfr Modele ş lgortm de optmzre Edtr Agr Bcreşt.. I. Itn Îndrmător de lbortor în Mtlb. Ed. Conspress Bcreşt 9. Scopr: ) Ajstre clscă. Metod celor m mc pătrte ) Ajstre pe retele echdstnte ) Alegere crbe de jstre ) Ajstre dtelor epermentle tlznd Mtlb s CrveEpert Depenţ fncţonlă ne mărm fzce reprezenttă prn vrbl de o ltă mărme fzcă reprezenttă prn vrbl pote f stdtă ş emprc măsrând-l pe. pentr cât m mlte vlor le l. Se obţn stfel setrle nmerce Aceste rezlttele se pot înscre într-n tbel ş/s reprezent sb form n grfc. Problem constă în cest cz în găsre ne fncţ m precs ne formle cre să descre cât m ect posbl rezlttele epermentle. Altfel sps grfcl fncţe cătte pote să conţnă s n pnctele dtortă zgomotl dr trebe să fe cât m prope de ceste. C cât este m bogtă nformţ pe cre o vem despre corespondenţ fncţonlă c tât este m sgră elmnre zgomotl. Vom eprm dec depenţ sb form c n f c c () nde c n snt prmetr cre trebe determnţ stfel încât grfcl l să fe sfcent de prope de grfcl rezlttelor epermentle.

Dcă tote măsrătorle fost efectte c ceeş precze tnc leş stfel încât c trebe să fe S să fe cât m mcă posbl. f c c cn () În stţ în cre măsrătorle n fost efectte c ceeş precze epres nteroră este înloctă c S f c c cn p () nde p snt nmere poztve cre roll de ponder ş pot f determnte epermentl. De eempl dcă pentr fecre p m. m efectt m măsrător tnc ptem consder Observţe. () este n cz prtclr l relţe () pentr p. Sm S dn () ş respectv () reprezntă de fpt o fncţe de mnmă(vez crsl de Anlză prte I) dcă S c Relţle () reprezntă n sstem lgebrc c c c c ş este n. () n ecţ ş n necnoscte c n. Dcă depenţ l f de c n este lnră tnc ssteml lgebrc obţnt este de semene lnr. Metod descrsă se nmeşte metod celor m mc pătrte. Corespondenţ dntre ş pote f psă în form polnomlă c Ssteml lgebrc corespnzător l () este în cest cz c n c n. (5) n c c cn n c c cn n c c cn n c n c n cn n n (6)

nde ş snt defnţ stfel: m m m p n m p m n. () Observte. Solţ ssteml (6) estă este ncă s reprezntă mnmm-l eprese (). Eempll. Prespnem că m relzt câtev teste spr nor pese de probă dn oţel obţnând stfel rmătorl tbel ( în ntăţ reltve): tensne 5 8 deplsre 8 8 Intenţonăm să găsm epres nltcă (emprcă) ce crcterzeză cest eperment cre să ne permtă să estmăm cele m bne deplsăr corespzătore tensnlor cre n pr în tbell nteror dr snt cprnse între ş 8 ntăţ reltve. Solţe. Dcă m plc nterpolre pe reţe 5 8 polnoml de nterpolre obţnt r ve grdl. În fr efortl de clcl prn nterpolre n m înlătrt zgomotl prezent l măsrător. Dn ceste motve vom încerc să plcăm metod celor m mc pătrte. L încept vom reprezent pnctele într-n sstem de coordonte O (vez fgr ). 8 8 5 8 Fgr. Reprezentre grfcă pnctelor ş drept de jstre. Se observă că pnctele eprmentle snt dstrbte în medt vecnătte ne drepte. Vom încerc să determnăm drept sttă cel m prope de pnctele grfcl

nteror mpnând condţ c dstnţ () dntre fncţ deplsre A B să fe mnmă dcă ş drept A B A B. (8) Solţe. Ssteml () este în cest cz A B A (9) A B. B Dpă clcle smple rezltă că vem de rezolvt rmătorl sstem lgebrc de doă ecţ c doă necnoscte: A A B 5B. () Folosnd notţle () pentr 5 p j j ssteml nteror se scre sb form A B A 5B ş înlocnd c vlorle dn tbel obţnem ssteml () 58A 6B 6A 5B 55 căr solţe ncă este A. B. 6. Ecţ drepte cătte este.. 6. Dcă dorm să determnăm deplsre pentr o tensne de ntăţ reltve obţnem c promţe..6 6.. Secvent Mtlb rmtore ne permte jstre c o drept (n sensl celor m mc ptrte) setl de dte. >> =[ 5 8]; >> =[ 8 8]; >> coef=polft() ; ()

>> A=coef(); >> B=coef(); >> =A*+B; >> plot('o') Fnct polft promez n set de dte c n polnom de grd n. Vom verfc rezlttl obtnt tlznd softwre-l CrveEpert. 5 Eempll. Să se jsteze prntr-o prbolă de ecţe b c dtele tbele rmătore: Solţe. - 5 Coefcenţ b c se obţn dn condţ c fncţ să dmtă n mnmm dcă: vrblă Deorece vlorle. h E bc b c E E E b. c snt echdstnte clclele pot f smplfcte prn schmbre de

6 Avem ; ; h. - 5 Etp I. Determnăm prbol de ecţe c b. Folosnd notţle ş cm ssteml dn cre găsm coefcent b ş c este:. c b c b c b ) Clclăm ş. 5 9 ; ; 6 8 6 ; ; ; ;. Observăm că în no vrblă întotden se nleză smele σ de ndce mpr r cele de ordn pr se clcleză dblând rezlttl obţnt pentr vlorle poztve le l. ) Se rezolvă ssteml nteror cre se decpleză în vrtte observţe nterore:. 5 5 5 c b c Clclele se smplfcă lcrând c vrbl. Într-devăr în loc să rezolvăm n sstem de tre ecţ c tre necnoscte vom rezolv seprt n sstem de nm ect ş necnoscte. Rezltă 5. 8. b 65. c.

Avem Etp II. Revenm l vrbl ş determnăm prbol de ecţe b c..5.8.65.5.5.5.8.5.65.8..65. Rezltă prbol de ecţe:.5.. 6 înfăţştă în fgr. 6 5 - - - f() fncton r=sgm(n) for m=:*n+ r(m)=; for =: r(m)=r(m)+()^(m-); Fgr. Ajstre c o prbolă fncton r=t(n) for m=:n+ r(m)=; for =: r(m)=r(m)+()*()^(m-); >> =-:; >> =-men(); >> =[ 5]; >> =; >> sms w b c >> r=sgm(); >> t=t(); >> A=[r() r() r();r() r() r(); r(5) r() r()]; >> B=[t() t() t()]';

8 >> q=lnsolve(ab); >> f=@(bcw) *w.^+b*w+c; >> plot('db'f(q()q()q()-men())) Utlznd CrveEpert vom obtne: Problem leger crbe de jstre este destl de sbectv depnznd de observtorl cre decde spr lr grfcl dtelor epermentle. Se pne o problem fresc: cm dscernem ntre do s m mlte forme cre l prm vedere pr l fel de potrvte pentr cels set de dte? Indctorl de performnt este btere mede ptrtc dc pote f determnt c forml E

n cre snt dtele r 9 este ect crbe de jstre. Ect pentr cre E este mnm v reprezent legere m potrvt. rmătore Eempll. Să se jsteze prntr-o hperbolă de ecţe Solţe. 8 9. 8. 9. 9. 9.5 9.5 9. Hperbol de jstre se obţne dn condţ c fncţ b dtele tbele E b b E să dmtă n mnm dcă E. b Coefcenţ ş b se obţn rezolvând ssteml: b.8. 6. b. 6. b b. 6..8 6. b.69..8 6..69. 6. / /.8. 6. Ecţ hperbole este:. 69 ş este lstrtă în fgr. 9 8 f() 6 5 6 8 9 5 6 Fgr. Ajstre c o hperbolă.

fncton r=sgm(n) for m=:n+ r(m)=; for =: r(m)=r(m)+()^(-m+); fncton r=t(n) for m=:*n+ r(m)=; for =: r(m)=r(m)+()/(()^(m-)); >>=; >>sms w b >>=:; >>=[. 8. 9. 9. 9.5 9.5 9.]; >>r=sgm(); >>t=t(); >>A=[r() r();r() r()]; >>B=[t() t()]'; >>=lnsolve(ab); >>f=@(bw)./w+b ; >>plot('db'f(()())) Acels rezltt pote f obtnt tlznd CrveEpert:

Eempll. Să se jsteze prntr-o fncte de form dtele tbele rmătore c c sn c cos...6.8. 5 5 Vom ve de rezolvt ssteml: 6 6 6 c c c c sn c sn c sn c c c cos cos cos >> =.:.:.; >> =[ 5 5 ]; >> t=[sm()sm(.*sn(p*))sm(.*cos(p*))] ; >> sg()=6; >> sg()=sm(sn(p*)); >> sg()=sm(cos(p*)); >> sg()=sm(sn(p*).^); >> sg()=sm(sn(p*).*cos(p*)); >> sg()=sm(cos(p*).^); >> sg()=sg();sg()=sg();sg()=sg(); >> lnsolve(sgt') ns = sn cos

.66.888 -. Dec Folosnd CrveEpert v rezlt:.66.888sn -.cos.