Curs 3. Spaţii vectoriale

Σχετικά έγγραφα
Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

2. Metoda celor mai mici pătrate

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

FUNDAMENTE DE MATEMATICĂ

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Sub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca:

CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Curs 4 Serii de numere reale

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Elemente de teoria probabilitatilor

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA SI MATEMATICI SPECIALE

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

Sondajul statistic- II

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE

DUMITRU BUŞNEAG DANA PICIU LECŢII

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Integrala nedefinită (primitive)

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).

Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert

6. VARIABILE ALEATOARE

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Mădălina Roxana Buneci. Optimizări

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

UNIVERSITATEA AL.I.CUZA IAŞI FACULTATEA de INFORMATICĂ CALCUL NUMERIC. Anca Ignat

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Algebră 1. Disciplină obligatorie; Anul I, Sem. 1, ore săptămânal, învăţământ de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore semestru 56; 6 credite; examen.

CURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

2. Functii de mai multe variabile reale

Formula lui Taylor Extremele funcţiilor de mai multe variabile Serii de numere cu termeni oarecare Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

NICOLAE PERIDE MIHAELA-GRETI CHIŢU CURS DE MECANICĂ PENTRU INGINERI

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

riptografie şi Securitate

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

CAPITOLUL 4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE Produs scalar. Spaţii euclidiene şi spaţii unitare-definiţie

Curs 1 Şiruri de numere reale

CURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate

MARCAREA REZISTOARELOR

Dreapta in plan. = y y 0

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Analiza bivariata a datelor

Transcript:

Lector uv dr Crsta Nartea Curs Spaţ vectorale Defţa Dacă este u îtreg, ş x, x,, x sut umere reale, x, x,, x este u vector -dmesoal Mulţmea acestor vector se otează cu U spaţu vectoral mplcă patru elemete: două mulţm ş K, ş două operaţ algebrce umte aduarea vectorlor ş îmulţrea cu scalar Defţa Fe K u corp de umere (K = sau K = ) ş o mulţme de elemete pe care s- au deft două operaţ (leg de compozţe): I + : (lege adtvă); II : K (lege multplcatvă sau îmulţre cu scalar) (, +, ) se umeşte spaţu vectoral peste corpul K ş otăm /K dacă cele două leg verfcă axomele: î raport cu operaţa de aduare este u grup comutatv (abela), adcă x+y = y+x, x, y ; (x+y)+z = x+(y+z), x, y, z ; 0 astfel îcât x : x + 0 = 0+x = x; 4 x, x astfel îcât x + ( x) = ( x) + x = 0; îmulţrea cu scalar satsface codţle (α + β)x = αx + βx α, β K, x ; (α β)x = α (β x), α, β K, x ; α (x + y) = α x + α y, α K, x, y ; 4 x = x, x, elemetul utate d K Elemetele mulţm se umesc vector, ar elemetele lu K se umesc scalar om ota, î geeral, vector cu ltere late, ar scalar pr ltere greceşt, mulţmea vectorlor lber d pla, respectv d spaţu este spaţu vectoral î raport cu aduarea vectorlor ş îmulţrea cu scalar Spaţul x, x,, x / x,, (sau ma geeral or K este sau ), împreuă cu operaţle x, x,, x y, y,, y x y, x y,, x y ş x, x,, x x, x,, x formează spaţu vectoral peste, (respectv peste ) De exemplu, î, (; ) (0;) (; ); (; ) (6; 4) K, ude

Î, (;; ) (;0; ) (5;; );( ) (;;0) ( 6; ;0) Îzestrat cu cele două leg de compozţe, Lector uv dr Crsta Nartea este u -spaţu vectoral ectorul ul este 0 =(0; 0; ; 0), ar opusul vectorulu x x ; ; x este vectorul -x -x ; ; -x Propretăţle d Defţa se verfcă medat Astfel, se poate orgaza ca -spaţu vectoral Elemetele lu se umesc vector (le) real -dmesoal (vez Defţa) M, ( K ) mulţmea matrcelor cu m l ş coloae este u spaţu vectoral peste K î m raport cu operaţle de aduare a matrcelor ş îmulţrea cu umere a matrcelor 4 Spaţul [X] al poloamelor cu coefceţ real, de grad este spaţu vectoral î raport cu aduarea poloamelor ş îmulţrea poloamelor cu umere 5 Spaţul C([a, b]) al fucţlor cotue defte pe tervalul [a, b] C([a, b])={f / f : [a, b], f cotuă} formează spaţu vectoral î raport cu operaţle (f + g)(x) = f(x) + g(x) (α f)(x) = αf(x) Elemetul eutru este 0 = f0(x) = 0 (fucţa detc ulă), ar smetrcul lu f este ( f)(x) = f(x) Propretăţ (Regul de calcul îtr-u spaţu vectoral) α(x y) = α x α y, x; y; K ; (α β)x = αx βx, x ;, K ; 0 x = 0, x ; 4 ( ) x = x, x ; 5 α 0 = 0, K ; 6 α x = 0 α = 0 sau x = 0 Demostraţe: (x - y) + y = [(x - y) + y] = x ( - )x + x = [( - ) + ]x = x Î propretatea se a 4 Rezultă d propretăţle ş 5 Rezultă d, luâd x=y 6 D ş 5, 0 x = α 0 = 0 Recproc, dacă x 0 ş 0, atuc exstă (K fd corp), dec - x - - - 0 0 x ( )x x x, dec x = 0 Dar Subspaţ vectorale Defţa O submulţme a spaţulu vectoral peste corpul K este u subspaţu vectoral al lu dacă este spaţu vectoral î raport cu cele două operaţ restrcţoate la Sut evdete următoarele teoreme:

Lector uv dr Crsta Nartea Teorema O codţe ecesară ş sufcetă ca submulţmea a spaţulu vectoral peste corpul K să fe subspaţu vectoral este ca să fe stablă î raport cu cele două operaţ, adcă a) x + y, x, y ; b) λx, λ K, x Propozţa (Crterul subspaţulu) O codţe ecesară ş sufcetă ca submulţmea a lu peste corpul K să fe subspaţu vectoral este ca λx + μy λ, μ K, x, y Î orce spaţu vectoral mulţmea { 0 } ş sut subspaţ vectorale, umte subspaţ vectorale mpropr sau trvale Î cosderăm, petru orce, mulţmle { x ; x (x ; ; x -; 0 ; x ; ; x )} Se demostrează uşor că este subspţu vectoral al lu Aduarea vectorlor d ş este uşor vzualzată cu ajutorul regul paralelogramulu, ca î fgură, petru vector d Orce dreaptă care trece pr orge este subspaţu al lu (orce puct de pe aceste drepte are coordoatele ( x, x) ) Î schmb, dreptele care u trec pr orge u formează subspaţu vectoral deoarece orce subspaţu trebue sa coţă vectorul ul Curbele d u formează c ele subspaţ vectorale deoarece, aşa cum se vede î fgura următoare exstă pucte de pe curbă u ş v asfel îcât u+v u se află pe curbă, dec prma codţe d Teorema, u este îdepltă

Lector uv dr Crsta Nartea Î cosecţă, î sgurele subspaţ sut cele trvale ş dreptele care trec pr orge Î, subspaţle mpropr ş dreptele care trec pr orge sut d ou subspaţ vectorale, dar ac ma sut subspaţ ş plaele care trec pr orge Dacă P este u pla care trece pr orge, aşa cum se vede ş î fgură, suma a do vector d P, se află tot î P, ar îmulţrea cu scalar este be deftă (rezultatul este tot u vector d P) Combaţ lare Ssteme de geerator Defţa 4 Fe /K u spaţu vectoral ş x,,, K,, Se umeşte combaţe lară a vectorlor x,, cu scalar,, vectorul x x x x Numerele se umesc coefceţ combaţe lare Exemplu Fe spațul vectoral ş vector x = (,, ), y = (5,,- ), z = (,, 0) Atuc combaţle lare ale acestor vector sut de forma x y z (,, ) (5,, - ) (,, 0) = ( +5, +, - ) 4

Lector uv dr Crsta Nartea Defţa 5 Fe /K u spaţu vectoral ş M, M Se umeşte spaţu geerat de mulţmea M ş se otează cu sp(m) mulţmea tuturor combaţlor lare cu vector d M ş coefceţ d K Exemplu Fe spațul vectoral ş M { e, e, e}, vector e, 0, 0, e 0,, 0, e 0, 0, Atuc sp(m) = {(,, ), } Defţa 6 Fe /K spaţu vectoral ş M, M Submulţmea M se umeşte sstem de geerator petru spaţul, dacă spaţul geerat de M este egal cu, dec dacă sp(m) = Iterpretare geometrcă Dacă u 0 este u vector d, atuc sp(u) este mulţmea dreptelor care trec pr orge ş pr u Combaţle lare a do vector u ş v, sp(u,v), ude u ş v sut vector eul ş ecolar, este, după cum se vede ş î fgură, plaul care trece pr orge ş coţe ce do vector Defţa 7 Spaţul vectoral /K se umeşte de dmesue ftă dacă admte u sstem ft de geerator Exemplu e, e, e costtue u sstem de geerator petru Î cocluze, are dmesue ftă 5

Lector uv dr Crsta Nartea Depedeţă ş depedeţă lară Defţa 8 Fe /K spaţu vectoral ş { x, x,, x } Spuem că vector x,, sut lar depedeţ (sau că mulţmea x, x,, x este o mulţme lberă), dacă d x + + x = 0 rezultă = = = 0 Defţa 9 Fe /K spaţu vectoral ş u sstem de vector { x, x,, x } ector x,, se umesc lar depedeţ (sau mulţme legată) dacă exstă K, u toţ ul, astfel îcât x + + x = 0 Petru mulțmea vectorlor lber, M {, j, k} este u sstem lar depedet Demostraţe D + j + k = 0, rezultă = = = 0, dec sstemul de vector este lar depedet Î, vector e (,0,0), e (0,,0), e (0,0,) sut lear depedeţ Î, vector e (;0; ;0); e (0;;0; ;0); ; e ) sut (0; lear ;0; depedeţ 4 Î, vector x = (; 0; ),x = (0; ; ), x = (; ; -) sut lar depedeţ deoarece x x x 0 5 Î, vector x = (; 0; ),x = (0; ; 0), x = (; 0; 0) sut lar depedeţ Demostrate D x + x + x = 0, rezultă 0 0 0, 0 Dec sstemul este lar depedet Bază Dmesue Sstemele de vector care sut smulta ş ssteme de geerator ş lar depedete vor juca u rol fudametal î ceea ce urmează Defţa0 Fe /K u spaţu vectoral ş B = e, e,, e B se umeşte bază î spaţul vectoral dacă: B este lar depedetă; B este u sstem de geerator petru Teorema Fe /K spaţu vectoral, B = e, e,, e, B este bază Rezultă că petru orcare x, exstă,,, K uc determaț astfel îcât: 6

x e e e e Lector uv dr Crsta Nartea Numerele,,, se umesc coordoatele vectorulu x î raport cu baza B om scre x=(,,, ) Demostraţe Fe B = e, e,, e bază, ş fe x D faptul că B este sstem de geerator, rezultă că exstă,,, K astfel îcât x = e e e Presupuem pr absurd că exstă ş,,, K astfel îcât x = e e e Atuc 0 x x ( ) e ( ) e ( ) e, ş cum B e sstem lar depedet β = 0,,,,, dec screrea este ucă ector e (,0,0), e (0,,0),e (0,0,) formează baza caocă î Î x, x,, x / x,, ş fe vector e, 0,,0, e 0,, 0, 0,,0,, e 0, 0,,0, ; atuc B = { e, e,, e } este o bază î umtă bază caocă Demostraţe: Sstem lar depedet D e e e 0,,, 0, 0,,0 0, 0,,0 0,, 0,,0 0, 0,,0, 0 { e, e,, e } lar depedet Sstem de geerator Fe x = x, x,, x x x, 0,,0 x0,, 0,,0 x 0, 0,,0, xe xe xe x sp(b) Dar x oarecare B sstem de geerator Î spaţul [X] al poloamelor cu coefceţ real, de grad, fe vector e, e x, e x,, e x Atuc mulţmea B = { e, e,, e } este bază caocă Teorema ector x, x,, x p sut lar depedeţ dacă ş uma dacă matrcea coordoatelor lor î baza B are ragul p Aplcaţa erfcaţ lar depedeţa vectorlor x,,, x,, 0, x 4, 7, ; a) b) a) x, 0, 0, x,, 0, x,, Aplcaţa Să se arate că mulţmea B={(,,-), (,-,),(-,,)} este o bază î determe coordoatele vectorulu x=(,,) î raport cu această bază, ş să se 7

Aplcaţa Să se afle coordoatele matrce M ( ), adcă A 0 0 0 0 0 0 0 e, e, e, e 4 0 0 0 0 0 0 Lector uv dr Crsta Nartea î raport cu baza caocă d Defţa Spuem că spaţul vectoral este de dmesue sau -dmesoal ş se otează dmk = dacă exstă î vector lar depedeţ ş orce + vector sut lar depedeţ Î acest caz spaţul se umeşte ft-dmesoal Spaţul vectoral care coţe u sstem lar depedet ft se umeşte ft-dmesoal ) dm = ) dm [X] = + ) dm = Teorema 4 Îtr-u spaţu vectoral de dmesue exstă o bază formată d vector; ma mult, orce sstem de vector lar depedeţ d costtue o bază a lu Teorema 5 Dacă B = { e, e,, e } este bază î, atuc dmk = Teorema 6 (Teorema baze complete) Fe u spaţu vectoral de dmesue Petru orce parte lberă S =x, x,, xp d, p <, exstă vector x p; ; x d astfel îcât x, x,, x, x,, x să fe bază î p p Matrcea de trecere de la o bază la alta Schmbarea coordoatelor uu vector la schmbarea baze Fe u K-spaţu vectoral de dmesue ş B = { e, e,, e }, B = { f, f,, f } două baze ale sale Putem exprma vector d baza B î baza B Petru orce vector f, j, exstă ş sut uc cj Matrcea K astfel îcât f c e c e c e c e, j j j f c e c e c e c e, j j j f c e c e c e c e j j j j 8

Lector uv dr Crsta Nartea c c c c c c C c c c Se umeşte matrcea de trecere de la baza B la baza B Teorema 7 Matrcea de trecere de la o bază la alta este esgulară Teorema 8 Fe dm =, ar C matrcea de trecere de la baza B la baza B Dacă x, are coordoatele x, x,, x x ' ' ', x,, x, î baza B', atuc x Cx ş x[ B'] C x B, ude x [ B] B' î baza B ş are compoetele B x x, ar x x B' ' x ' x ' x Aplcaţa 4 Fe B={ e (,), e (,) } ş B ={ f (,), e (,8) } a) Să se verfce dacă sstemele de vector B ş B formează baze b) Să se găsească matrcea de trecere d baza B î baza B c) Dacă x[ B'] (,), găsţ coordoatele lu x î baza B d) Dacă x[ B] (, 0), găsţ coordoatele lu x î baza B Dmesuea uu subspaţu vectoral Teorema 8 Fe u K-spaţu vectoral de dmesue ş S u subspaţu vectoral al lu Atuc: dm S dm dacă ş uma dacă = S; a) K K b) dacă S este subspaţu propru al lu, atuc dm S dm ; c) S admte u suplemet S ş avem: dm dm S dm S K K K K Teorema 9 (Grassma) Dacă S ş S sut subspaţ vectorale ft dmesoale ale lu, atuc dm S S dm S dm S -dm S S K K K K K 9