Geometria triunghiului

Σχετικά έγγραφα
π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

1.PUNCTUL.DREAPTA.PLANUL

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

MULTIMEA NUMERELOR REALE

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

TRIUNGHIUL. Profesor Alina Penciu, Școala Făgăraș, județul Brașov A. Definitii:

CERCUL LUI EULER ŞI DREAPTA LUI SIMSON

METODE ŞI ETAPE NECESARE PENTRU DETERMINAREA

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

sin d = 8 2π 2 = 32 π

CONICE. DEFINITII CA LOCURI GEOMETRICE SI PROPRIETATI. 1. Elipsa. Cadrul de lucru al acestui curs este un plan an euclidian orientat E 2 =

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

GEOMETRIE PENTRU GIMNAZIU Partea I (cls. a V a, a VI a, a VII a) Geometrie pentru pregătirea Evaluării Naționale la Matematică

Integrale cu parametru

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

GEOMETRIE. Teorema (Teorema bisectoarei interioare) Fie triunghiul ABC, (AD bisectoarea interioară a unghiului A şi D (BC), atunci: DB =

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

Axiomele geometriei în plan şi în spańiu

LUCRARE DE DIPLOMĂ CENTRE REMARCABILE ÎN TRIUNGHI

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Cercul lui Euler ( al celor nouă puncte și nu numai!)

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Integrale generalizate (improprii)

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA FINALĂ - 22 mai 2010

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

TITULARIZARE 2002 Varianta 1

SINTEZ~ A GEOMETRIEI de clasa a VII-a

BREVIAR TEORETIC CU EXEMPLE CONCRETE, PENTRU PREGĂTIREA EXAMENULUI DE EVALUARE NAŢIONALĂ, clasa a VIII-a

Dreapta in plan. = y y 0

a) De câte cămări are nevoie hârciogul pentru a depozita toate semințele? b) După al câtelea drum a umplut complet a doua cămară?

Tema: şiruri de funcţii

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Anexa B2 Elemente de reprezentare grafică în plan şi în spaţiu.

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie, utilizând Geogebra

Soluţiile problemelor propuse în nr. 2/2010

Capitole speciale de geometrie pentru profesori. Camelia Frigioiu

1. INTRODUCERE Ce ar trebui să ne reamintim

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 1998 Clasa a V-a

29 Iunie Aplicaţii ale numerelor complexe în Geometrie. Absolvent: Haliţă Diana-Florina. Coordonator ştiinţific: Prof. Dr.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

BISECTOAREI GLISANTE

cateta alaturata, cos B= ipotenuza BC cateta alaturata AB cateta opusa AC

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <

Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu,

2AM = AI + AJ EF. Aplicând lema de mai sus în triunghiurile ABD şi ACD avem

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ. Ediţia a XVII-a, 7 8 Aprilie CLASA a IV-a

GRADUL II n α+1 1

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Lucian Maticiuc SEMINAR 1 3. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1. Să se arate că. f (x) dx = 0. Rezolvare:

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Subiecte Clasa a VIII-a

CALCULUL RETELELOR TRIFAZATE NESIMETRICE

Seminariile Capitolul IX. Integrale curbilinii

7. PROBLEME DE SINTEZĂ (punct, dreaptă, plan, metode)

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Curs 4 Serii de numere reale

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

BAC 2007 Pro Didactica

Varianta 1. SUBIECTUL I Pe foaia de teză se trec numai rezultatele.

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

GEOMETRIE ANALITICĂ. Capitolul 5 VECTORI LIBERI. #1. Spaţiul vectorial al vectorilor liberi

CAPITOLUL VII EXTINDERI ALE CONCEPTULUI DE INTEGRALĂ DEFINITĂ

Tit Tihon CNRV Roman FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE. Caracteristici vizibile observate PUNCTAJ ACORDAT

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

b = CA, c = AB, atunci concluzia rezultă din regula triunghiului de adunare a vectorilor:

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

BAC 2007 Pro Didactica

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Testul nr. 1. Testul nr. 2

Integrala nedefinită (primitive)

Subiecte Clasa a VII-a

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 2018 Clasa a V-a. 1. Scriem numerele naturale nenule consecutive sub forma:

GRADUL II 1995 CRAIOVA PROFESORI I

Conice şi cercuri tangente

6. METODELE GEOMETRIEI DESCRIPTIVE

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 1996 Clasa a V-a

Subiectul I Pe foaia de examen scrieți numai rezultatele. 5p , , atunci numărul natural n este egal cu.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Transcript:

Geometri triunghiului 1 I Triunghiul ritrr Fie AB A c h m l β γ B D E A 1 Geometri triunghiului Formule de z pentru triunghiuri Notm prin:,, c lungimile lturilor B, A, respectiv AB; α, β, γ mrimile unghiurilor opuse lturilor B, A, respectiv AB; p = + + c ; R rz cercului circumscris; r rz cercului inscris; A ri triunghiului; h, m, l lungimile inltimii, medinei, respectiv isectorei duse din vrful A In ceste nottii: α + β + γ = 180 o ; = + c c cos α sin α = sin β = c sin γ = R (teorem cosinusurilor); (teorem sinusurilor); A = 1 h ; A = 1 c sin α; A = p(p )(p )(p c) (formul lui Heron); r = A p ; R = c 4A ; m = 1 ( + c ) ; c = E (propriette isectorei); BE l = c( + + c)( + c ) c BE E; l = + c II Triunghiul dreptunghic Fie triunghiul dreptunghic AB cu m( ) = 90 o h c α β A c D c B Notm ctetele prin,, ipotenuz prin c, proiectiile ctetelor pe ipotenuz prin c, c Atunci:

Geometri triunghiului c = + (teorem lui Pitgor); A = 1 = 1 c h c; r = + c ; R = c ; = c sin α = c cos β = tgα = ctgβ; h c = c c (teorem inltimii); = c c, = c c (teorem ctetei) III Triunghiul echilterl cu ltur A = 3 4 ; r = 3 ; R = 3 IV tev proprietti Triunghiul AB este semene cu triunghiul A 1 B 1 1 (nottie AB A 1 B 1 1 ) dc si numi dc re loc un dintre urmtorele conditii echivlente: 1 o m( A) = m( A 1 ) si m( B) = m( B 1 ) (criteriul 1); o AB : B = A 1 B 1 : B 1 1 si m( B) = m( B 1 ) (criteriul ); 3 o AB : B : A = A 1 B 1 : B 1 1 : 1 A 1 (criteriul 3) Lini mijlocie cre uneste mijlocele dou lturi triunghiului este prlel cu ltur trei si este egl cu jumtte din lungime cestei lturi Bisectorele triunghiului sunt concurente in centrul cercului inscris in triunghi Meditorele lturilor triunghiului (dreptele cre trec prin mijlocele lturilor perpendiculr pe lturi) sunt concurente in centrul cercului circumscris triunghiului Medinele triunghiului sunt concurente intr-un punct, numit centru de greutte l triunghiului, si se imprt in punctul de concurent in rportul :1 considernd de l vrf Inltimile triunghiului sunt concurente intr-un punct, numit ortocentrul triunghiului Unele recomndri utile pentru rezilvre prolemelor de geometrie 1 Se citeste cu tentie enuntul prolemei, uneori de dou, trei ori, pentru intelege sensul fiecrei frze si fiecrui cuvnt ce se contine in enunt Astfel putem depist propriettile scunse intr-o frz, su cuvnt le oiectelor geometrice din prolem De exemplu, fie prolem: Un punct de pe ipotenuz unui triunghi dreptunghic este egl deprtt de ctete si imprte ipotenuz in segmente de lungimi 30 cm si 40 cm S se fle ctetele triunghiului Frz punctul este egl deprtt de ctete contine informti c punctul prtine isectorei unghiului drept Prin urmre, l rezolvre prolemei putem plic propriette isectorei unghiului triunghiului Se desenez cu curtete figur din enunt, stfel inct e s corespund dtelor prolemei Unele dte le prolemei se notez pe desen 3 O mre importnt o re determinre mrimii cre se i c necunoscut cu jutorul crei se pot deduce lte mrimi cerute 4 Dup efecture unei opertii (logice su de clcul) se fce imedit verificre

Geometri triunghiului 3 5 Dup rezolvre prolemei se fce discuti prolemei, dic se studiz dc prolem re intotdeun solutie; dc re, tunci este e unic s 6 Orice proleme rezolvt se include in gjul de cunostinte necesre pentru rezolvre ltor proleme mi dificile Din cest gj fc prte in mod necesr teoreme si formule elementre 7 Pentru pute rezolv proleme de geometrie treuie s rezolvm ct mi multe proleme de geometrie Proleme rezolvte 1 Ipotenuz unui triunghi dreptunghic este egl cu 50 m, ir inltime reltiv l ipotenuz se rport l proiecti celei mi mri ctete pe ipotenuz c 7:4 S se fle ctetele triunghiului A 7x D 4x B Fie AB din conditiile prolemei dreptunghic in si D proiecti lui pe AD onform enuntului prolemei putem pune D = 7x, DB = 4x Atunci AD = 50 4x onform teoremei inltimii D = AD DB Deci, 49x = 4x(50 4x) Rezolvm ecuti si otinem x = 48 5 Din triunghiul dreptunghic DB gsim B = D + DB = 49x + (4x) = 65x De ici B = 5x = 5 48 5 = 48 onform teoremei lui Pitgor, din AB, otinem: A = 50 48 = 98 = 14 Rspuns: 14 m, 48 m Sum unei ctete si proiectiei sle pe ipotenuz este egl cu 4 cm, ir diferent lor este egl cu 6 cm S se fle lturile triunghiului x B y D A Notm in triunghiul dreptunghic AB ctet B prin x, ir proiecti ei{ pe ipotenuz, x + y = 4, segmentul BD, prin y Atunci conform ipotezei x si y verific sistemul de ecutii x y = 6 Rezolvnd sistemul, otinem x = 15, y = 9

Geometri triunghiului 4 onform teoremei ctetei x = y AB De ici AB = x y = 15 9 = 5 onform teoremei lui Pitgor A = AB B = 5 15 = 0 Rspuns: B = 15 cm, A = 0 cm, AB = 5 cm 3 tetele si ipotenuz unui triunghi dreptunghic u lungimile egle respectiv cu, si c Inltime si medin triunghiului duse din vrful unghiului drept, imprt cest triunghi in trei triunghiuri S se fle riile cestor triunghiuri B D E A Fie AB triunghiul dt, in cre AB = c, A =, B = si fie < Ducem inltime D si medin E Deorece A AB = si medin oricrui triunghi imprte triunghiul in dou triunghiuri de rii egle, rezult c A AE = A BE = 4 um DB AB si coeficientul de semnre este k = c, otinem: In sfrsit, A DB = k A AB = c = 3 c A DE = A BE A DB = 4 3 c = ( ) 4c Rspuns: 4, 3 c, ( ) ( < ) 4c 4 entrul cercului inscris intr-un triunghi dreptunghic este situt l distntele 13 cm si 6 cm de vrfurile unghiurilor scutite S se fle lturile triunghiului F E r r y x O 13 6 r A x D y B

Geometri triunghiului 5 Fie O centrul cercului inscris in triunghiul dreptunghic AB, m( ) = 90 o um centrul cercului inscris intr-un triunghi este punctul de intersectie l isectorelor unghiurilor triunghiului, rezult c m( OAB) + m( OBA) = 1 (m( A) + m( B)) = 45o Prin urmre, m( AOB) = 180 o 45 o = 135 o onform teoremei cosinusurilor, din AOB, otinem: AB = AO + BO AO BO cos 135 o AB = 13 + 4 6 13 ( ) 6 AB = 13 + 8 13 + 4 13 = 13(1 + 8 + 4) = 13 13 Deci, AB = c = 13 Fie rz cercului inscris in AB este r, AE = x, BF = y Atunci AD = x, BD = y Avem: r + x = 13 r + x = 13 r + y = 4 6 r (r + x) + (r + y) = 13 + y = 8 13 r(x + y) = 13 9 13 x + y = 13 x + y = 13 r 13 = 4 13 r = Prin urmre, x = AO r = 13 4 = 3, y = 4 6 4 = 4 5 = 10 In fine, A = r + x = 5, B = r + y = 1, AB = 13 Rspuns: 5 cm, 1 cm, 13 cm 5 Inltime D, dus din vrful unghiului drept triunghiului dreptunghic AB, imprte cest triunghi in dou triunghiuri dreptunghice AD si BD Rzele cercurilor inscrise in ceste cercuri sunt egle cu r 1 si r respectiv S se fle rz r cercului inscris in AB A D B Fie triunghiul AB din enunt cu nottiile trditionle um AD AB si coeficientul de semnre este k 1 = c, rezult r 1 r = c Anlog BD BA, k = r 1 c r = c Ridicm l ptrt ceste eglitti, le dunm memru cu memru, utilizm teorem lui Pitgor si otinem: De ici, r = r 1 + r r 1 r + r r = + c = 1 r 1 + r r = 1 r = r 1 + r 6 S se determine lturile triunghiului isoscel, stiind c rz cercului inscris in el este egl cu 3 cm, ir rz cercului circumscris este egl cu 5 8 cm

Geometri triunghiului 6 B A D Fie triunghiul isoscel AB cu AB = A =, B = Fie AD este inltime reltiv ( ) zei Din AD dreptunghic gsim AD = = 4, tunci Din r = A p deducem A AB = 1 B AD = 4 = 3, dic 4 su su Din + ( 4 = 3 + ) ( ) ( + ) ( = 9 + ) ( + ) = ( ) 9 c 4A = R deducem = 5 8 4 ( 5 ) ( + ) = 4 ( ) Rezolvm sistemul, formt din ecutiile (*) si (**) Sustituim + din (*) in (**) si otinem ecuti ( omogen 4 50 + 5 = 0 Imprtim ecuti l 0 si otinem ) ecuti 4 50 + 5 = 0 De ici = 5 6, = 5 6, = 5 4, = 5 4

Geometri triunghiului 7 ercetm dou czuri: 1) Dc = 5, tunci din ecuti (*) otinem: = 6 si = 5 6 ) Dc = 5 4, tunci din ecuti (*) otinem: = 1 si = 5 1 4 Rspuns: exist dou triunghiuri isoscele ce verific conditiile prolemei: 1) 5 cm, 5 cm, 6 cm; ) 5 1 cm, 5 1 cm, 1 cm 4 4 7 Intr-un triunghi isoscel unghiul de l z re msur de 7 o, ir isectore cestui unghi este egl cu l S se determine lturile triunghiului l x D l 7 o 36 o A l B Fie AB triunghiul dt, A = B, m( A) = m( B) = 7 o, AD este isectore si AD = l Notm A = x, tunci BD = B D = x l AB BAD De ici, A BA = AB BD = B AD su x = l l x l = x Prin urmre, din l prim proportie, otinem: x(x l) = l x lx l = 0 x = l l 5 x = l + l 5 um ltur triunghiului re lungime pozitiv, rezult A = x = l(1 + 5) < 0, = B, AB = l 8 S se determine lturile unui triunghi cre re un unghi de 60 o, un ltul de 45 o si perimetrul egl cu ( + + 6) cm x 6 x x 3 45 o 60 o B x 3 D x A

Geometri triunghiului 8 Fie AB triunghiul dt, vnd m( B) = 45 o, m( A) = 60 o si AB+B+A = + + 6 Notm prin D proiecti vrfului pe ltur AB si prin x lungime segmentului AD Triunghiul dreptunghic AD re un unghi scutit de 30 o, prin urmre, ipotenuz lui, A, este egl cu dulul ctetei AD: A = x Tot de ici, conform teoremei lui Pitgor, D = 4x x = x 3 Pe de lt prte, triunghiul dreptunghic DB este isoscel, prin urmre, BD = D = x 3, B = x 6 Rezult AB + B + A = (x 3 + x) + x 6 + x = x(3 + 3 + 6) = x 3( 3 + 1 + ) Deci, x 3( 3 + 1 + ) = + + 6 si vem: x = + + 6 3( 3 + 1 + ) = ( + 1 + 3) 3( 3 + 1 + ) = Otinem c lturile AB sunt: B = cm, A = 6 3 3 = cm, AB = 6 3 ( 6 3 + ) cm 9 Lturile unui triunghi u lungimile 13, 14 si 15 cm Inltime si medin duse l ltur mi mre il imprt in trei triunghiuri S se clculeze riile cestor triunghiuri 13 14 A D E B 15 Fie in triunghiul AB AB = 15 cm, A = 13 cm, B = 14 cm, D inltime, ir E medin duse din vrful lculm ri AB, uriliznd formul lui Heron: A AB = 1 8 7 6 = 3 7 8 7 3 = 7 3 4 = 84 um E este medin, otinem A BE = A AE = A AB = 4 lculm inltime D: A AB = 1 AB D = 84, de ici 1 56 15 D = 84 rezult D = 5 Gsim lungime ctetei AD triunghiului dreptunghic AD: ( ) ( 56 AD = 13 = 13 56 ) ( 13 56 ) 9 = 5 5 5 5 11 5 = 33 5

Geometri triunghiului 9 lculm A AD = 1 AD D = 1 33 5 56 5 = 94 5 In fine, A DE = A AE A AD = 4 94 5 Rspuns: 4 cm 94 16, 5 cm, 5 cm = 1050 94 5 = 16 5 10 In triunghiul AB cu AB = c, A = si B = re loc eglitte = ( + c) S se demonstreze c m( A) = m( B) B c A c D Fie AB posed propriette din enunt Eglitte = (+c) pote fi scris su form + c = Pe semidrept A depunem segmentul AD = c stfel inct A este intre si D onsiderm triunghiul isoscel BAD El re ABD ADB um AB este unghi exterior l BAD rezult m( AB) = m( ABD) ( ) B ercetm BA si DB Ele u unghiul comun si D = A B Prin urmre, BA DB (criteriul ) si rezult AB BD ABD De ici si din (*) otinem m( A) = m( AB) c t d 11 Medinele AL si BM le triunghiului AB se intersectez in punctul K Vrful l triunghiului este situt pe cercul ce trece prin punctele K, L, M S se clculeze lungime medinei N, dc AB = M L K A N B

Geometri triunghiului 10 Fie triunghiul AB verific conditiile prolemei Deorece M L este linie mijlocie in AB, ML AB si MLA LAB Dr MLA MK fiind unghiuri inscrise in cerc cre se sprigin pe ceesi cord M K AN Prin urmre, AN KAN (criteriul 1) De ici KN = N, cee ce conduce l AN eglitte: ( ) KN N = AN = ( ) Deorece K este punctul de intersectie l medinelor AB vem KN = 1 N Sustituind in (*), 3 otinem: Rspuns: N = 3 1 3 N = 4 N = 3 Proleme propuse 1 tetele triunghiului dreptunghic sunt egle cu 6 cm si 8 cm S se fle distnt de l centrul cercului inscris in triunghi pn l centrul cercului circumscris Rspuns: 5 cm Un punct de pe ipotenuz triunghiului dreptunghic este egl deprtt de ctetele triunghiului S se fle ctetele triunghiului Rspuns: 4 cm, 56 cm 3 Distntele de l centrul cercului inscris intr-un triunghi dreptunghic pn l vrfurile unghiurilor scutite sunt egle cu 5 cm si 10 cm S se fle ctetele triunghiului Rspuns: 3 cm, 4 cm 4 S se determine unghiurile scutite le triunghiului dreptunghic dc rportul rzelor cercurilor circumscris si inscris este egl cu 1 + 3 Rspuns: 30 o si 60 o 5 Lturile triunghiului sunt egle cu, 3 si 4 cm S se fle rz cercului cre trece prin extremittile lturii mi mre si mijlocul lturii mi mici 6 S se fle distntele de l punctul de intersectie l medinelor triunghiului pn l vrfurile lui, dc lturile triunghiului sunt egle cu 13, 14 si 15 cm 7 In triunghiul AB AB = 7 cm, A = 8 cm si m( A) = 10 o S se determine distnt de l piciorul inltimii duse din vrful B, pn l mijlocul lturii B 8 Lturile triunghiului sunt egle cu 5, 6 si 7 S se fle rportul segmentelor in cre este imprtit isectore unghiului mi mre triunghiului de ctre centrul cercului inscris in triunghi

Geometri triunghiului 11 9 S se fle ri triunghiului cu lturile, 7 si 8 10 Ari unui triunghi cu dou lturi de lungimi 3 si 4 este egl cu 5 Bisectore unghiului dintre lturile dte imprte cest triunghi in dou triunghiuri S se fle riile cestor triunghiuri