PENTRU CERCURILE DE ELEVI

Σχετικά έγγραφα
Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Algebră 1. Disciplină obligatorie; Anul I, Sem. 1, ore săptămânal, învăţământ de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore semestru 56; 6 credite; examen.

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Curs 4 Serii de numere reale

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Varianta 1

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p

CAPITOLUL 4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE Produs scalar. Spaţii euclidiene şi spaţii unitare-definiţie

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Curs 1 Şiruri de numere reale

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Integrala nedefinită (primitive)

Curs 2 Şiruri de numere reale

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

Criterii de comutativitate a grupurilor

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

O generalizare a unei probleme de algebră dată la Olimpiada de Matematică, faza judeţeană, 2013

Principiul Inductiei Matematice.

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

Varianta 1 - rezolvari mate MT1

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a

Rădăcini primitive modulo n

EXAMENE ŞI CONCURSURI

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

CAPITOLUL I CAPITOL INTRODUCTIV

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE

Tema: şiruri de funcţii

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Partea întreagă, partea fracţionară a unui număr real

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI"

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

1 Corpuri finite. 1.1 Introducere. Reamintim mai intai

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Soluţiile problemelor pentru pregătirea concursurilor propuse în nr. 2/2013

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Seria MATEMATICĂ ANALIZĂ MATEMATICĂ Calcul diferenţial

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

riptografie şi Securitate

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

matricelor pătratice de ordinul 2, cu elemente numere reale; a11 a12 a13, mulńimea matricelor pătratice de ordinul 3, cu elemente

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

Transcript:

122 Petru cercurile de elevi PENTRU CERCURILE DE ELEVI Petru N, otăm: POLINOAME CICLOTOMICE Marcel Ţea 1) U = x C x = 1} = cos 2kπ + i si 2kπ } k = 0, 1. Mulţimea U se umeşte mulţimea rădăciilor de ordi ale uităţii. Notâd ζ = cos 2π + i si 2π, datorită formulei lui Moivre, avem: U = 1, ζ, ζ 2,..., ζ 1}. (1) Propoziţia 1. (U, ) este u subgrup al grupului abelia (C, ). Demostraţie. Petru orice x, y U, avem x = y = 1, pri urmare ( xy 1 ) = x (y ) 1 = 1 1 1 = 1, deci xy 1 U. Datorită egalităţii (1) putem afirma că grupul U este chiar ciclic, iar ζ este u geerator al său. Ne propuem acum să vedem cum arată toţi geeratorii acestui grup. Avem î acest ses: Propoziţia 2. x U este u geerator al grupului U (i.e. U = = 1, x, x 2,..., x 1 }) dacă şi umai dacă x = ζ k, cu 0 k 1, (k, ) = 1. Demostraţie. Presupuem că x U este u geerator. Fie x = ζ k, cu 0 k 1, ceea ce este clar, î baza lui (1). Rămâe să arătăm că (k, ) = 1. Deoarece ζ U, avem ζ = x q, petru u q 0, 1,..., 1}, deci ζ = ζ kq. Este uşor de văzut că petru i, j Z, avem ζ i = ζ j dacă şi umai dacă i j (mod ) şi atuci, di egalitatea obţiută, deducem că kq 1 (mod ), de ude (k, ) = 1. Reciproc, fie x = ζ k, cu 0 k 1, (k, ) = 1. Avem evidet: 1, x, x 2,..., x 1} U şi petru a dovedi egalitatea, este suficiet să arătăm că elemetele 1, x, x 2,..., x 1 sut disticte două câte două. Îtr-adevăr: x i = x j (0 i, j 1) ζ ki = ζ kj ki kj (mod ) i j (mod )), ude, petru ultima echivaleţă, am ţiut seama de faptul că (k, )=1. Dar i j(mod ) şi 0 i, j 1 coduc la i = j. Defiiţie. Geeratorii grupului U i.e. ζ k = cos 2kπ 2kπ + i si cu (k, ) = 1 se umesc rădăcii primitive de ordiul ale uităţii. Notăm: P = ζ k 0 k 1, (k, ) = 1}. (2) 1) Prof. dr., Colegiul Naţioal,,Sf. Sava, Bucureşti

M. Ţea, Polioame ciclotomice 123 Mulţimea P are ϕ() elemete, ude ϕ este idicatorul lui Euler. Deşi, î (2), ζ are semificaţia de pâă acum şi aume ζ = cos 2π + i si 2π, este uşor de dovedit că (2) rămâe adevărată, dacă ζ este oricare di elemetele mulţimii P. Propoziţia 3. Familia de mulţimi (P d ), ude d parcurge divizorii aturali ai lui, este o partiţie a mulţimii U, adică: 1. d P d = U ; 2. d 1 d 2 P d1 P d2 = (d 1, d 2 divizori ai lui ). Demostraţie. 1.,, Petru fiecare divizor d al lui, avem P d U d U, deci d P d U ; am folosit faptul, aproape evidet, că d U d U. fracţia k,, Fie x U, x = cos 2kπ k î forma ireductibilă d, avem x = cos 2k π d P d, rezultă că U P d. d d. Cum P d d 2. Dacă ζ P d1 P d2, atuci: ζ = cos 2k 1π d 1 + i si 2k 1π d 1 2kπ + i si, cu 0 k 1. Scriid + i si 2k π d P d cu = cos 2k 2π d 2 cu (k 1, d 1 ) = (k 2, d 2 ) = 1, de ude k 1 = k 2 şi d 1 = d 2. Defiiţie. Petru N, poliomul Φ (X) = al -lea poliom ciclotomic. + i si 2k 2π d 2, ζ P (X ζ) se umeşte Poliomul Φ (X) este moic (uitar), are gradul ϕ() şi, deocamdată, Φ (X) are coeficieţi complecşi. Vom arăta că Φ (X) are chiar coeficieţi îtregi. Teorema 4. (Dedekid) Petru N, are loc egalitatea: X 1 = d Φ d (X). (3) Demostraţie. X 1 = (X ζ) = (X ζ) = (X ζ) = Φ d (X). ζ U ζ P d d ζ P d d d Exemple de polioame ciclotomice. Petru = 1, Φ 1 (X) = X 1.

124 Petru cercurile de elevi Petru = p (umăr prim), di X p 1 = Φ 1 (X)Φ p (X), rezultă că: Φ p (X) = Xp 1 X 1 = Xp 1 + X p 2 +... + X + 1. Astfel, Φ 2 (X) = X + 1, Φ 3 (X) = X 2 + X + 1. Petru = 4, avem: Φ 4 (X) = X 4 1 Φ 1 (X)Φ 2 (X) = X 4 1 (X 1)(X + 1) = X2 + 1. Teorema 5. (Möbius) Petru N, avem egalitatea: Φ (X) = ( ) µ( X d d ) 1, (4) d ude µ este fucţia lui Möbius. Demostraţie. Dacă (G, ) este u grup abelia şi f, g : N G două fucţii, atuci există formula de iversiue a lui Möbius: g() = d f(d), N f() = d g(d) µ( d ), N. Luâd î rolul lui G grupul multiplicativ al fracţiilor raţioale eule (rapoarte de polioame eule), formula (4) este echivaleta formulei (3), î baza formulei de iversiue a lui Möbius. Propoziţia 6. Polioamele ciclotomice au coeficieţi îtregi, adică Φ (X) Z[X]. Demostraţie. Pri iducţie după. Petru = 1, avem Φ 1 (X) = = X 1 Z[X]. Să presupuem că Φ k (X) Z[X], petru toţi 1 k < şi să arătăm că Φ (X) Z[X]. Di formula (3), avem că: Φ (X) = X 1 Φ d (X). d,d< Coform ipotezei de iducţie, poliomul de la umitor este moic şi are coeficieţi îtregi. Ţiâd seama de algoritmul împărţirii, deducem că poliomul cât Φ (X) are coeficieţi îtregi. Teorema 7. (Gauss-Dedekid) Poliomul Φ (X) este ireductibil î ielul de polioame Z[X]. Demostraţie. Ne vom baza pe următorul rezultat importat, a cărui demostraţie se poate vedea î [1]. Lemă. (Mertes) Dacă f Z[X] admite ca rădăciă o rădăciă primitivă de ordi a uităţii ζ, atuci f admite ca rădăcii toate rădăciile primitive de ordi ale uităţii, adică f(ζ k ) = 0, petru 0 k 1, (k, ) = 1.

M. Ţea, Polioame ciclotomice 125 Să demostrăm acum teorema. Evidet, ζ = cos 2π + i si 2π este o rădăciă a poliomului Φ (X). Fie f(x) Z[X] acel factor ireductibil moic di descompuerea lui Φ (X) care are rădăcia ζ. Coform lemei lui Mertes, poliomul f(x) are ca rădăcii toate ζ k cu 0 k 1, (k, ) = 1. Rezultă că f(x) = Φ (X) şi, cum f(x) este ireductibil î Z[X], rezultă că poliomul Φ (X) este ireductibil î ielul Z[X]. Alte rezultate privid polioamele ciclotomice (petru care se poate vedea [1]). Teorema 8. Dacă = p α 1 1... pα k k este descompuerea caoică a lui, atuci: ( ) Φ (X) = Φ p1... p k X p 1... p k. Altfel spus, este suficiet să cuoaştem polioamele Φ (X), cu liber de pătrate. Propoziţia 9. Dacă: Φ (X) = c 0 X ϕ() + c 1 X ϕ() 1 +... + c ϕ() 1 X + c ϕ(), atuci c i = c ϕ() i, petru i = 0, ϕ(), adică poliomul Φ (X) este reciproc. Teorema 10. (Schur) Mulţimea coeficieţilor polioamelor Φ (X), câd parcurge N, este mulţimea Z a umerelor îtregi. Teorema 11. (Migotti) Dacă p, q sut umere prime disticte, poliomul Φ pq (X) are coeficieţii î mulţimea 1, 0, 1}. Reamitim defiiţia fucţiei µ a lui Möbius µ : N 1, 0, 1}: 1, = 1 µ() = ( 1) k, = p 1... p k (p 1 < p 2 <... < p k prime). 0, se divide cu p 2 (p prim) Prelugim această fucţie la Q +, astfel: µ(x), x N µ : Q + 1, 0, 1}, µ(x) = 0, x Q + \N. Prelugim şi coeficieţii biomiali pri egalităţile: ( ) a a(a 1)... (a k + 1) =, ude a Z, k N ; k k! ( ) a = 1, ude a Z. 0 Cu otaţiile de mai sus, avem: Teorema 12. (Möller-Edo) Dacă: Φ (X) = X ϕ() + c 1 X ϕ() 1 + c 2 X ϕ() 2 +... + c ϕ(),

126 Examee şi Cocursuri atuci: c k = i 1 +2i 2 +...+ki k =k i 1 0,i 2 0,...,i k 0 ( ( )( ) ( ) ( ) ) ( 1) i 1+i 2 +...+i k µ() µ µ 2... k, petru 1 k ϕ(), deci coeficieţii celui de-al -lea poliom ciclotomic se pot calcula efectiv. i 1 Bibliografie [1] M. Ţea, Rădăciile uităţii, Societatea de Ştiiţe Matematice di Româia, Bucureşti, 2005. i 2 i k