CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).

Σχετικά έγγραφα
CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Curs 3. Spaţii vectoriale

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

2. Metoda celor mai mici pătrate

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

Sub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca:

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

FUNDAMENTE DE MATEMATICĂ

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

METODE NUMERICE APLICAŢII

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

Sondajul statistic- II

4. Interpolarea funcţiilor

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic

CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor

2. Functii de mai multe variabile reale

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA SI MATEMATICI SPECIALE

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

METODE DE ESTIMARE A PARAMETRILOR UNEI REPARTIŢII. METODA VEROSIMILITĂŢII MAXIME. METODA MOMENTELOR.

METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE. Autor: Dénes CSALA

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

riptografie şi Securitate

Curs 4 Serii de numere reale

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

UNIVERSITATEA AL.I.CUZA IAŞI FACULTATEA de INFORMATICĂ CALCUL NUMERIC. Anca Ignat

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

sistemelor de algebrice liniarel

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

BILANT DE MATERIALE legii conservarii masei Gin = Gout consum specific Randamentul de produse finite pierderi de materiale Gin = Gout + Gp

ŞIRURI DE VARIABILE ALEATOARE. PROBLEME ASIMPTOTICE

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Formula lui Taylor Extremele funcţiilor de mai multe variabile Serii de numere cu termeni oarecare Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Curs 1 Şiruri de numere reale

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

ECUATII NELINIARE PE R

MARCAREA REZISTOARELOR

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

ANALIZĂ MATEMATICĂ REPROGRAFIA UNIVERSITĂŢII "TRANSILVANIA" DIN BRAŞOV

INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE

III. TERMODINAMICA. 1. Sisteme termodinamice

LUCRARE DE LABORATOR NR. 1 MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Mădălina Roxana Buneci. Optimizări

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Integrala nedefinită (primitive)

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

CURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

DUMITRU BUŞNEAG DANA PICIU LECŢII

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

CURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate

Analiza bivariata a datelor

Transcript:

CURS METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NEINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 0 Prelmar: Norma uu vector s orma ue matrc rapel Ssteme de ecuaţ elare Deţ Metoda puctulu 3 Metoda Newto; metode cvas-newto 0 Norma uu vector ş orma ue matrc e V u spaţu vectoral: î cazul de aţă, V este Norma uu vector 0, ş 0 0 ach Octombre 008 R sau C V este aplcaţe :V R +, satsăcâd aomele: λ λ, λ scalar λ R sau λ C 3 + y + y Eemple de orme ale uu vector: ma orma- orma mamum, orma- / orma- orma eucldaă e A este mulţmea matrclor Norma ue matrc 3, ş î plus, următoarele: 4 A B A B 5 A A cu elemete scalare reale, complee A A este o aplcaţe : A R +, care satsace aomele Î aomele 4-5, B A, ar este u vector Normele care satsac 5 se zc compatble cu orma vectorulu

Observaţe Deţa orme ue matrc, dusă de orma vectorulu, este: A A sup 0 Petru detal prvd orma uu vector ş orma ue matrc, vez Captolul 4-I Eemple de orme ale ue matrc: A ma a - orma llor A ma a - orma coloaelor [ A ] / A ρ A - orma eucldaă, î care: T A A A cougat traspus; ρ ma λ, ude λ, sut valorle propr ale matrc A ρ se zce rază spectrală, Deţ e sstemul de ecuaţ elare,, K K,,,, 0 0 Acesta se scre vectoral 0 ude : I R, I R Eplct:, 0 0 0, 0, O soluţe a sstemulu se va ota cu α, adcă: α 0 ach Octombre 008

3 Petru rezolvarea pr metoda puctulu, sstemul se va cosdera pus sub orma: g î care g : I R, I R, O soluţe a lu se va ota α, adcă: α gα Î ceea ce urmează, se presupu cuoscute oţule de ormă a uu vector, ş ormă a ue matrc pătratce A Î partcular, orma- este: ma ; A ma a Metoda puctulu Ecuaţ de orma g Metoda Metoda costă î costrurea şrulu: T [ ] - apromaţa ţală, dată; + g, 0 A u se couda dcele superor dcele terate cu ordul al sstemulu dce eror al coordoate k Covergeţa procesulu teratv este asgurată de următoarele codţ: g este cotractată pe o vecătate I a rădăc: petru, y I g g y M y, M < Apromaţa ţală 0 I este sucet de apropată de rădăca α Observaţe Dacă g : C C ş C R este u compact mulțme mărgtă ș îchsă, atuc procesul coverge petru 0 C ach Octombre 008

4 Teorema Presupuem: g are o rădăcă α g este cotuă ş are dervate parţale de ordul cotue, pe I det de: α ρ 3 Dervatele satsac codţa: g ma λ <, I Atuc, 0 I : a Iteratele I b Şrul α c α este uca rădăcă î I ρ α ξ y ρ Itervalul I d Codța ach Octombre 008

5 Sumarul demostraţe: e, y I: α ρ, y α ρ D desvoltarea Taylor, se arată că avem: g g y λ y Rezultă: + α g g α λ α λ ρ < ρ ş pr ducţe: α λ ρ Cum λ <, rezultă λ 0, sau α Cocluza c se demostrează pr cotradcţe Observaţ Matrcea acoba a ucţe g: Itroducem acobaul G a lu g, pr: g G g g g g g g Cu deţa orme A ma a, codţa 3 se scre: 3' G λ <, I G oacă rolul lu g petru o ucţe scalară Covergeţa lară: Î codţle d Teorema, cu λ > 0, covergeţa este lară, coorm relaţe: + α λ α ach Octombre 008

6 3 Covergeţa de ordul pătratcă Să presupuem că î rădăca α, avem: g Gα O 0 ;,,,, α ude O este matrcea ulă, ş că g / sut cotue pe o vecătate a lu α Atuc, ρ > 0 astel îcât codţa 3 sau 3' este satsăcută Dacă, î plus, dervatele de ordul estă ş sut mărgte pe α ρ, adcă: ma,, k g k M, atuc d ormula Taylor rezultă: g g α M α, ude M M, Cu, g +, rezultă: + α M α care arată că covergeţa este de ordul Procedură eplctă de puct Cosderăm sstemul dat sub orma 0 ş vrem să-l trasormăm îtr-u sstem echvalet de orma g e A [ a ] o matrce, esgulară pe o vecătate a lu α Dem: g A Este evdet că, A d esgulară, avem: ach Octombre 008

7 g 0 Eemplu : Iterare cu matrce costată A A, ude A matrce costată a costat ş esgulară g A Se vercă medat că, acobaul lu g este dat de: G I A, ude I este matrcea utate, ar este acobaul lu, k Eplct: Coorm Teoreme, teraţa va coverge dacă elemetele matrc G sut sucet de mc, ş este sucet de apropat de α Petru o covergeţă ma rapdă, să cerem v Observaţa 3: G α O Rezultă A α I, sau [ ] A α 3 Cum α u este cuoscut, luăm de eemplu, [ ] ach Octombre 008 α, rezultă: A 4 Iteraţa va detă de

8 A +, 5 ude A este detă de 4 Procedura se zce terare cu matrcea costată A, ş este aaloagă cu metoda coarde petru o ucţe scalară 3 Schema practcă de terare Procedeul practc, care evtă versarea matrc, este următorul Puem: + + δ, ş rezultă: + δ + + δ + 0 6 + Procedeul reve la determarea corecţe δ pr rezolvarea sstemulu lar d prma ecuațe 6 Iteraţa se opreşte pr testele + δ eps, 7a + lt 7b ude toleraţa eps ş umărul lmtă de teraţ lt, sut alese date Procedeul este utl ma ales dacă actualzăm A după u umăr de paş, coorm Observaţe Codul ortra care mplemetează această schemă, cu actualzarea matrc A după 3 paş, este dat î ANA _Sys Eemplu : Metoda Newto Să presupuem că, petru a avea [ ] ecare pas Iteraţa 5 deve: [ ] + A α, actualzăm matrcea A d 4,5, la Aceasta repreztă metoda Newto petru sstemul 0 v î cotuare ach Octombre 008

9 3 Metoda Newto Ecuaţ de orma 0 Metoda Cosderăm ecuaţa echvaletă g, ude g A Căutăm A, astel ca metoda puctulu petru g să abă ordul do Codţa este v ma sus, G α O, sau g k α 0,, k,,, Se vercă aptul că aceasta coduce la codţa [ ] Atuc, presupuem că: A α α - este cotuă ş cu dervate parţale de ordul cotue, pe o vecătate a lu rădăc α - Jacobaul lu este esgular î α: det α 0 Determatul d ucţe cotuă de elemetele acobaulu, ρ > 0 astel că petru α ρ să avem det 0 Alegem atuc [ ] A, α ρ, care asgură [ ] g A α α [ ] Metoda Newto este atuc: Rezultă: [ ] + 8 Coorm Teoreme ş Observaţe 3, rezultă următoarea ach Octombre 008

0 Propozţe Dacă are dervate parţale de ordul, mărgte pe α ρ, ş este sucet de apropat de α, atuc metoda Newto are covergeţă pătratcă Î propozţa de ma sus, ş î relaţle ateroare, este Notă Ipotezele de ma sus, î partcular det α 0, se poate îlocu cu altele v Cap 3-IV, 3, Teorema 3 Astel, metoda se poate aplca ş î cazul det α 0 Î acest caz, covergeţa este lară 3 Schema practcă de terare Schema practcă de terare este cea de la 3, evtâdu-se versarea matrc, ş aume: + δ + + δ + 0 9 + Corecţa δ se calculează pr rezolvarea sstemulu lar d prma ecuațe 9 Iteraţa se opreşte pr testul + δ eps, 0a ude toleraţa eps este aleasă date Obşut, se adaugă ş testul: Număr de teraţ lt, 0b ude lt este umărul lmtă prescrs de teraţ Codul ortra care mplemetează această schemă se dă î ANA Newto_Sys 33 Calculul umerc al dervatelor parţale k Evaluarea acobaulu, la pasul k, cere evaluarea a ucţ / k Char dacă acestea se pot calcula aaltc, petru mare eortul de calcul este mare Alteor, sut date umerc Î astel de cazur, dervatele se calculează umerc, pr dereţe dvzate: ach Octombre 008

k,, + h,,,,, h, k, ude h este mc Creşterea h poate costată, sau poate varată de la u pas la altul luâd k h h h u se a ecesv de mc, petru a u coduce la eror de roture mar Se arătă că, petru a meţe covergeţa pătratcă, h trebue să satsacă codţa la pasul k: k h C, ude C este o costată poztvă, ată date Ralsto & Rabowtz 978 34 Metode cvas-newto Metoda Newto este metoda descrsă de ormula de terare 6, care utlzează acobaul evaluat la ecare pas aaltc, sau umerc Dacă acobaul este îlocut cu o apromaţe a acestua, metodele se zc metode Newto-modcate sau metode cvas-newto k Petru a reduce eortul de calcul se procedează la îlocurea acobaulu de la pasul k, cu o apromaţe a acestua, e aceasta scheme: k A, după ua d următoarele - Jacobaul u se actualzează după ecare pas, c după u umăr m de paş: l k A - petru l k, K, k + m Această schemă reduce vteza covergeţe, dar este ecoomcă la o rulare lugă - Apromaţa acobaulu la pasul k+ se geerează d cea de la pasul k, ără evaluăr suplmetare de ucţ Această schemă este ma buă decât precedeta Petru modaltăt de geerare a lu Cu modcărle precedete, ormula de terare 8 deve: k + A - v Ralsto & Rabowtz 978 [ A ] k + k k k 9 ach Octombre 008

ach Octombre 008 Nota : Metoda Newto pr larzarea ecuaţlor e ecuaţa elară 0, sau eplct, sstemul,,, 0, K Dacă este î vecătatea rădăc, cosderăm desvoltarea Taylor a lu î urul lu : + + K ude terme escrş sut de ord ma mare sau egal cu do î Presupuem că aceşta sut eglabl î raport cu terme de orul îtâ, ş avem + Notăm elemetele acobaulu al lu, adcă / / / / Desvoltarea deve +, Sau, matrceal, + 0 0 0 ] [ M K

3 Ecuaţle scrse petru,, K,, dau: + Rezolvăm apromatv sstemul 0, îlocud pr epresa sa larzată î membrul do al relaţe precedete; puem semul î loc de Rezultă: δ, ude s-a pus δ Relaţa este ormula scheme de terare î metoda Newto Soluţa + δ este o apromaţe a rădăc este soluţa sstemulu larzat Presupuâd că apromaţa este ma buă decât aplcarea repetată a ormule 0, îlocud, la pasul următor, Astel, î geeral, metoda Newto este:, atuc metoda costă î cu k+ δ k + k, k 0,, K ude δ k + k + k Problema costă acum, î a proba că şrul k α Nota : Iterpretare geometrcă petru cazul Să puem z,, z, Acestea sut ecuaţle a două supraeţe, e acestea S ş S y y Ecuaţa, y 0, reve la z 0, adcă la tersecţa supraeţe S cu plaul -y: aceasta este o curbă C Soluţa sstemulu, y 0,, y 0, reve la tersecţa curbelor C ş C ach Octombre 008

4 ucţa larzată este: z, y +, y + y, y y y Aceasta repreztă ecuaţa plaulu taget î, y, la supraaţa S Dec, metoda reve la îlocurea supraeţe, î vecătatea rădăc, pr plaul taget Aalog, cu metoda Newto petru o ecuaţe scalară 0, ude gracul se îlocueşte cu tageta la grac Itersecţle plaelor tagete cu plaul -y vor două drepte care apromează curbele C ş C Itersecţa dreptelor este apromaţa rădăc Eemplu e sstemul de două ecuaţ elare:, y + y 5 0,, y y e 0 Apromaţle ţale se au:,, ş 05, De eemplu, acestea se pot găs aalzâd tersecţa gracelor curbelor + y 5, y e + ach Octombre 008

5 Matrcea acoba este: y, y e uăm eps E-6 Calculul este eectuat î smplă precze Soluţa calculată, y, umărul de teraţ, ş valorle lu î soluţe, sut date î tabelele de ma os Metoda puctulu, terare cu matrcea costată A, cu actualzare după 3 paş: ach Octombre 008

6 Nr teraţ y, y, y -, 5-99 684 46 653-76 E-7-995 E-8 05, 7 0043 374 6 7 70 E-8-4654 E-8 Observaţ Dervatele parţale ale ucţlor sut calculate umerc, cu h 000 Numărul de teraţ petru a doua rădăcă este ma mare decât cel petru prma rădăcă, îtrucât apromaţa ţală 05, este ma îdepărtată de rădăcă Cu apromaţa 0,, se găseşte aceeaş soluţe î 8 teraţ Metoda Newto: Nr teraţ y, y, y -, 4-99 684 46 653-76 E-7-995 E-8 05, 5 0043 374 6 7 5384 E-8 889 E-9 Notă: Dervatele parţale sut calculate cu matrcea acoba, y Eercţu Să se rezolve sstemul: y z yz + y 4 y e e z 7 Să se găsească rădăcle d vecătatea puctelor w 0,, ş w 0,, ach Octombre 008