Ecuatii trigonometrice

Σχετικά έγγραφα
Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Principiul Inductiei Matematice.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 4 Serii de numere reale

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Curs 1 Şiruri de numere reale

Integrala nedefinită (primitive)

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

cateta alaturata, cos B= ipotenuza BC cateta alaturata AB cateta opusa AC

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VII-a

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

Curs 2 Şiruri de numere reale

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.


Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Capitolul 3. Serii Fourier. a unei funcţii periodice de perioadă Dezvoltarea în serie Fourier

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

MARCAREA REZISTOARELOR

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =.

Fie I R un interval deschis, G R n, n 1, un domeniu şi f : I G R n. Forma generala a unei ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi este: = f(x, y).

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

, m ecuańii, n necunoscute;

Dreapta in plan. = y y 0

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Sisteme de ecuaţii diferenţiale

riptografie şi Securitate

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Timp alocat: 180 minute. In itemii 1-4 completati casetele libere, astfel incat propozitiile obtinute sa fie adevarate.

z a + c 0 + c 1 (z a)

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

1Ecuaţii diferenţiale

1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,...

O generalizare a unei probleme de algebră dată la Olimpiada de Matematică, faza judeţeană, 2013

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Lucian Maticiuc CURS I II. 1 Matrice şi determinanţi. Sisteme de ecuaţii liniare. 1.1 Matrice şi determinanţi

MODELE DE TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA DISCIPLINA: ALGEBRĂ (cls. a IX-a, a X-a, a XI-a)

Criptosisteme cu cheie publică III

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.

Seminariile Capitolul IX. Integrale curbilinii

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Concurs MATE-INFO UBB, 25 martie 2018 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ 2018

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

a carei ecuatie matriceala este data in raport cu R.

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Transcript:

Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos x = a, tg x = a, ctg x = a, a R. () Cum rezolvarea ecuatiilor trigonometrice se reduce la rezolvarea ecuatiilor de tipul () (utilizand diferite transformari), vom aminti afirmatiile de baza referitor solutiile ecuatiilor (). Afirmatia. Ecuatia sin x = a, a R, () pentru a > solutii nu are, iar pentru a multimea solutiilor ei se contine in formula x = ( ) n arcsin a + πn, n Z, () unde arcsin a [ π; π ] este unghiul, sinusul caruia este egal cu a, iar Z desemneaza multimea numerelor intregi,, echivalent (tinand seama de paritatea lui n), in totaliatea [ x = arcsin a + πk, x = π arcsin a + πk, k Z. () Nota. Daca in ecuatia () a {0; ; } solutiile ei () se scriu mai simplu, si anume sin x = 0 x = πn, n Z, sin x = x = π + πn, n Z, sin x = x = π + πn, n Z. Exemplul. Sa se rezolve ecuatiile a) sin x = ; b) sin x = ; c) sin x =. Rezolvare. a) Cum, conform () solutiile ecuatiei date sunt x = ( ) n arcsin + πn, n Z, tinand seama ca arcsin = π, se obtine x = ( ) n π 6 + πn, n Z.

( b) Similar exemplului a) se obtine x = ( ) n arcsin ) + πn, n Z, tinand seama arcsinus ca functia este o functie impara, x = ( ) n+ arcsin + πn, n Z. c) Cum >, rezulta ca ecuatia data nu are solutii. Afirmatia. Ecuatia cos x = a (5) pentru a > nu are solutii, iar pentru a multimea solutiilor ei se contine in formula x = ± arccos a + πn, n Z, (6) unde arccos a [0; π] este unghiul, cosinusul caruia este egal cu a. Nota. Daca in ecuatia (5) a {0; ; } solutiile ei (6) se scriu mai simplu, si anume cos x = 0 x = π + πn, n Z, cos x = x = πn, n Z, cos x = x = π + πn, n Z. Exemplul. Sa se rezolve ecuatiile: a) cos x = ; b) cos x = + ; c) cos x =. ( Rezolvare. a) Cum, conform (6) solutiile ecuatiei date sunt x = ± arccos ) + ( πn, n N, tinand seama ca arccos ) = π, se obtine x = ±π + πn, n Z. b) Similar exemplului a) se obtine x = ± arccos + πn, n Z. + c) Cum >, ecuatia data nu are solutii. Afirmatia. Ecuatia are solutiile tg x = a, a R (7) x = arctg a + πn, n Z, (8) unde arctg a ( π; π ) este unghiul, tangenta caruia este egala cu a. Afirmatia. Ecuatia ctg x = a, a R (9)

are solutiile x = arcctg a + πn, n Z, (0) unde arcctg a (0; π) este unghiul, cotangenta caruia este egala cu a. Exemplul. Sa se rezolve ecuatiile a) tg x = ; b) tg x = ; c) ctg x = ; d) ctg x =. Rezolvare. a) Conform (8) solutiile ecuatiei date sunt x = arctg + πn, n Z, tinand seama ca arctg = π, se obtine x = π + πn, n Z. b) Similar exemplului precedent se obtine x = arctg( ) + πn, n Z, tinand seama ca arctangenta este o functie impara, x = arctg + πn, n Z. c) Se tine seama de (0) si se obtine x = arcctg( ) + πn, n Z,, cum arcctg( ) = π, x = π + πn, n Z. d) Similar exemplului c) se obtine x = arcctg + πn, n Z. Observatie. Ecuatiile sin f(x) = a, cos f(x) = a, tg f(x) = a, ctg f(x) = a () prin intermediul substitutiei f(x) = t se reduc la rezolvarea ecuatiilor (). Exemplul. Sa se rezolve ecuatiile a) sin(x ) = ; b) cos(x + ) = ; c) tg x = ; d) ctg x =. Rezolvare. a) sin(x ) = { sin t = ; t = x, x = π + πn +, n Z x = π + πn +, n Z. x = π + πn, n Z { { cos t =, x b) cos(x + ) = t = x + = π + πn, n Z, +, π + πn, x = π + πn, n =,,,... x = ± π + πn, n =,,,... (se tine seama ca radicalul de ordin par exista doar din valori nenegative). c) tg x = x = arctg + πn, n Z x = π + πn, n Z x = π 6 + π n, n Z. d) ctg x = x = arcctg( ) + πn, n Z x = arcctg( ) + πn, n Z. Ecuatii trigonometrice reductibile la ecuatii de gradul al doilea

Ecuatia a sin x + b sin x + c = 0, a, b, c R, a 0 () prin intermediul substitutiei t = sin x, ( t ) se reduce la ecuatia patrata at + bt + c = 0. Exemplul 5. Sa se rezolve ecuatiile a) sin x 5 sin x + = 0; b) sin x sin x = 0; c) sin x sin x + 6 = 0. Rezolvare. a) Se noteaza sin x = t si ecuatia devine t 5t + = 0, de unde t = si t =. Cum t, ramane t = echivalenta cu ecuatia sin x =, si prin urmare ecuatia initiala este solutiile careia sunt (a se vedea ()) x = ( ) n π 6 + πn, n Z. b) Se noteaza sin x = t si se obtine ecuatia patrata t t = 0 cu solutiile t = 0 si t =. Astfel ecuatia initiala este echivalenta cu totalitatea de ecuatii [ sin x = 0, sin x =, de unde x = π n, n Z, x = π + πk, k Z. c) Similar exemplelor precedente se obtine ecuatia patrata t t + 6 = 0, care nu are solutii. Rezulta ca si ecuatia trigonometrica nu are solutii. Ecuatiile a cos x + b cos x + c = 0, () a tg x + b tg x + c = 0, () a ctg x + b ctg x + c = 0, (5) unde a, b, c R, a 0 se rezolva similar ecuatiei (). In cazul ecuatiei () se tine seama ca t = cos x in modul urmeaza sa nu intreaca unu, iar pentru t = tg x (t = ctg x) in ecuatia () (respectiv (5)) restrictii nu sunt. Exemplul 6. Sa se rezolve ecuatiile a) 6 cos x 5 cos x + = 0; b) tg x tg x + = 0; c) ctg x ctg x = 0.

Rezolvare. a) Se noteaza cos x = t si se obtine ecuatia patrata 6t 5t + = 0 cu solutiile t = si t =. Cum ambele solutii verifica conditia t se obtine totalitatea cos x =, cos x =, de unde x = ± arccos + πn, n Z, x = ±π + πk, k Z. b) Se noteaza tg x = t si se obtine ecuatia patrata t t + = 0 cu solutiile t = si t =. Prin urmare tg x =, tg x =, x = π + πn, n Z, x = arctg + πk, k Z, de unde x = π 8 + π n, x = arctg + π k, n, k Z. c) Se rezolva similar exemplului precedent si se obtine x = π πk, n, k Z. + πn, x = arcctg + Ecuatia a cos x + b sin x + c = 0, (6) utilizand identitatea trigonometrica de baza sin x + cos x =, se reduce la rezolvarea unei ecuatii de tipul (): a( sin x) + b sin x + c = 0. Similar, ecuatia se reduce la rezolvarea unei ecuatii de tipul (): Utilizand formulele a sin x + b cos x + c = 0 (7) a( cos x) + b cos x + c = 0. cos x = sin x, cos x = cos x ecuatiile a cos x + b sin x + c = 0, (8) a cos x + b cos x + c = 0, (9) 5

se reduc la rezolvarea ecuatiilor de tipul () si respectiv (). Exemplul 7. Sa se rezolve ecuatiile: a) sin x + 5 cos x 5 = 0; b) cos x + sin x = 0. Rezolvare. a) Cum sin x = cos x, ecuatia devine ( cos x) + 5 cos x 5 = 0 cos x 5 cos x + = 0, de unde cos x = (aceasta ecuatie nu are solutii) cos x =, cu solutiile x = πk, k Z. b) Cum cos x = sin x, ecuatia devine sin x + sin x = 0, de unde sin x( sin x ) = 0, sin x = 0, sin x =, si x = π k, x = π ( )n 8 + πn, k, n Z. Ecuatia a tg x + b ctg x + c = 0 (0) tinand seama ca tg x ctg x = (x π k, k Z) prin intermediul substitutiei t = tg x (atunci ctg x = ) se reduce la o ecuatie trigonometrica de tipul (). t Exemplul 8. Sa se rezolve ecuatia: ( tg x 5 tg x π Rezolvare. Cum sin 7π = si tg ( x π ) ) = 6 sin 7π. tg x + 5 ctg x 6 = 0. ( ) π = tg x = ctg x, ecuatia devine Se noteaza tg x = t, atunci ctg x = t (x π k) si se obtine ecuatia patrata t 6t + 5 = 0 6

cu solutiile t = si t = 5. Asadar [ tg x =, tg x = 5, x = π + πk, k Z, x = arctg 5 + πn, n Z. Ecuatii omogene Ecuatia a 0 sin n x + a sin n x cos x +... + a k sin x cos n x + a n cos n x = 0, () unde a 0 a n 0, se numeste ecuatie omogena de gradul n in raport cu sin x si cos x. Cum x = π + πk, k Z nu verifica ecuatia () (toti termenii, incepand cu al doilea sunt nuli, iar primul este diferit de zero) multiplicand ecuatia cu ( 0) se obtine ecuatia cos n x echivalenta a 0 tg n x + a tg n x +... + a n tg x + a n = 0 care prin substitutia tg x = t, se reduce la rezolvarea unei ecuatii algebrice de gradul n. Exemplul 9. Sa se rezolve ecuatiile a) sin x cos x = 0; c) 5 sin x + 5 sin x cos x = ; b) sin x + sin x cos x = 0; d) cos x + sin x =. Rezolvare. a) Ecuatia a) reprezinta o ecuatie trigonometrica omogena de gradul intai. Se multiplica cu si se obtine ecuatia liniara in raport cu tg x cos x tg x = 0 de unde tg x = si x = π 8 + π n, n Z. b) Cum sin x = sin x cos x ecuatia b) se scrie sin x+ sin x cos x cos x = 0 si reprezinta o ecuatie trigonometrica omogena de gradul al doilea. Se multiplica cu si se obtine ecuatia cos x patrata tg x + tg x = 0 cu solutiile tg x = si tg x =. Prin urmare x = arctg + πn, n Z, x = π + πk, k Z. c) Se scrie = = (sin x + cos x) si ecuatia devine 5 sin x + 5 sin x cos x = sin x + cos x 7

sin x + 5 sin x cos x cos x = 0 adica o ecuatie trigonometrica omogena de gradul al doilea. Se rezolva similar exemplelor precedente si se obtin solutiile x = arctg + πk, k Z si x = arctg + πn, n Z. d) Cum cos x = cos x sin x, sin x = sin x cos x, = (sin x + cos x), ecuatia devine cos x sin x + sin x cos x = sin x + cos x ( + ) sin x sin x cos x + ( ) cos x = 0, adica este o ecuatie trigonometrica omogena de gradul al doilea. Se multiplica cu obtine ecuatia patrata ( + ) tg x tg x + = 0 cu solutia tg x =, rationalizand numitorul, tg x =. + Asadar, x = arctg( ) + πn, n Z. cos x si se Metoda transformarii sumei functiilor trigonometrice in produs Ecuatiile de forma cu ajutorul formulelor transformarii sumei in produs sin α(x) ± sin β(x) = sin sin α(x) ± sin β(x) = 0 () cos α(x) ± cos β(x) = 0 () α(x) ± β(x) cos α(x) β(x) α(x) + β(x) α(x) β(x) cos α(x) + cos β(x) = cos cos α(x) β(x) α(x) + β(x) cos α(x) cos β(x) = sin sin se reduc la ecuatii trigonometrice simple. Exemplul 0. Sa se rezolve ecuatiile () (5) (6) a) sin x + sin x = 0; c) cos 5x = sin x; b) cos x + cos x = 0; d) sin x + cos x + sin x + cos x = 0. Rezolvare. a) sin x + sin x = 0 sin x + x cos x x sin x = 0, = 0 cos x = 0, x = πn, n Z, x = π + πk, k Z x = πn, n Z (se observa ca solutiile x = π + πk, k Z 8

se contin in solutiile x = πn, n Z - a se desena cercul trigonometric si a se depune pe el solutiile obtinute). b) cos x + cos x = 0 cos x cos( x) = 0. Cum functia cosinus este o functie para, se obtine totalitatea [ cos x = 0, cos x = 0, de unde x = π + π k, k Z, x = π + πn, n Z. ( ) π c) Cum cos 5x = sin 5x (formulele de reducere) se obtine ecuatia ( ) π sin 5x sin x = 0 ( ) ( ) π π sin x cos x = 0, de unde, tinand seama ca functia sinus este impara, iar functia cosinus este para, se obtine totalitatea ( sin x π ) = 0, ( cos x π ) = 0, x π = πk, x = π 6 + π k, k Z, x π = π + πn, x = π + πn, n Z. d) Se grupeaza convenabil: (sin x + sin x) + (cos x + cos x) = 0, se aplica formulele () si (5) si se obtine ecuatia sin x cos x + cos x cos x = 0 cos x(sin x + cos x) = 0, de unde rezulta totalitatea de ecuatii [ cos x = 0, sin x + cos x = 0. Din prima ecuatie se obtine x = π + πn, n Z. Ecuatia secunda a totalitatii se rezolva similar exemplului c) si se obtine x = π + πm, m Z (se contine in solutia deja obtinuta) si x = π 0 +πk 5, k Z. Asadar solutiile ecuatiei initiale sunt x = π π +πn, x = 0 +πk, n, k Z. 5 Metoda transformarii produsului in suma (utilizarea formulelor sin(α ± β), cos(α ± β)). 9

Exemplul. Sa se rezolve ecuatiile a) cos x cos x sin x sin x = ; b) cos x cos x = cos x. Rezolvare. a) cos x cos x sin x sin x = cos(x + x) = cos x = x = πk, k Z x = π k, k Z. b) Cum cos x cos x = [cos(x + x) + cos(x x)] = (cos x + cos x) se obtine cos x cos x = 0, de unde rezulta cos x + cos x = cos x, sin( x) sin x = 0. Ultima ecuatie este echivalenta cu totalitatea [ sin x = 0, sin x = 0, de unde x = πk, k Z (solutiile primei ecuatii se contin in solutiile ecuatiei secunde). Aceasta metoda utilizeaza formulele Metoda micsorarii puterii cos x = sin x = + cos x, (7) cos x, (8) sin x + cos x = sin x, (9) sin 6 x + cos 6 x = sin x, (0) sin 8 x + cos 8 x = cos x + 8 sin x, () in scopul micsorarii gradului ecuatiei ce urmeaza a fi rezolvate. utilizeaza si la rezolvarea ecuatiilor Formulele (7) si (8) se sin ax + sin bx = sin cx + sin dx, () cos ax + cos bx = cos cx + cos dx, () daca numerele a, b, c si d verifica una din conditiile a + b = c + d a b = c d. 0

Exemplul. Sa se rezolve ecuatiile a) cos x + cos x + cos x = ; b) sin x + cos x = sin x cos x; c) cos 6 x + sin 6 x = cos x. Rezolvare. a) Se utilizeaza formula (7) si se obtine ecuatia echivalenta + cos x Se grupeaza convenabil si se obtine + + cos x + + cos 6x cos x + cos x + cos 6x = 0. = (cos x + cos 6x) + cos x = 0 cos x cos x + cos x = 0 cos x( cos x + ) = 0 cos x = 0, cos x =, x = π 8 + π n, n Z, x = ± π + πk, k Z. b) Cum (a se vedea (9)) sin x + cos x = sin x, iar sin x cos x = sin x, ecuatia devine sin x = sin x sin x + sin x = 0, de unde rezulta sin x = si x = π 8 + π n, n Z. c) Cum cos 6 x + sin 6 x = sin x = ( cos x) = + cos x, ecuatia devine + cos x cos x = 0 cos x cos x + = 0, de unde rezulta totalitatea cos x =, cos x =, x = πn, n Z, x = ± arccos + πk, k Z. Ecuatii de tipul a sin x + b cos x = c, a b c 0. () Se propun urmatoarele metode de rezolvare a ecuatiilor de forma ():

a) Reducerea la o ecuatie omogena de gradul al doilea in raport cu sin x si cos x. Se scrie sin x = sin x = sin x cos x, cos x = cos x = cos x sin x, c = c = c ( sin x + x ) cos si ecuatia () devine (b + c) sin x a sin x cos x + (c b) cos x = 0, - omogena de gradul daca (c b)(b + c) 0,, in caz contrar, se reduce la rezolvarea unei ecuatii omogene de gradul si a unei ecuatii de tipul () (5). Exemplul. Sa se rezolve ecuatiile a) sin x + cos x = ; b) sin x + cos x =. Rezolvare. a) sin x + cos x = sin x cos x + cos x sin x = sin x + cos x sin x = 0, sin x cos x sin x = 0 sin x(cos x sin x) = 0 cos x sin x = 0, sin x = 0, x = πk, k Z, tg x =, x = π + πn, n Z. b) sin x + cos x = sin x cos x + x cos x sin = sin x + cos x ( +) sin x sin x cos x +( ) cos x = 0 ( +) tg x tg x+ = 0 tg x = x = arctg( ) + πn, n Z. b) Utilizarea formulelor sin α = tg α + tg α, cos α = tg α + tg α (α π + πk, k Z). (5) Cu ajutorul formulelor indicate, ecuatia () se reduce al o ecuatie patrata in raport cu tg x. Se tine seama ca aplicarea acestor formule aduce la pierderea solutiilor α = π +πk, k Z, din ce cauza se verifica (prin substituirea directa in ecuatia initiala), daca ele sunt ba solutii ale ecuatiei (). Exemplul. Sa se rezolve ecuatiile a) sin x + cos x = ; b) sin x + cos x =.

Rezolvare. a) Cum sin x = tg x + tg x, cos x = ( tg x + tg x, x π ) + πn, n Z x = π + πn, n Z nu verifica ecuatia data, ecuatia este echivalenta cu ecuatia si cum tg x + tg x + tg x + tg x = + tg x = tg x + tg x, de unde rezulta tg x = 0, tg x =, x = πk, k Z, x = π + πn, n Z. b) Se aplica formulele (5) si se obtine tg x =, tg x + tg x + tg x + tg x x π + πk, k Z, =, tg x + tg x = tg x, x π + πk, k Z, de unde si x = π + πn, n Z. Verificarea directa arata ca si x π + πk, x = π + πk, k Z sunt solutii ale ecuatiei date. Asadar solutiile ecuatiei date sunt x = π + πk, x = π + πn, k, n Z. Cum a b c 0 ecuatia () se scrie c) Metoda unghiului auxiliar. a a + b sin x + b a + b cos x = c a + b (6) a b si cum, a + b si a + b un unghi α, astfel incat ( a a + b ) + ( b a + b ) = rezulta ca exista un unghi β, astfel incat cos α = sin β = a a + b si sin α = a a + b si cos β = b a + b (7) b a + b. (8)

Atunci ecuatia (6) se scrie sin(x + α) = cos(x β) = c a + b, c a + b. Ultimile ecuatii nu prezinta greutati in rezolvare. c Nota. Se observa ca ecuatia () are solutii daca si numai daca, iar valoarea a + b maxima a functiei f(x) = a sin x + b cos x este a + b si valoarea minima este a + b. Exemplul 5. Sa se rezolve ecuatiile a) sin x + cos x = ; b) sin x + cos x = 5; c) sin x + cos x =. Rezolvare. a) sin x + cos x = sin x + cos x = ) cos x cos π +sin x sin π = cos x = π ± π + πk, k Z ( x π x = πn, n Z, = x π = ±π +πk, k Z x = π + πk, k Z. b) sin x + cos x = 5 5 sin x + sin x cos α + cos x sin α =, 5 cos x = sin α = 5 ; cos α = 5, sin(x + α) =, tg α =, x = π + πk arctg, k Z. c) Cum valoarea maxima a membrului din stanga ecuatiei este + = si < rezulta ca ecuatia nu are solutii. Ecuatii de tipul F (sin x ± cos x, sin x cos x) = 0. Ecuatiile de asa tip se rezolva cu ajutorul substitutiei t = sin x ± cos x, t. Exemplul 6. Sa se rezolve ecuatiile: a) (sin x + cos x) + sin x + = 0; b) sin x = cos x sin x; c) cos x + sin x + sin x cos x = 5. Rezolvare. a) Se noteaza t = sin x+cos x, atunci t = (sin x+cos x) = +sin x, si ecuatia devine t + t = 0, de unde t = 0 t =. Cum ecuatia sin x + cos x = nu are solutii, ramane sin x + cos x = 0 - ecuatie omogena de gradul intai cu solutiile x = π + πn, n Z.

b) Se noteaza cos x sin x = t, atunci sin x = t si ecuatia devine t = t cu solutiile t = 0, t =. Asadar cos x sin x = 0, cos x sin x =, x = π + πk, k Z, x = π ± π + πn, n Z c) DVA al ecuatiei este R \ tg x = 0, ( cos x + π ) =, x = π + πk, k Z, x = πn, n Z, x = π + πm, m Z. { π n, n Z }. In DVA ecuatia se scrie sin x + cos x 5 sin x cos x + = 0. Se noteaza t = sin x + cos x si se obtine ecuatia patrata 5t t 7 = 0, cu solutiile t = si t = 7 5. Prin urmare sin x+cos x =, de unde x = π ± π +πm, m Z (nu verifica DVA al ecuatiei) sin x + cos x = 7 5, de unde x = π ± arccos 7 5 + πk, k Z. Metoda descompunerii in factori Aceasta metoda este una din cele mai frecvente si presupune o cunoastere satisfacatoare a formulelor trigonometrice. Exemplul 7. Sa se rezolve ecuatiile a) sin x cos x = cos x; b) sin x sin x + cos x = cos x sin x; c) sin x + cos x = + tg x. Rezolvare. a) sin x cos x = cos x (sin x cos x)(sin x + sin x cos x + cos x) = 5

= cos x sin x (sin x cos x)( + sin x cos x + (cos x + sin x)) = 0 tg x =, sin x cos x = 0, + t + t = 0, + sin x cos x + (cos x + sin x) = 0, t = sin x + cos x, x = π + πn, n Z, t + t + = 0, t = sin x + cos x, x = π + πk, k Z, sin x + cos x =, x = π + πk, k Z, x = π + πn, n Z, x = π + πm, m Z. b) Se trec toti termenii in stanga ecuatiei si se grupeaza convenabil: (sin x + sin x) + cos x (sin x + cos x) = 0. Se utilizeaza formulele sumei sinusurilor si sinusului unghiului dublu si se obtine ( sin x cos x + cos x) ( sin x cos x + cos x) = 0 cos x [(sin x + ) (sin x + cos x)] = 0. Se tine seama ca sin x + = sin x cos x + sin x + cos x = (sin x + cos x) si ecuatia devine de unde se obtine totalitatea cos x[(sin x + cos x) (sin x + cos x)] = 0 cos x(sin x + cos x)(sin x + cos x ) = 0, cos x = 0, sin x + cos x = 0, sin x + cos x = 0. Din prima ecuatie a totalitatii se obtine x = π +πk, k Z. Cea secunda reprezinta o ecuatie trigonometrica omogena de gradul intai cu solutiile x = π + πm, m Z. Ecuatia a treia se rezolva, de exemplu, prin metoda introducerii unghiului auxiliar si are solutiile x = πn, n Z 6

si x = π + πl, l Z. Ultimul set de solutii se contine in multimea solutiilor primei ecuatii si prin urmare multimea solutiilor ecuatiei initiale este x = π + πk, x = π + πm, x = πn, k, m, n Z. { } π c) DVA al ecuatiei este R \ + πk, k Z (cos x 0). Ecuatia se scrie Se grupeaza convenabil: sin x + cos x = + sin x cos x sin x cos x + cos x cos x sin x = 0., cum cos x = ( sin x) = sin x, cos x( sin x ) + ( cos x sin x) = 0, cos x( sin x ) + ( sin x sin x) = 0. Cum sin x sin x = sin x + sin x sin x = ( sin x) + sin x( sin x) = = ( sin x)( + sin x), ecuatia devine cos x( sin x ) + ( sin x)( + sin x) = 0, ( sin x )( cos x sin x ) = 0. Cum cos x sin x = (cos x ) sin x = ( sin x ) sin x cos x = = sin x ( sin x + cos x ), ecuatia se scrie de unde rezulta ( sin x ) sin x ( sin x + cos x ) = 0. sin x =, cu solutiile x = ( )n π 6 + πn, n Z, sin x = 0, cu solutiile x = πm, m Z, sin x + cos x = 0, cu solutiile x = arctg + πk, k Z. Toate solutiile obtinute verifica DVA al ecuatiei. In incheiere vom prezenta unele metode utile de rezolvare a ecuatiilor trigonometrice. 7

Exemplul 8. Sa se rezolve ecuatiile: a) cos x + cos x + cos x +... + cos nx = n, n N, n ; b) sin x + sin x + sin x +... + sin nx = n, n N, n ; c) sin x + cos x = ; d) sin 0 x cos 7 x = ; e) sin x cos x = ; f) sin x + cos 6x cos x + sin 0x = 7; g) sin x (cos x ) sin x + cos x ( + sin x cos x) = 0; h) sin x sin x sin x + sin x = 0; i) 6 + cos x 9 cos x + 6 + cos x cos x = ; j) cos x cos x cos x cos 8x = 6. Rezolvare. a) Cum pentru orice m natural cos mx, membrul din stanga ecuatiei va fi egal cu n daca si numai daca fiecare termen va fi egal cu unu. Asadar rezulta sistemul cos x =, cos x =,... cos nx = cu solutiile x = πk, k Z. b) Se rezolva similar exemplului a) si se obtine sistemul sin x =, sin x =,... sin nx =, care este incompatibil. Intr-adevar, solutiile primei ecuatii: x = π + πn, n Z nu verifica a ( ) π doua ecuatie a sistemului: sin + πn = sin(π + πn) = 0. Prin urmare ecuatia nu are solutii. c) Cum sin x sin x, cos x cos x implica sin x + cos x sin x + cos x, sin x + cos x, iar in ultima inegalitate semnul egalitatii se atinge daca si numai daca { sin x = 0, cos x =, { sin x =, cos x = 0. 8

rezulta ca ecuatia are solutiile x = πm, m Z (din primul sistem al totalitatii) si x = π + πn, n Z (din sistemul secund). d) Se utilizeaza acelasi procedeu ca si in exemplul precedent: sin 0 x sin x, cos 7 x cos x, de unde sin 0 x cos 7 x si, prin urmare, semnul egalitatii se atinge cand { sin 0 x = sin x, cos 7 x = cos x, adica sin x {0; ; }, iar cos x {0; }. Asadar se obtine x = π + πn; x = π + πm, n, m Z. e) Cum sin x, cos x, membrul din stanga ecuatiei va fi egal cu minus unu, daca si numai daca sin x =, cos x =, sin x =, cos x =. Din sin x =, rezulta x = π + πn si atunci cos x = cos(π + 8πn) =, adica primul sistem al totalitatii este incompatibil. Din sin x = rezulta x = π + πk si atunci cos ( π + πk) = cos π =, deci x = π + πk, k Z sunt solutiile sistemului (si ecuatiei enuntate). f) Cum sin x+ cos 6x cos x sin x+ cos x 5 (a se vedea nota la Metoda unghiului auxiliar), sin 0x se obtine sin x + cos 6x cos x + sin 0x 7, si semnul egalitatii se atinge doar pentru { { cos 6x =, sin 6x = 0, sin 0x =, sin 0x =, de unde x = πn 6, n Z, x = π 0 + πm 0, m Z. Ultimul sistem este incompatibil. In adevar conduce la ecuatia in numere intregi πn 6 = π 0 + πm 0, n, m Z 0n = + 6m 0n 6m = care nu are solutii: diferenta a doua numere pare nu este un numar impar. Prin urmare ecuatia enuntata nu are solutii. 9

g) Ecuatia se scrie ( sin x + x ) (sin x + cos x) + cos x = 0 sin 5x + cos x =. Membrul din stanga nu intrece doi (sin 5x, cos x ), prin urmare ecuatia are solutii daca si numai daca sin 5x =, x = π 5 + πk 5, k Z cos x =, x = πn, n Z. Sistemul obtinut (si deci si ecuatia initiala) are solutii daca vor exista asa n, k Z astfel incat π 5 + πk 5 = πn, + k = 5n de unde k = 5n k = n + (n ). Asadar, n urmeaza a fi divizibil prin, adica n = s, s Z de unde n = s + si cum + k = 5n, adica k = 5(s + ) se obtine k = 5s +, si x = π + πs, s Z. h) Membrul din stanga ecuatiei se considera trinom patrat in raport cu sin x. Discriminantul acestui trinom este D = 6 sin x 6 sin x, de unde rezulta ca ecuatia enuntata va avea solutii doar pentru sin x 0 sin x. Prin urmare (cum sin α 0 si sin β ) ecuatia poate avea solutii doar daca sin x = 0 sin x = adica x = πn respectiv x = π 6 + π m, n, m Z. Se substituie in ecuatie si se obtine. sin π n sin πn sin π n + sin πn = 0. Cum sin πn = 0, ramane sin π n = 0, de unde n = m, m Z, adica din primul set se obtine solutiile x = πm, m Z. ( π. sin 6 + π ) ( ) ( π π m sin + πm sin 6 + π ) ( ) π m + sin + πn = 0. Cum sin ( π + πm ) = cos πm =, se obtine ( π sin 6 + π ) ( π m sin 6 + π ) m + = 0 adica ( ( π sin 6 + π ) m ) = 0, de unde rezulta x = π 6 + πk x = 5π 6 + πk, k Z adica x = ( )k π 6 + πk, k Z. 0

Asadar solutiile ecuatiei date sunt x = πn, n Z, x = ( ) n π 6 + πk, k Z. i) Se noteaza cos x = t si ecuatia devine 6t 8t + + de unde 6t t + 9 (t ) + (t ) =, t + t =. Se tine seama ca t = t si = = t + t si utilizand proprietatile modulului se obtine inecuatia (t )( t) 0, de unde t, adica cos x cos x. Din ultima inecuatie se obtine (a se vedea tema Inecuatii trigonometrice) solutiile ecuatiei enuntate x = { } { π 6 + πk; π + πk πk π ; πk π }, k Z. 6 j) Cum x = πk, k Z nu sunt solutii ale ecuatiei date (cos πk = ±, cos πk = cos πk = = cos 8πk = ) se multiplica ambii membri ai ecuatiei cu 6 sin x si se utilizeaza formula sinusului unghiului dublu 6 sin x cos x cos x cos x cos 8x = sin x, 8 sin x cos x cos x cos 8x = sin x, sin x cos x cos 8x = sin x, sin 8x cos 8x = sin x, sin 6x = sin x, sin 6x sin x = 0, sin 5x 7x cos = 0, de unde sin 5x = 0, x = πk 5, k Z, k 5s, s Z (deoarece x πm) si cos 7x = 0, x = π 7 + πm, m Z, m 7s+8, s Z. 7 Sa se rezolve ecuatiile. sin x = cos x; Exercitii pentru autoevaluare

. 7 tg x ctg x = ;. tg x tg x + = 0;. 6 cos x + 5 cos x + = 0; 5. sin x cos x = cos x; 6. cos x + sin x cos x + 5 sin x = ; 7. cos x sin x sin x cos x = 0; 8. cos x cos x = sin 7x sin 6x + 8 cos π ; 9. cos x cos 6x = cos 5x cos 8x; 0. sin x + sin x = sin x + sin x;. (sin x + cos x) = sin x cos x + sin x cos x ;. cos x = cos x;. sin x = sin x;. sin 5x = cos x; 5. cos x + cos x = 0; 6. 8 sin x cos x + sin x = (sin x + cos x) ; 7. sin x + sin x = cos x; 8. 8 cos x = + 5 cos x; 9. sin x( + cos x) = 7 sin x; 0. sin x sin x = ;. cos x + cos x + cos x + cos x = ;. 6 cos x + cos x = cos x;. sin x + cos x + sin x + cos x + = 0;. tg x = cos x ctg x; 5. + sin x cos x = 0.