4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Σχετικά έγγραφα
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Curs 4 Serii de numere reale

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

Integrala nedefinită (primitive)

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

sistemelor de algebrice liniarel

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII ALGEBRICE NELINIARE

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

Ecuatii trigonometrice

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

TEMA 1: FUNCȚII LINIARE. Obiective:

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

Varianta 1

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII DIFERENŢIALE ORDINARE

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Varianta 1 - rezolvari mate MT1

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

DETERMINAREA PUTERILOR MATRICELOR

Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Subiecte Clasa a VII-a

CAPITOLUL 4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE Produs scalar. Spaţii euclidiene şi spaţii unitare-definiţie

Curs 1 Şiruri de numere reale

Subiecte Clasa a VIII-a

MODELAREA MATEMATICĂ A SISTEMELOR CONTINUE

Partea întreagă, partea fracţionară a unui număr real

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Tema: şiruri de funcţii

METODE NUMERICE. Note de curs

Analiza bivariata a datelor

Curs 2 Şiruri de numere reale

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

MARCAREA REZISTOARELOR

CULEGERE DE PROBLEME

Fie I R un interval deschis, G R n, n 1, un domeniu şi f : I G R n. Forma generala a unei ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi este: = f(x, y).

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Ion CRĂCIUN CAPITOLE DE MATEMATICI SPECIALE EDITURA PIM

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Curs 12. Intervale de încredere Intervale de încredere pentru medie în cazul σ cunoscut

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

8. Introducere în metoda elementului finit

5. Sisteme cu mai multe grade de libertate dinamică

1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,...

Transcript:

4.. Ecuaţii liiare 4. Ecuaţii difereţiale de ordi superior O problemã iportatã este rezolvarea ecuaţiilor difereţiale de ordi mai mare ca. Sut puţie ecuaţiile petru care se poate preciza forma aaliticã a soluţiei. Cel mai frecvet utilizate sut ecuaţiile liiare. Forma geeralã a ecuaţiei liiare de ordi este ( ) ( ) y + a y +... + a y = f (6) Ecuaţia liiarã omogeã asociatã ecuaţiei (6) este ( ) ( ) y + a y +... + a y= 0 (7) Î legãturã cu ecuaţiile liiare şi omogee se poate demostra urmatorul rezultat importat. Teorema a) Dacã p N şi y, y,..., y p sut soluţii ale ecuaţiei (7) iar C, C,..., C p R atuci y = C y + C y +... + C p y p este soluţie a ecuaţiei (7). b) Mulţimea soluţiilor ecuaţiei (7) formeazã u spaţiu vectorial de dimesiue. c) Dacã ecuaţia (7) admite soluţia compleǎ y = u + i v atuci fucţiile reale u şi v sut soluţii ale ecuaţiei (7). Observaţie : petru determiarea soluţiei geerale e ecuaţiei omogee trebuie determiate soluţii liiar idepedete Teorema Soluţiile y, y,..., y : I R ale ecuaţiei (7) sut liiar idepedeta dacã şi umai dacã eistã 0 I astfel îcât determiatul W ( y, y,..., y ) = y y y y'... y' y '... y '... y '... y ' (umit wroskiaul sistemului) sã fie eul î 0. Observaţii : ) Teorema Abel-Ostrogradski-Liouville aratã cã, dacã I este u iterval ce coţie pe 0 şi W ( y, y,..., y )( 0 ) 0, atuci W ( y, y,..., y ) 0 petru orice I ) Dacã y, y,..., y sut soluţii liiar idepedete ale ecuaţiei (7) şi C, C,..., C R atuci soluţia geeralã a ecuaţiei (7) este y = C y + C y +... + C y. (8) Î cazul sistemelor cu coeficieţi costaţi determiarea soluţiilor liiar idepedete se face cu ajutorul ecuaţiei caracteristice, dar reprezitã o problemã complicatã î cazul sistemelor cu coeficieţi variabili.

Petru sistemele eomogee sa poate arãta cã : Teorema : Soluţia geeralã a ecuaţiei (6) este suma ditre soluţia geeralã a ecuaţiei omogee ataşatã, (7), şi o soluţie particularã a ecuaţiei (6). Metoda de rezolvare a ecuaţiilor liiare are trei paşi: - se rezolvã ecuaţia omogeã şi se obţie soluţia yg - se determiã o solutie y P a ecuaţiei eomogee - se scrie soluţia geeralã a ecuaţiei eomogee y= yg + yp. 4... Ecuaţii liiare cu coeficieţi costaţi A) Rezolvarea ecuaţiei omogee Forma geeralã a uei ecuaţii cu coeficieţi costaţi este ( ) ( ) y + ay +... + a y' + ay = 0 (9) Problema rezolvãrii ecuaţiei (9) se reduce deci la determiarea uul sistem fudametal de soluţii. Î cele ce urmeazã prezetãm pricipala metodã de rezolvare petru ecuaţiile liiare. O soluţie a ecuaţiei se cautã sub forma y e λ îlocuire î ecuaţia (9) se obţie, dupã simplificarea cu =, pri aalogie cu cazul =. Pri e λ, ecuaţia caracteristicã λ + aλ +... + a λ + a = 0 (0) Teorema 4 : Fie λ, λ,..., λ soluţiile ecuaţiei (0). a) - dacã λ, λ,... λ sut reale şi disticte ale ecuaţiei (0), atuci e λ, e λ,..., e λ sut soluţii liiar idepedete ale ecuaţiei (9). b) - dacã λ este rãdãciã realã cu ordiul de multiplicitate p petru ecuaţia (0), atuci e λ, e λ p,, e λ sut p soluţii liiar idepedeteale ecuaţiei (9). c) -dacã λ = a+ ib este rãdãciã compleã de ordiul p a ecuaţiei (0) atuci a a a a e cos b, e si b a e cos b, e si b a e cos b, e si b... a a e cos b, e si b sut soluţii liiar idepedete ale ecuaţiei (9). Sistemul fudametal de soluţii se obţie pri îsumarea soluţiilor liiar idepedete corespuzãtoare tuturor rãdãciilor ecuaţiei (0), iar soluţia geeralã a ecuaţiei (9) se obţie folosid formula (8).

Eemple : Sã se determie soluţia geeralã a urmãtoarelor ecuaţii :. y''' 6 y'' + y' 6y= 0 Ecuaţia caracteristicã este λ 6λ + λ 6= 0 şi are soluţiile λ =, λ =, λ =, Se aplicã a) di Teorema 4 şi se obţie sistemul fudametal de (trei) soluţii format di y = e, y = e, y = e. Soluţia geeralã este. y''' + y'' + y' + y = 0 = + + y Ce C e C e Ecuaţia caracteristicã este λ + λ + λ+ = 0 şi are soluţiile λ = λ = λ =. Se aplicã b) di Teoremã petru p =. Sistemul fudametal de (trei) soluţii este format di,, y = e y = e y = e. y'' + 4 y' + 5y= 0, iar soluţia geeralã este = + + y Ce C e C e Ecuaţia caracteristicã este λ + 4λ + 5= 0 şi are soluţiile λ = + i şi λ = i deci se aplicã c) di Teoremã petru a=, b=, p=. Sistemul fudametal de (douã) soluţii este format di soluţiile y = e cos şi y = e si iar soluţia geeralã este IV 4. y 4 y''' + 5 y'' 4 y' + 4y= 0 = cos + y Ce C e si 4 Ecuaţia caracteristicã este λ 4λ + 5λ 4λ + 4= 0 cu soluţiile λ = λ =, λ = i şi λ 4 = i. Soluţia geeralã este cos 4 y = Ce + C e + C + C si A) Determiarea uei soluţii particulare a ecuaţiei eomogee Forma geeralã a ecuaţiei eomogee cu coeficieţi costaţi este ( ) ( ) y + a y +... + a y' + a y= f. Nu eistã metode geerale de determiare a uei soluţii particulare dar, î uele cazuri simple, se pot folosi rezultatele urmãtoare : Dacã f P = este u poliom de grad k atuci soluţia particularã este u poliom de acelaşi grad, cu coeficieţi ecuoscuţi care se vor determia pri îlocuirea î ecuaţie.

a a) Dacã f = e P ude sub forma P este u poliom de grad k eistã douã situaţii - Dacã a u este rãdãciã a ecuaţiei caracteristice soluţia particularã se cautã yp a = e Q, ude Q este u poliom de grad k cu coeficieţi ecuoscuţi - Dacã a ete rãdãciã de ordi r a ecuaţiei caracteristice atuci soluţia particularã se cautã sub forma coeficieţi ecuoscuţi yp r a = e Q, ude Q este u poliom de grad k cu a b) Dac ã f = e P cos( b) + Q si( b) atuci eistã de asemei douã situaţii - Dacã z = a+ bi u este soluţie a ecuaţiei caracteristice so luţia particularã se a cautã sub forma y = e S cos( b) + T si ( b), ude R( ) şi p S sut polioame cu coeficieţi ecuoscuţi avad drept grad cel mai mare ditre gradele lui P şi Q - Dacã z = a+ bi este soluţie de ordi r a ecuaţiei caracteristice soluţia particularã se cautã sub forma ude T şi p r a cos si y = e S b + T b, S sut polioam e cu coeficieţi ecuoscuţi avad drept grad cel mai mare ditre gradele lui P şi Q. Î uele situaţii, petru determiarea soluţiilor particulare, se poate aplica pricipiul superpoziţiei : ( ) ( ) Dacã y P şi y P sut soluţii ale ecuaţiilor y + a y +... + a y = f, respectiv ( ) ( y + a y ) + + a ( ) y g ( )... =, atuci y P! + yp este soluţie a ecuaţiei ( ) ( + a y ) +... + a y = f g y +. Eemple : Sã se determie câte o soluţie particularã petru urmãtoarelor ecuaţii :. y'' y' + y = Fucţia om de g = +. Atuci y' = a şi yp a b f este u poli radul I, deci soluţia particularã se cautã sub forma y'' = 0. Itroducâd î ecuaţie ob ţiem 0 a+ a+ b= şi di idetifica rea coeficieţilor rezultã a = şi, adicã b =. Soluţia particularã este y = +. P Sol uţia geeralã a ecuaţiei este y = Ce + Ce + +. y'' y' + y= e

Deoarece f = e = e P se îcadreazã la b) petru, a= P = şi a = este rãdãciã dublã a ecuaţiei caracteristice, soluţia particularã se va cãuta sub forma y = e A+ B. P Atuci y' = e ( A + B + A + ) şi y'' e ( A B 6A 4B 6A B) e ( 6 ) = + + + + +. Itroducâd î ecuaţie obţiem A+ B =. Di idetificarea coeficieţilor se obţie A = /6 şi B = 0. e Soluţia particularã este deci yp Soluţia geeralã a ecuaţiei este. y'' + y = si Fucţia = e /6. 0 f si e ( 0 cos si ) = 0, =, = 0 şi Q a b P y = Ce + Ce + e /6. = = + se îcadreazã la c) petru =. Deoarece z = 0 + i este soluţie a ecuaţiei caracteristice λ + = 0, soluţia particularã se va cãuta sub forma 0 yp = e ( A+ B) cos + ( C+ D) si. Îlocui î ecuaţie şi idetificâd coeficieţii se obţie sistemul A+ D = 0, 4C = 0, B+ C = 0, 4A= cu soluţia A= / 4, B= 0, C = 0, D= / 4. Soluţia perticularã este deci cos / 4 + si / 4. Soluţia geeralã a ecuaţiei este 4... Ecuaţii cu coeficieţi variabili y = C cos + C si cos / 4 + si / 4 Petru determiarea soluţiei geerale a ecuaţiei omogee cu coeficieţi variabili u eista metode geerale. Dacã îsã aceastã soluţie poate fi precizatã, petru determiarea uei soluţii particlare se poate folosi metoda variaţiei costatelor. Teorema 5: Fie Cy + Cy +... + Cy soluţia geeralã a ecuaţiei omogee ( ) ( ) y + a y +... + a y' + a y= 0. Dacã C, C,..., C satisfac sistemul C ' y+ C' y +... + C' y = 0 C ' y' + C' y' +... + C' y' = 0...... ( ) ( ) ( ) C' y + C' y +... + C' y = 0 ( ) ( ) ( ) C' y C' y... C' y = f + + +

atuci C y = y + C y + + C y este soluţie a ecuaţiei (7)... Eemplu : Sã se determie soluţia geeralâ a ecuaţiei y '' + y ' =, > 0 Se oteazã y' = z. Ecuaţia omogeã asociatã este z ' + z = 0.Rezultã z = C adicã y = Cl + C Se foloseşte met oda variaţiei costatelor petru y = l şi y =. Sistemul devie C' l + C' = 0 cu soluţiile C' + C' 0= C = + A. C = l + + B 9 C =. Rezultã C = l Soluţia geeralã a ecuaţiei este y = + Al + B. 9 Observaţie: Metoda variaţiei costatelor poate fi folositã si petru determiarea soluţiilor particulare ale ecuaţiilor omogee cu coeficieţi costaţi atuci câd f u se îcadreazã î situaţiile prezetate aterior. fucţia e Eemplu: Sã se determie soluţia geeralã a ecuaţiei y'' y' + y =, > 0. Soluţia geeralã a ecuaţiei omogee este y ( ) = Ce + Ce. Se aplicã variaţia costatelor petru Sistemul obţiut este = şi y e G y = e. ' C e + C ' e = 0 C' e + C' + ( e e ) e = cu soluţiile Soluţia geeralã a ecuaţiei este y ( A) e e ( l B) = + + +. C = + A. C = l + B 4.. Ecuaţii icomplete Ecuaţiile difereţiale icomplet e de o rdi sut ecuaţii (î geeral eliiare) î epresia cãrora u apar toate derivatele fucţiei ecuoscute pâã la ordiul -. Pertu rezolvarea lor se folosesc substitutii care le micşoreaza ordiul. 4.. Ecuaţii i care fucţia ecuoscutã apare doar pri derivatele sale ( k ) ( k + ) ( ) Ecuaţiile de forma F (, y, y,..., y ) = 0 se reduc la o ecuaţie de ordi -k pri ) substituţia z = y ( k.

y '' = Eemplu : substituţ ia z = y'. Ecuaţia + y' se trasforma îtr-o ecuaţie de ordiul I folosid z ' = + z este o ecuaţie cu variabile separabile şi are C soluţia geeralã z = e e. Rezultã deci cã C C y = z d = C e e. C 4... Ecuaţii î care variabila idepedetã u apare eplicit ( ) Aceste ecuaţii au forma F ( y, y',..., y ) = 0. Se oteazã y ' = p( y). Atuci y'' = ( y' )' = ( p( y) )' = p' ( y) y' = p p' ( y) ( y'' )' = p p'' + ( p ) ) p y''' = ( '... ( ) Si ecuaţia dev ie f ( y, p, p',... p ) = 0. Aceeaşi procedurã se poate aplica petru a micşora ordiul î cotiuare. Sut umeroase cazurile î care derivata apare î ecuaţie doar la puteri pare. Î acest caz se face ota ţia p = ( y '). y y' ' = + y'. Se oteazã p = ( y' ). Rezultã cã p ' = p' ( y ) y' = y' y' ' deci y '' = p' /. Di ecuaţia cu variabile separabile p' = + p rezultã p = Cy adicã Eemplu : y ' = ± Cy. Pri itegrare directǎ de obţie l C y ± C ( Ce ) Soluţia ecuaţiei este y = ± C C ( Ce ) Eerciţii propuse : y. C y + Cy = ± + A. Determiaţi soluţiile geerale ale urmãtoarelor ecuaţii :.. y'' 4 y' + 4 y = R : y = C ( 4 ) + C e + + + 8 y'' y' + y = + 6 R : / y e = Ccos + Csi + + + 6

. '' ' = y + y + y e 4 y'' 8 y' 7 y 4 R : y = ( C + C ) e + e + = 7 R : y = Ce + C e + 5. y'' y' = e R : y = Ce + Ce + e 6. y'' + y' 6 y = e R : y = Ce + Ce + e 0 5 7. y'' + y = cos R : y = Ccos + Csi + si 8. y'' + y= si R : y = Ccos + Csi + cos 6 9. y''' y'' + y = 0 R : y = C + C e + C e 0. y''' y = 0 / R : cos si y = Ce + e C + C IV. y + 4y= 0 R : y = e C cos + C si + e C cos + C si IV. y y''' + y'' = e e. y'' + y' + y =, > 0 4. y'' y' + y = + si 5. y'' + 4 y' + y= l ( + ) 9 R : 4 y C C C = + + + C 4 + R : l y = C + C e + e e R : ec. omogeã are soluţia y = C+ C y = + C + C si / cos y R: ec omogeã are soluţia ( + ) A B = + C C y = + + l ( + ) 4