Aritmetică în domenii de integritate şi teoria modulelor. Note de curs

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Aritmetică în domenii de integritate şi teoria modulelor. Note de curs"

Transcript

1 Aritmetică în domenii de integritate şi teoria modulelor Note de curs În prima parte a cursului, vom prezenta câteva clase remarcabile de domenii de integritate şi legăturile dintre acestea A doua parte a cursului este dedicată unei introduceri în teoria modulelor Cursuri si seminarii 1, 2 - Divizibilitatea in inele Fie A un inel comutativ cu element unitate Un element a A divide un element b A (sau b este un multiplu al lui a) si scriem a b daca exista un element c A astfel ca b= ac Relatia de divizibilitate in A este o relatie binara care este reflexiva, caci a a, a=a 1 si tranzitiva caci din a b si b c rezulta b=ac, c= bc, deci c=acc, adica a c Deci, relatia de dvizibilitate este o relatie de cuasiordine pe inelul A Ea nu este insa in general o relatie de ordine In adevar, chiar in inelul al intregilor avem 1-1 si -1 1, insa 1-1 Proprietati: Daca a,b,c sunt elemente din A si a b, atunci a bc; daca, in plus, a divide si pe c, atunci a (b+c) De asemenea, daca a (b+c) si a divide unul dintre termenii sumei atunci el divide si pe celalalt Daca a si b sunt elemente in A astfel incat a divide b si b divide a, se spune ca a este asociat cu b si vom scrie a~b Relatia de asociere este o relatie de echivalenta Daca consideram multimea factor in raport cu aceasta relatie de echivalenta, atunci relatia de divizibilitate introduce pe aceasta multime o relatie de ordine Mai mult, daca a~b si c~d, rezulta ac~bd si atunci se constata ca pe multimea factor putem introduce o operatie dedusa din operatia de inmultire in A Inzestrand multimea factor cu aceasta operatie, obtinem un semigrup Multe dintre proprietatile divizibilitatii in inelul A se reduc la studiul divizibilitatii in acest semigrup: majoritatea notiunilor si afimatiilor raman adevarate pentru elemente asociate 1

2 Lema Fie A un inel si a, b doua elemente din A Elementul a divide pe b daca si numai daca aa include pe ba In particular, a si b sunt asociate daca si numai daca aa= ba Demonstratie Daca a divide pe b, rezulta b=aa cu a A, deci b aa, de unde rezulta ba aa Avem b aa, adica b=aa, cu a A Propozitie Fie A un inel si a echivalente: A Urmatoarele afirmatii sunt i) a~1; ii) a este element ireversibil in A; iii) aa=a; iv) a divide orice element al inelului A Demonstratie i) ii) Din faptul ca a~1 rezulta ca a divide pe 1, deci exista a A astfel ca 1=aa adica a este ireversabil in A ii) iii) rezulta din definitia unui element inversabil iii) iv) iv) rezulta din lema precedenta i) este imediata Propozitia de mai sus arata ca elementele ireversabile ale inelului se comporta in raport cu divizibilitatea la fel ca si elementul unitate al inelului De aici provine denumirea lor de unitati Propozitie Fie A un inel integru Doua elemente a,b din A sunt asociate daca si numai daca a=ub, unde u este un element inversabil in A Demonstratie Daca a=ub, unde u este element inversabil in A, atunci a si b sunt asociate Reciproc, sa presupunem ca a si b sunt asociate Atunci rezulta ca exista a, b A astfel ca b=ab si a=ba, adica b=ba b, deci b(1-a b )=0 Daca b=0, atunci a=0 In caz contrar, rezulta 1-a b =0 (caci A este integru), deci a si b sunt elemente inversabile in A Definitie Fie A un inel si a,b elemente din A Un element c A se numeste divizor comun al lui a si daca c divide pe a si c divide pe b 2

3 Elementul d A se numeste cel mai mare divizor comun (cmmdc) al elementelor a si b si se mai noteaza cu (a,b), daca d este un divizor comun al elementelor a si b si pentru orice alt divizor comun d al elementelor a si b avem d divide pe d Un element n A se numeste multiplu comun al elementelor a,b daca a divide pe n si b divide pe n Elementul m A se numeste cel mai mic multiplu comun (cmmmc) al elementelor a si b si se mai noteaza cu [a,b] daca m este multiplu comun al elementelor a si b si pentru orice multiplu comun m al elementelor a si b avem ca m divide pe m Doua elemente a,b ale inelului A sunt relativ prime (sau prime intre ele) daca 1 este cel mai mare divizor comun al lor Definitiile date mai sus pentru cmmdc si cmmmc a doua elemente din inelul A se generalizeaza cu usurinta la un numar finit sau chiar infinit de elemente ale inelului A si vor avea proprietati analoage celor din cazul a doua elemente Daca cmmdc si cmmmc a doua elemente exista, atunci exista cmmdc si cmmmc pentru un numar finit de elemente Sa remarcam faptul ca pentru doua element arbitrare dintr-un inel oarecare se poate ca cmmdc si cmmmc sa nu existe Propozitie Fie A un inel si a,b doua elemente din A i) Daca d A este cel mare divizor comun al elementelor a si b, atunci un element d A este cel mai mare divizor comun al elementelor a si b daca si numai daca este asociat cu d ii) Daca m este cel mai mic multiplu comun al elementelor a si b, atunci un elemet m A este cel mai mic multiplu comun al elemetelor a si b daca si numai daca este asociat cu m Demonstratie Vom demonstra doar afirmatia i), deoarece ii) se demonstreaza analog Din faptul ca d este cel mai mare divizor comun al elementelor a si b, iar d este cel mai mare divizor al elementelor a si b rezulta ca d divide pe d (pentru ca d este in particular divizor comun al elementelor a si b) si divide d (pentru ca in particular d este divizor comun al elementelor a si b), adica d si d sunt asociate Reciproc, daca presupunem d asociat cu d, atunci din faptul ca d a, d b,d d rezulta ca d este divizor comun al elementelor a si b 3

4 Fie acum c un divizor comun arbitrar al elementelor a si b; atunci c d (caci d este cel mai mare divizor comun al elementelor a si b) si doarece d d rezulta c d, adica d este cel mai mare divizor comun al elemntelor a si b Asadar, cel mai mare divizor comun si cel mai mic multiplu comun a doua (sau mai multe) elemente dintr-un inel A sunt determinate pana la o asociere Lema Fie A un inel inegru si a,b doua elemente nenule Daca d este cel mai mare divizor comun al elementelor a si b si a=da, b=db, atunci a, b sunt relativ prime Demonstratie Va fi suficient sa aratam ca orice divizor comun al elementelor a si b este inversabil Fie u un astfel de divizor; atunci du este divizor comun al lui a si b, deci du divide pe d, adica d=duu, u A Deoarece d 0, rezulta 1=uu, deci u este inversabil Lema Fie A un inel integru, a,b doua elemente nenule din A si d cel mai mare divizor comun al a elementelor a si b Daca pentru un element c A, c 0, exista cel mai mare divizor comun al elementelor ca si cb, atunci acesta este asociat cu cd (deci si cd este cel mai mare divizor comun al elementelor ca si cb) Demonstratie Fie d cel mai mare divizor comun al elementelor ca si cb Atunci din faptul ca cd divide pe ca si cb divide pe d, deci d =cdu, cu u A Din ipoteza rezulta ca exista a1, b1, a, b A astfel incat ca=d a1, unde a=da, cb=d b1, unde b=db Obtinem cdu a1 =cda si cdu b1 =cdb si, deoarece cd ua1=a si u b1 =b 0,rezulta Deci u este divizor comun al elementelor a si b, iar din lema precedenta rezulta ca u este element inversabil in A Corolar Fie A un inel integru in care orice doua elemente au cmmdc Daca a, b, c sunt elemente din A astfel incat a bc si a este prim cu b atunci a divide pe c In adevar, din (a,b)=1 si din lema precendenta rezulta ca (ac,bc)=c Cum a ac si a bc rezulta ca a divide pe c Propozitie Fie A un inel integru Daca oricare doua elemente din A au cel mai mare divizor comun, atunci oricare doua elemente din 4

5 A au cel mai mic multiplu cmun si produsul (a,b) [a,b] este asociat cu ab, pentru a,b A, a 0, b 0 Demonstratie Consideram cazul in care a si b sunt elemente nenule Fie d un cel mai mare divizor comun al elementelor a si b si a=da, b=db, a,b A Atunci relatiile da b =ab =a arata ca m=da b este multiplu comun al lui a si b Fie m un alt multipli comun al elementelor a,b Deci m =a a1 =da a1,m =d b1=db b1, cu a1, b1 din A De aici rezulta ca m este divizor comun al elementelor m a si m b, deci divide pe cel mai mare divizor comun al acestor elemente, care este egal cu m (caci (a,b )=1) Asadar, am aratat ca m este cel mai mic multiplu comun al elementelor a si b si avem evident relatia md=ab Definitie Fie a un element nenul si neinversabil ditr-un inel integru A Se spune ca a este ireductibil daca orice divizor al lui a este sau asociat cu a sau este inversabil (adica asociat cu 1) si reductibil in caz contrar Asadar, daca a este un element ireductibil din inelul A si b este un element oarecare, atunci e cel mai mare divizor comun al elementelor a si b exista si este asociat cu a sau este un element inversabil Propozitie Intr-un inel integru A un element asociat cu un element ireductibil este ireductibil Demonstratie Fie a un element ireductibil din A si b A un element asociat cu a Atunci b este nenul si b nu este inversabil Fie c un divizor al lui b Atunci c divide pe a, deci este sau asociat cu a, deci si cu b, sau c este inversabil Propozitie Fie A un inel integru si a A un element nenul si neinversabil in A Atunci urmatoarele afirmatii sunt echivalente: i) a este ireductibil in A; ii) daca a=bc, atunci a este asociat cu cel putin unul dintre elementele b sau c; iii) daca a=bc, atunci a este asociat cu cel putin unul dintre elementele b sau c, iar celalalt este inversabil 5

6 Demonstratie i) ii) Din a=bc rezulta ca b este sau inversabil sau asociat cu a; similar, c este sau inversabil sau asociat cu a Nu se poate ca ambele sa fie inversabile caci ar rezulta ca a este inversabil ii) iii) Fie a=bc Din ii) rezulta ca unul dintre elementele b sau c, sa presupunem b, este asociat cu a Deci conform propozitiei 13, b=au cu u inversabil in A Atunci din a=auc si din faptul ca a 0 rezulta 1=uc, deci c este element inversabil Implicatia iii) i) este imediata Definitie Un element neinversabil si nenul p din inelul integru A se numeste prim daca din faptul ca p ab cu a,b A rezulta p a sau p b Orice element asociat cu un element prim este si el prim Propozitie Daca A este un inel integru, atunci orice element prim din A este ireductibil Demonstratie Fie p un element prim in A Atunci, daca p=ab, rezulta p ab, deci p a sau p b In primul caz rezulta ca p este asociat cu a, iar in cel de-al doilea p este asociat cu b Reciproca acestei teoreme nu este intotdeauna adevarata Propozitie Fie A un inel integru in care orice doua elemente au un cel mai mare divizor comun Atunci in A orice element ireductibil este prim Demonstratie Fie q un elemnt ireductibil si sa presupunem ca q ab Daca q a am terminat Altfel, (q,a)=1 implica q b In inelul intregilor numarul 2 este prim, deci si ireductibil In adevar, daca 2 ab, atunci unul dintre numerele a sau b se divide cu 2, altfel produsul lor nu se divide cu 2, caci daca a=2a +1, b=2b +1, atunci ab=4a b +2(b +a )+1, care nu se divide cu 2 Analog se arata ca 3,5,7 sunt numere prime, deci si ireductibile Numerele -2,-3,-5 sunt si ele ireductibile, fiind asociate cu cele precedente Inelul k[x] Fie k un corp In inelul k[x] orice polinom de gradul 1 este ireductibil In adevar, daca f este un astfel de polinom, atunci din f=gh rezulta g 0, h 0 si grad(f)=grad(g)+grad(h)=1 6

7 Asadar grad (g)=1 si grad (h)=0, sau invers, si afirmatia rezulta din faptul ca in k[x] un polinom de gradul 0 este inversabil Elementul X din k[x] este prim in k[x], caci daca X fg, atunci cel putin unul dintre polinoamele f sau g se divide cu X Fie A un domeniu de integritate si a un element ireductibil din A Atunci a este ireductibil si in inelul A[X] deoarece este neinversabil si nenul, iar daca a se descompune in produsul a doua polinoame, acestea vor fi de grad 0, deci elemente din A Cursuri si seminarii 3, 4, 5 Inele euclidiene Fie R un domeniu de integritate Definiție R se numește inel euclidian dacă există o funcție care satisface următoarele proprietăți: R este inel euclidian față de funcția Proprietatea 2 este cunoscută sub numele de teorema împărțirii cu rest în inelul euclidian R Elementele q și r se numesc câtul, respectiv restul împărțirii lui a prin b 7

8 Teoremă Fie E un inel euclidian Atunci orice două elemente a și b din au cel mai mare divizor comun d și, d este combinație liniară din a și b, adică Fie, multímea combinațiilor dintre a și b Fie Din astfel încât Din E inel euclidian Presupunem Din modul de alegere al lui d Din Din E inel euclidian Presupunem Din modul de alegere al lui d Din Dacă, stfel încât și pentru care și = = Deci d este cel mai mare divizor comun pentru a și b Teoremă Fie R un inel euclidian cmmdc d al elementelor a și b Atunci există un 8

9 Fie Aplicăm teorema împărțirii cu rest elementelor a și b (1) Dacă aceeași teoremă o aplicăm elementelor (2) Dacă aceeași teoremă o aplicăm elementelor (3) Se continuă mereu dacă restul obținut este diferit de zero Dacă aceeași teoremă o aplicăm elementelor (n-2) Dacă aceeași teoremă o aplicăm elementelor (n-1) Dacă aceeași teoremă o aplicăm elementelor (n) Șirul este un șir strict descrescător de numere naturale deci după un număr finit de pași obținem neapărat un rest nenul ( algoritmul se termină după un număr finit de pași ) Trebuie să arătăm că ( ultimul rest nenul ) este cmmdc al numerelor a și b Din relația (n), din relația (n-1), din relația (n- 2),, din relația (3), din relația (2), din relația (1) și Fie un divizor comun al elementelor a și b Din relația (2) Procedând intuitiv d = 9

10 Șirul de egalități (1), (2), (3),, (n-2), (n-1), (n) poartă denumirea de algoritmul lui Euclid Exemple 1) Inelul (Z, +, ) este un inel euclidian unde considerăm funcția,, unde este valoarea absolută a lui n În acest inel are loc teorema împărțirii întregi: dacă cu 2) Fie K un corp comutativ Inelul de polinoame într-o singură variabilă K[X] este un inel euclidian unde considerăm funcția 3) Inelul este un inel euclidian unde considerăm funcția Inelul se numește inelul întregilor lui Gauss Teoremă Fie E un inel euclidian și 1 Dacă și, atunci 2 Dacă și, atunci 3 Dacă a este inversabil în E, atunci 10

11 1 Dacă, Dacă, Deci 2 Din E inel euclidian Din Presupunem Din Dacă 3 avem în E Deci Teoremă Fie A un domeniu de integritate și satisface condiția:, o funcție care 11

12 Atunci funcția, satisface condiția de mai sus si in plus, satisface conditia Verificăm că satisface condiția a doua Fie și fie astfel încât și = Din Atunci Din și astfel încât Din astfel încât și cum A este domeniu de integritate u este inversabil în A Deci unde sau Verificăm că satisface condiția 1 Fie, ; aa este ideal într-un inel euclidianvom arăta că aa este generat de, care satisface proprietatea că Dacă, astfel încât ( idealul generat de t este inclus în aa ) Fie Vom arăta că Presupunem că deci Avem și deoarece am presupus Din și, contradicție cu alegerea lui t Fie Atunci din, deci 12

13 Deci Deci din Aplicație 1) Să se arate că Z este inel euclidian, relativ la funcția,, unde este valoarea absolută a lui n Rezolvare: Trebuie să arătăm că: Din Din ; 2 Pentru cu conform teoremei împărțitii cu rest în Avem următoarele cazuri: a) Dacă a și b 13

14 b) Dacă a și b Dacă r notăm și, cu c) Dacă a și b Dacă r notăm și, cu d) Dacă a și b, cu Deci în toate cazurile este demonstrată proprietatea 2 Aplicație Fie K un corp comutativ Atunci K[X] este un inel euclidian cu funcția Rezolvare: Trebuie să arătăm că:

15 1 Fie Din K corp comutativ K[X] este domeniu de integritate 2 Fie astfel încât Vom arăta că există două polinoame și unde și Vom demonstra prin inducție după că Dacă atunci punem Dacă considerăm polinomul g Se observă că, +, unde g + f = g + f = g Notând Deci K[X] este inel euclidian obținem Aplicație Să se arate că inelul relative la funcția este un inel euclidian 15

16 Rezolvare: Trebuie să arătăm că: Din și cu Definim funcția funcția normă Vom arăta că, pe care o vom numi Deci cu produsul normelor celor două elemente) ( norma produsului a două elemente este egală Din = Deci pentru că Din 2 Fie și cu Fie Deci am ajuns la forma de scriere cu r, s Fie 16

17 Din modul de definire al lui Fie sus), dar și ( am arătat mai Din r, s și și Deci Aplicație Să se determine cel mai mare divizor comun al elementelor 2 + 8i și -3 + i în inelul întregilor lui Gauss Rezolvare: este un inel euclidian în raport cu funcția Utilizăm algoritmul lui Euclid 2 + 8i = (-3 + i)(-2i) + 2i şi = 4 < 10 = -3 + i = (2i)i + (-1 + i) şi = 2 < 4 = 2i = (-1 + i)(1 - i) + 0, 17

18 deci (2 + 8i, -3 + i) = -1 + i şi [2 + 8i, -3 + i] = Aplicație Să se arate că este euclidian, relative la, Rezolvare: Fie cu Atunci Deci, astfel încât Fie și Avem Notăm Notăm Din Să verificăm că dacă atunci Fie Să verificăm că, are loc relația Fie,, a,b,c,d = Deci Dacă Dacă 18

19 Deci Deci este inel euclidian Aplicație Să se determine elementele inversabile ale inelului Rezolvare: Definim funcția normă Știm că norma produsului a două elemente este egală cu produsul normelor celor două elemente Fie un element inversabil în astfel încât Deci este inversabil în implică Reciproc dacă atunci un element inversabil în Din este inversabil în Deci am arătat că este inversabil în dacă și numai dacă, adică dacă și numai dacă 19

20 Cursurile 6, 7, 8 - Inele principale Fie R un domeniu de integritate Definiție Un inel integru R se numește inel principal dacă orice ideal al inelului R este principal, adică are forma Exemple: 1) Corpurile comutative sunt inele principale; 2) Inelul întregilor Z este un inel principal Teoremă Un inel euclidian este principal Fie R un inel euclidian, funcția respectivă și A un ideal în R Vom arăta că acest ideal este principal Dacă Dacă considerăm submulțimea a lui N Deoarece N este o mulțime bineordonată, rezultă că există un element astfel ca să fie elementul minimal în M Vom arăta că A Din Fie Din Dacă Dacă, și rezultă contradicție cu alegerea lui b Din această teoremă rezultă că inelul întregilor lui Gauss, și orice inel de polinoame de o nedeterminată cu coeficienți într-un corp sînt inele principale deoarece sunt inele euclidiene 20

21 Propoziție Fie R un inel integru care nu este corp Atunci inelul de o nedeterminată nu este inel principal R nu este corp Să arătăm că idealul generat de a și X nu este principal Presupunem că +X Din Din f este inversabil în R +X Deci rezultă relația, relație imposibilă deoarece Din această propoziție rezultă că inelul nu este inel principal și orice inel de polinoame de n > 1 nedeterminate cu coeficienți într-un corp nu este inel principal și deci nici euclidian Propoziție Fie R un inel principal și Atunci: 1 Elementul este cel mai mare divizor comun al elementelor a și b dacă și numai dacă 2 Elementul este cel mai mic multiplu comun al elementelor a și b dacă și numai dacă 1 Dacă principal b este cel mai mare divizor comun al elementelor a și b și Din ideal este divizor comun al lui a și 21

22 Fie astfel încât d este divizor comun al lui a și b deci are loc relația lui a și b divide pe d orice divizor comun al 2 Dacă m este cel mai mic multiplu comun al elementelor a și b Din ideal principal = este multiplu comun al lui a și b Fie astfel încât este multiplu comun al lui a și b Fie alt multiplu comun al lui a și b Corolar Într-un inel principal orice două elemente au cel mai mare divizor comun și cel mai mic multiplu comun, iar dacă este cel mai mare divizor comun al elementelor a și b din, atunci există Corolar Într-un inel principal orice element ireductibil este prim Din acest corolar deducem că inelul nu este inel principal 22

23 Lemă Fie R un inel principal și un șir de elemente din R astfel încât (un șir crescător infinit de ideale din R) Atunci există astfel încât Fie I reuniunea idealelor, Dacă astfel încât Deci, unde Dacă Deci este ideal al lui R Inelul R este principal Din astfel încât adică Teoremă Într-un inel principal orice element nenul și neinversabil se descompune în produs finit de elemente prime Fie R un inel principal Presupunem prin reducere la absurd că în inelul R există un element nenul și neinversabil r care nu se poate scrie ca un produs finit de elemente prime Din R inel principal rezultă că elementele prime sunt echivalente cu elemente ireductibile Elementul r nu este ireductibil, deci neasociate cu r Dacă sunt produse finite de elemente ireductibile atunci r este produs de elemente ireductibile ceea ce este fals Deci cel puțin unul dintre ele nu se scrie ca produs de elemente ireductibile Fie un astfel de element deci înlocuind în raționamentul de mai sus pe cu rezultă că există un divizor al lui, care este neinversabil și neasociat cu Procedând inductiv, rezultă existența unui șir de elemente din R 23

24 cu și că pentru orice, este un divizor propriu al lui Din acest șir rezultă șirul strict crescător infinit de ideale Din lema de mai sus rezultă că un astfel de şir nu poate exista într un inel principal Deci presupunerea făcută este falsă Propoziție Fie R un inel integru şi o funcție care are proprietatea 2 din definiția inelului euclidian( II1) Atunci funcţia definită prin când b parcurge toate elementele asociate cu a, satisface relaţiile 1 și 2 din definiția inelului euclidian Vom verifica dacă satisface relația 2 Fie a, b și un element asociat cu b pentru care Deci Din modul de definire al funcției rezultă că există q și r astfel încât Din și că Pentru a verifica relația 1 observăm că din modul în care s-a definit rezultă că pentru a asociat cu avem Presupunem că și Din modul de definire al funcției idealul este ideal principal generat de un element, cu proprietatea că, pentru orice Din sunt asociate, pentru orice element asociat cu b este în idealul 24

25 Aplicație și ecuația Fie un inel principal,, cu a) Arătați că ecuația admite soluții dacă și numai dacă b) Dacă este o soluție a ecuației, atunci determinați toate soluțiile acesteia Rezolvare: a) Dacă este o soluție a ecuației Din și Dacă astfel încât Fie cu proprietatea că Atunci este soluție a ecuației b) Dacă este o soluție a ecuației atunci Fie este o soluție oarecare a ecuației Fie și Deci astfel încât Deci orice soluție a ecuației este de forma Perechea verifică ecuația 25

26 Cursuri si seminarii 9, 10, 11, 12 Inele factoriale Definiție Un inel integru R se numește inel factorial sau descompunere unică în factori primi (ireductibili), dacă orice element neinversabil și nenul din R se descompune într-un produs finit de elemente prime Descompunerea este unică până la asociere și ordinea factorilor Exemple: Inelele, Z[i], Z[ ] și orice inel de polinoame de o nedeterminată cu coeficienți într-un corp sunt inele factoriale Unicitatea descompunerii ne spune să nu facem distincție între descompunerile ale lui 6 în Z Reamintim notiunile de prim si ireductibil Definiție Fie R un domeniu de integritate Un element se numește prim dacă: 1 2 ab Definiție Un element se numește ireductibil dacă: 1 2 ab Într-un inel factorial noțiunile de prim și ireductibil coincid În general orice prim este ireductibil, reciproc nu 26

27 Exemple: Fie ireductibile dar nu sunt prime în Să verificăm că 2, 3, și sunt Fie Din Egalitatea este imposibilă Din Deci 3 este ireductibil în Presupunem că 3 este prim în Deci ontradicție Fie Din Egalitatea este imposibilă Din Deci 2 este ireductibil în Presupunem că 2 este prim în Deci ontradicție Fie 27

28 Din este imposibilă Egalitatea Egalitatea este imposibilă Din Deci este ireductibil în Presupunem că este prim în Deci ontradicție Fie Din este imposibilă Egalitatea este ireductibil în Egalitatea este imposibilă Din Deci Presupunem că este prim în Deci ontradicție Deoarece în inelele factoriale orice element ireductibil este prim rezultă că inelul nu este factorial Teoremă Orice inel principal este factorial Demostrația acestei teoreme rezultă din faptul ca într-un inel principal orice element nenul și neinversabil se descompune în produs finit de elemente prime, deci inelul este factorial Lemă Dacă R este un inel factorial, descompunerea unui element în produs de elemente prime este unică în afară de ordinea factorilor și o asociere a lor Adică dacă 28

29 atunci și, schimbând eventual ordinea factorilor, avem sunt elemente inversabile, Vom face o inducție după numărul minim al factorilor din cele două descompuneri Presupunem că Atunci pentru avem Din ireductibil rezultă că este asociat cu unul dintre, Putem presupune că acela este Atunci produsul și deci toți,, ar fi elemente inversabile ale inelului R, ceea ce este o contradicție Deci și afirmația este demonstrată în acest caz Presupunem că afirmația este adevărată pentru orice două descompuneri în care una are mai puțin de n factori Din element prim, (cel puțin unul) Presupunem că și din ireductibil, unde u este element inversabil în R Din = Deoarece este element prim rezultă că avem două descompuneri ale elementului în produs de elemente prime și din ipoteza inductivă iar după o eventuală renumerotare, Lemă Într-un inel factorial R orice element ireductibil este prim Fie a un element ireductibil din inelul R Atunci din faptul că a este produs de elemente prime rezultă că se divide cu un element prim p Dar p este neinversabil Deci a este prim 29

30 Teoremă Fie R un inel integru Următoarele afirmații sunt echivalente: 1 R este inel factorial 2 Orice element nenul și neinversabil din R se descompune în produs finit de elemente ireductibile și orice element ireductibil este prim 3 Orice element nenul și neinversabil din R se descompune în produs finit de elemente ireductibile și două astfel de descompuneri sunt unice în afară de ordinea factorilor și de asociere 4 Orice element nenul și neinversabil din R este produs finit de elemente ireductibile și orice două elemente din R au un cel mai mare divizor comun Aratam doar implicatiile 3 4 si Fie două elemente nenule și neinversabile Pentru a găsi cel mai mare divizor comun al elementelor a și b se ia un sistem de reprezentanți ai claselor de echivalență ale elementelor ireductibile din R în raport cu relația de asociere în divizibilitate, notat cu P Atunci există și sunt unic determinate, distincte, astfel încât și Elementele sunt unic determinate din unicitatea descompunerilor în R Fie și definim Se observă că și d Dacă și e atunci orice factor ireductibil care îl divide pe e divide pe a și pe b Deci pentru că altfel a (sau b) ar avea două descompuneri în factori ireductibili, dintre care una îl conține pe c, iar cealaltă nu, ceea ce contrazice unicitatea descompunerilor Deci e este de forma,cu 30

31 Din Din Deci și 4 1 Un inel integru R cu proprietatea că, pentru orice două elemente există un cmmdc al lor, se numește GCD-inel Din 4 R este un GCD-inel Să arătăm că orice element ireductibil în R este prim în R Fie Dacă rezultă că cmmdc al elementelor p și x este1 Dacă și p este prim cu x Din Din p este prim în R Deci R este inel factorial Propoziție Fie R un inel inel factorial, și Dacă a este prim cu orice, atunci a este prim cu produsul Vom arăta că nu există nici un element prim care să dividă atât pe a cât și produsul care să dividă atât pe a cât și produsul Presupunem că există un element prim 31 Dacă p este un astfel de element, atunci există j, astfel încât Din p este inversabil, contradicție Deci nu există nici un element prim p care să dividă atât pe a cât și produsul Fie R un inel integru și inelul polinoamelor de o nedeterminată cu coeficienți în R Elementele inversabile din cele din R și numai ele De aici rezultă că două polinoame din sunt sunt asociate dacă și numai dacă se obțin unul din celălalt prin înmulțire cu un element inversabil din R Un element polinom din divid cu a divide un dacă și numai dacă toți coeficienții polinomului se

32 Lemă Fie și Dacă atunci, oricare ar fi Din există astfel încât Dacă fi i Presupunem că deci avem și, oricare ar Propoziție Fie R un inel integru Dacă p este un element prim în R, atunci p este prim și în Fie astfel încât Presupunem că rezultă că există i,, astfel încât Alegem i minim cu această proprietate Deci Din rezultă că există j,, astfel încât Alegem j minim cu această proprietate Deci Coeficientul lui din și Din produsul este elementul și, contradicție Deci trebuie ca sau Definiție Fie R un inel factorial și Cmmdc al coeficienților,,, este numit conținutul polinomului f Notație: 32

33 Definiție Un polinom cu conținutul egal cu 1se numește polinom primitiv Observăm că este polinom primitiv dacă și numai dacă nu există p prim în R astfel încât p să dividă toți coeficienții lui Orice polinom se poate scrie sub forma, unde este polinom primitiv Reciproc dacă, și primitiv atunci Propoziție Fie R un inel factorial și f,g două polinoame primitive cu coeficienți în R Atunci și produsul fg este polinom primitiv Presupunem că fg nu este polinom primitiv există p un element prim în R astfel încât Avem sau Deci avem o contradicție fg este polinom primitiv Propoziție Fie R un inel factorial și Atunci Fie, unde polinoame primitive, cu polinom primitive Deci Lemă Fie R un inel factorial și, unde este un polinom primitiv Dacă, atunci Din Din polinom primitiv Dar 33

34 Propoziție Fie R un inel factorial, K corpul său de fracții și Atunci f este ireductibil în este primitiv și este ireductibil în dacă și numai dacă f Din f ireductibil în f este este polinom primitiv Dacă, atunci, înmulțind cu cmmmc al numitorilor coeficienților polinoamelor g și h cu Aplicăm conținutul polinoamelor Din unde sunt primitive Deci Din f ireductibil în sau Din și sau Din f ireductibil în nu are divizori proprii de în nu are divizori proprii de în Cum f este primitiv, nu are nici factori de grad 0 neinversabili f ireductibil în LemăDacă R este inel factorial orice polinom ireductibil din prim este Fie un polinom ireductibil din Dacă este element ireductibil în R f este prim în R f este prim în Dacă este polinom primitiv Presupunem că f este element prim în în Presupunem că Atunci există astfel încât Rezultă că în 34

35 Teoremă Dacă R este inel factorial, atunci inelul de polinoame este inel factorial Fie R un inel factorial și ireductibil Trebuie să arătăm că orice polinom nenul și neinversabil din este un produs de polinoame ireductibile Vom demonstra aceasta prin inducție după gradul polinomului Dacă și este neinversabil este produs finit de elemente prime în R care sunt prime și ireductibile în Dacă, f se scrie sub forma cu un polinom primitiv și este suficient să verificăm existența descompunerii pentru Dacă este ireductibil atunci am terminat Dacă nu este ireductibil rezultă că are un divizor propriu în care nu poate fi decât un polinom de grad strict mai mic decât Polinomul nu are divizori proprii în pentru că este primitiv Deci de grade strict mai mici decât Aplicând ipoteza de inducție pentru g și h este un produs de factori ireductibili în Corolar Dacă R este un inel factorial, atunci inelul de polinoame în n variabile este factorial Se demonstrează prin inducție după n Dacă n = 1 rezultă propoziție adevărată Presupunem afirmația adevărată pentru n 1 este inel factorial Inelele cu K corp sunt inele factoriale 35

36 Cursuri si seminarii 13, 14 - Module Conceptul de modul peste un inel este o generalizare a noţiunii de spaţiu liniar, unde corpul comutativ al scalarilor se înlocuieşte cu un inel Astfel, un modul (ca şi un spatiu liniar) este în primul rând un grup aditiv abelian; se defineşte apoi un produs extern între elementele inelului şi elementele modulului şi au loc anumite proprietăţi Modulele sunt strâns legate de teoria reprezentărilor de grupuri Ele constituie noţiuni centrale ale algebrei comutative şi ale algebrei omologice, fiind folosite intens în geometria algebrică şi în topologia algebrică Motivaţia Într-un spaţiu liniar, mulţimea scalarilor formează un corp comutativ şi acţionează pe elementele spaţiului liniar prin înmulţirea cu scalari Într-un modul, scalarii sunt elementele unui inel, de aceea conceptul de modul reprezintă o generalizare substanţială a conceptului de spaţiu liniar În algebra comutativă, este important ca atât idealele, cât şi inelele factor să fie module, asa încât multe proprietăţi ale idealelor sau ale inelelor factor pot fi tratate prin intermediul noţiunii de modul În algebra necomutativă, anumite condiţii referitoare la inele pot fi exprimate fie cu ajutorul idealelor stângi sau modulelor stângi O mare parte a teoriei modulelor constă în extinderea cât mai mult posibil a unor proprietăţi ale spaţiilor liniare în contextul modulelor peste un anumit tip de inele, de exemplu DIP Totuşi, modulele sunt mai complicate decât spaţiile liniare Nu toate modulele au bază, şi chiar atunci când au bază, nu au neaparat acelaşi număr de elemente in bază, spre deosebire de spaţiile liniare, pentru care toate bazele unui spaţiu liniar au acelaşi cardinal Definiţie Un R-modul stâng peste un inel R constă dintr-un grup abelian (M, +) şi o operatie externa R M M (numita înmulţire cu scalari şi notata de obicei prin juxtapunere, adică rx pentru r din R şi x din M) astfel încât pentru orice r, s din R, x, y din M, avem 1 r(x+y) = rx+ry 2 (r+s)x = rx+sx 3 (rs)x = r(sx) 4 1x = x 36

37 Dacă notăm acţiunea scalară astfel: fr(x) = rx şi cu f funcţia care asociază fiecarui r pe fr, atunci prima condiţie afirmă că fr este un morfism de grupuri al lui M, iar celelalte trei condiţii afirmă că f este un morfism de inele de la inelul R la inelul endomorfismelor End(M) Astfel, un modul este acţiunea unui inel pe un grup abelian Un R-modul la dreapta M se defineşte similar, doar că inelul actionează la dreapta, adică avem o înmulţire cu scalari de forma M R M, iar condiţiile de mai sus sunt scrise cu scalari r şi s la dreapta lui x şi y Atunci când inelele nu sunt unitare, se omite condiţia 4 din definiţia unui R-modul De aceea, structurile mai sus definite se numesc R- module la stânga unitare În cele ce urmează, vom considera doar inele şi module unitare Un bimodul este un modul atât la stânga, cât şi la dreapta, astfel încât cele doua înmulţiri sunt compatibile Dacă R este comutativ, atunci R-modulele la stânga coincid cu R- modulele la dreapta şi le numim simplu R-module Exemple (seminar): 1) Dacă K este un corp comutativ, atunci conceptele de K-spaţiu liniar şi K-modul coincid 2) Conceptul de Z-modul coincide cu noţiunea de grup abelian Cu alte cuvinte, orice grup abelian este un modul peste inelul întregilor Z Pentru n > 0, avem nx = x + x + + x (de n ori), 0x = 0 şi ( n)x = (nx) Astfel de module nu au bază (grupurile care conţin elemente de torsiune nu au bază) (Totuşi, un corp comutativ finit, considerat ca modul peste el însuşi, are bază) 3) Dacă R este un inel arbitrar si n este un număr natural, atunci produsul cartezian R R R (de n ori) este atât modul la stânga, cât şi la dreapta peste R, dacă definim operaţiile pe componente Pentru n = 1, R este un R-modul, unde înmulţirea cu scalari este chiar înmulţirea din inel Pentru n = 0 obţinem R- modulul trivial {0} Modulele de acest tip sunt libere şi numarul n este rangul modulului liber 4) Dacă S este o multime nevida, M este un R-modul la stânga şi M S este mulţimea tuturor funcţiilor f : S M, atunci adunarea şi înmulţirea cu scalari din M S definite prin (f + g)(s) = f(s) + g(s) şi (rf)(s) = rf(s) dau o structura de R-modul stâng lui M S Cazul 37

38 R-modulelor drepte este analog În particular, dacă R este comutativ atunci mulţimea morfismelor de R-module h : M N este un R-modul 5) Mulţimea matricelor pătratice de tip n n cu elemente reale formează un inel R, iar spaţiul euclidian R n este un R-modul la stânga peste R dacă definim operaţia externă ca fiind înmulţirea matricelor 6) Dacă R este un inel arbitrar şi I este un ideal stâng al lui R, atunci I este un modul la stânga peste R Analog, idealele drepte sunt module la dreapta 7) Dacă R este un inel, definim inelul op R, care are aceeaşi mulţime suport şi aceeaşi adunare, dar înmulţirea este definită astfel: daca ab = c in R, atunci ba = c în op R Orice R-modul la stânga M poate fi văzut ca un modul drept peste op R, şi orice modul la dreapta peste R poate fi considerat un modul la stânga peste op R Submodule şi morfisme Fie M un R-modul stâng şi N un subgrup al lui M Spunem ca N este un submodul (sau un R-submodul) dacă pentru orice n din N şi orice r din R, produsul rn este în N (sau nr pentru un modul drept) Multimea submodulelor unui modul dat M, împreună cu cele două operaţii binare + and, formează o latice modulară, adică: date submodulele N, N1, N2 ale lui M, astfel încât N1 N2, avem: (N1 + N) N2 = N1 + (N N2) Dacă M şi N sunt R-module stângi, atunci funcţia f : M N este un morfism de R-module dacă pentru orice m, n din M şi r, s din R, avem f(rm + sn) = rf(m) + sf(n) Un morfism bijectiv de module se numeşte izomorfism de module şi cele două module se numesc izomorfe Nu vom face distincţie între module izomorfe, pentru că ele se comportă la fel în studiul proprietăţilor algebrice Nucleul unui morfism de module f : M N este un submodul al lui M, ce conţine toate elementele a căror imagine prin f este 0 Teoremele de izomorfism de la grupuri sau de la spaţii liniare sunt valabile şi pentru R-module 38

39 R-modulele stângi, împreună cu morfismele lor de module formează o categorie, notată R-Mod şi care este o categorie abeliană Tipuri de module Finit generat Un modul M este finit generat dacă există un număr finit de elemente x1,,xn în M, astfel încât orice element al lui M este o combinaţie liniară a acelor elemente, cu coeficienţi din inelul scalarilor R Modul ciclic Un modul se numeşte ciclic daca este generat de un singur element Liber Un modul liber este un modul care are o bază, sau echivalent, care este izomorf cu o sumă directă de copii ale inelului de scalari R Aceste module sunt foarte similare spaţiilor liniare Proiectiv Modulele proiective sunt sumanţi directi ai unor module libere Injectiv Module injective sunt definite ca fiind dualele modulelor proiective Simplu Un modul simplu S este un modul nenul şi ale cărui unice submodule sunt {0} şi S Modulele simple sunt uneori numite ireductibile Indecomposabil Un modul indecompozabil este un modul nenul care nu poate fi scris ca o sumă directă de submodule nenule Orice modul simplu este indecompozabil Fidel Un modul fidel M este unul pentru care acţiunea fiecarui r 0 din R pe M este netrivială (adică rx 0 pentru un x din M) Echivalent, anihilatorul lui M este idealul nul Noetherian Un modul noetherian este un modul, pentru care orice submodul este finit generat Echivalent, orice lanţ crescător de submodule devine staţionar după un număr finit de paşi Artinian Un modul artinian este un modul în care orice lanţ descrescător de submodule devine staţionar după un număr finit de paşi 39

40 Produs tensorial de module Fie R un inel, M un R- modul, N un R-modul si G un grup abelian O functie φ: M N G se numeste R-balansata daca pentru orice m, m din M, n,n din N si r din R au loc urmatoarele conditii: φ(m, n + n ) = φ(m, n) + φ(m, n ) φ(m + m, n) = φ(m, n) + φ(m, n) φ(m r, n) = φ(m, r n) Multimea tuturor functiilor balansate peste R de la M x N la G se noteaza cu LR(M, N; G) Daca φ, ψ sunt R-balansate, atunci si φ + ψ si φ sunt R- balansateastfel, LR(M, N; G) este un grup abelian in raport ciu adunarea Sa remarcam faptul ca orice inel R este un R-modul, in care inmultirea este R-balansata Definitie Pentru un inel R, un R-modul drept M si un R-modul stang N, produsul tensorial al lui M si N peste R este un grup abelian, care impreuna cu o functie balansata, satisface urmatoarea proprietate de universalitate: Pentru orice grup abelian G si orice functie balansata f, exista si este unic morfismul f~, care face diagram de mai sus comutativa 40

41 Produsul tensorial este unic, pana la izomorfism, fiind definit printr-o proprietate de universalitate Pentru orice x din M si orice y din N, notam cu x y imaginea lui (x, y) prin functia Asadar, pentru orice x,x din M, y, y din N si orice r din R, avem x (y + y ) = x y + x y (x + x ) y = x y + x y (x r) y = x (r y) Proprietati: 1 Orice element din M RN poate fi scris sub forma i xi yi, scrierea nefiind unica 2 Daca R este un inel comutativ si M, N sip sunt R-module, atunci R RM=M, (M RN) RP= M R(N RP), M RN= N RM 3 Daca M este liber de baza {ei}i in I si N este liber de baza {fj}j in J atunci M RN este liber de baza {ei fj }i in I, j in J Bibliografie: [1] [2] Ion, DI, Radu, N, Algebra, EDP, Bucureşti, 1981/91 [3] Ion, DI et al, Probleme de Algebră, EDP, Bucureşti 1981 [4] Leoreanu, V, Fundamente de algebră, Ed MatrixRom, Bucureşti, 2001 [5] Năstăsescu, C, şa, Bazele algebrei, VolI, EdAcad, Bucureşti, 1986 [6] Purdea, I, Tratat de algebra moderna, vol II, Ed Academiei, Bucureşti, 1982 [7] Tărnăuceanu, M, Probleme de algebră, volii, EdUniv AlICuza Iaşi, 2003 [8] Tofan, I, Volf, AC Algebra, Inele, Module, Teorie Galois, Ed Matrix Rom, Bucureşti, 2001 [9] Tofan, I, Elemente de algebra, Ed Univ AlICuza, Iasi,

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă Noţiunea de spaţiu liniar 1 Noţiunea de spaţiu liniar Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară 2 Mulţime infinită liniar independentă 3 Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii

Διαβάστε περισσότερα

Spaţii vectoriale. Definiţia 1.1. Fie (K, +, ) un corp şi (V, +) un grup abelian.

Spaţii vectoriale. Definiţia 1.1. Fie (K, +, ) un corp şi (V, +) un grup abelian. Spaţii vectoriale 1. Spaţii vectoriale. Definiţii şi proprietăţi de bază În continuare prin corp vom înţelege corp comutativ. Dacă nu se precizează altceva, se vor folosi notaţiile standard pentru elementele

Διαβάστε περισσότερα

1. Mulţimi. Definiţia mulţimii.

1. Mulţimi. Definiţia mulţimii. Definiţia mulţimii. 1. Mulţimi Definiţia 1.1. (Cantor) Prin mulţime înţelegem o colecţie de obiecte bine determinate şi distincte. Obiectele din care este constituită mulţimea se numesc elementele mulţimii.

Διαβάστε περισσότερα

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare Matrice 1 Matrice Adunarea matricelor Înmulţirea cu scalar. Produsul 2 Proprietăţi ale determinanţilor Rangul unei matrice 3 neomogene omogene Metoda lui Gauss (Metoda eliminării) Notiunea de matrice Matrice

Διαβάστε περισσότερα

Principiul Inductiei Matematice.

Principiul Inductiei Matematice. Principiul Inductiei Matematice. Principiul inductiei matematice constituie un mijloc important de demonstratie in matematica a propozitiilor (afirmatiilor) ce depind de argument natural. Metoda inductiei

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

2.9 Forme biafine Forme pătratice afine. Aducerea la forma canonică Centre de simetrie Varietăţi pătratice...

2.9 Forme biafine Forme pătratice afine. Aducerea la forma canonică Centre de simetrie Varietăţi pătratice... Geometrie Afină Contents 1 Spaţii vectoriale 3 1.1 Spaţii vectoriale peste un corp K........................ 3 1.2 Exemple de spaţii vectoriale........................... 4 1.3 Dependenţă liniară de vectori..........................

Διαβάστε περισσότερα

POLINOAME ŞI ECUAŢII ALGEBRICE. Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Matematică şi Informatică

POLINOAME ŞI ECUAŢII ALGEBRICE. Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Matematică şi Informatică POLINOAME ŞI ECUAŢII ALGEBRICE Andrei Mărcuş Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Matematică şi Informatică 6 martie 2015 Cuprins 1 Ecuaţii algebrice 1 1.1 Ecuaţii binome. Grupul rădăcinilor de ordin

Διαβάστε περισσότερα

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l + Semnul local al unei funcţii care are limită. Propoziţie. Fie f : D (, d) R, x 0 D. Presupunem că lim x x 0 f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl,

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi Lect. dr. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Algebră, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC http://math.etti.tuiasi.ro/maticiuc/ CURS XI XII SINTEZĂ 1 Algebra vectorială

Διαβάστε περισσότερα

Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica.

Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica. Progresii aritmetice si geometrice Progresia aritmetica. Definitia 1. Sirul numeric (a n ) n N se numeste progresie aritmetica, daca exista un numar real d, numit ratia progresia, astfel incat a n+1 a

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu Primul test de selecție pentru juniori I. Să se determine numerele prime p, q, r cu proprietatea că 1 p + 1 q + 1 r 1. Fie ABCD un patrulater convex cu m( BCD) = 10, m( CBA) = 45, m( CBD) = 15 și m( CAB)

Διαβάστε περισσότερα

1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,...

1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,... 1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,..., X n şi coeficienţi în K se înţelege un ansamblu de egalităţi formale

Διαβάστε περισσότερα

Curs 7. Definiţia II Un grup G este o mulţime, împreună cu o operaţie binară

Curs 7. Definiţia II Un grup G este o mulţime, împreună cu o operaţie binară Curs 7 II.3 Grupuri II.3.1 Definiţie. Exemple Definiţia II.3.1.1. Un grup G este o mulţime, împreună cu o operaţie binară pe G, notată : G G G, (x, y) x y, astfel încât: (G1) (Asociativitate) (x y) z =

Διαβάστε περισσότερα

Nicolae Cotfas ELEMENTE DE EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI

Nicolae Cotfas ELEMENTE DE EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI Nicolae Cotfas ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI Introducere Pe parcursul acestei cărţi ne propunem să prezentăm într-un mod cât mai accesibil noţiuni si rezultate de bază

Διαβάστε περισσότερα

Prof. univ. dr. Ion CRĂCIUN Departamentul de Matematică Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi CALCUL DIFERENŢIAL

Prof. univ. dr. Ion CRĂCIUN Departamentul de Matematică Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi CALCUL DIFERENŢIAL Prof. univ. dr. Ion CRĂCIUN Departamentul de Matematică Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi ANALIZĂ MATEMATICĂ CALCUL DIFERENŢIAL IAŞI 2011 Cuprins 1 Noţiuni fundamentale de teoria mulţimilor

Διαβάστε περισσότερα

1 Preliminarii. M 3, (a b) c = a (b c) (notăm a b c, obţinând astfel şi x 1 x 2... x n

1 Preliminarii. M 3, (a b) c = a (b c) (notăm a b c, obţinând astfel şi x 1 x 2... x n 1 Preliminarii Fie M, A mulţimi nevide şi n N. Se muneşte operaţie n ară (sau lege de compoziţie n-ară) definită pe M orice aplicaţie τ : M n M (M n = } M {{... M } ). In cazul n = 2, obţinem operaţiile

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a V-a

Subiecte Clasa a V-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 1998 Clasa a V-a

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 1998 Clasa a V-a CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 998 Clasa a V-a. La gara Timișoara se eliberează trei bilete de tren: unul pentru Arad, altul pentru Deva și al treilea pentru Reșița. Cel pentru Deva

Διαβάστε περισσότερα

Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015

Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015 Societatea de Ştiinţe Matematice din România Ministerul Educaţiei Naţionale Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015 Problema 1. Arătaţi că numărul 1 se poate reprezenta ca suma

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Modulul 1 MULŢIMI, RELAŢII, FUNCŢII

Modulul 1 MULŢIMI, RELAŢII, FUNCŢII Modulul 1 MULŢIMI, RELAŢII, FUNCŢII Subiecte : 1. Proprietăţile mulţimilor. Mulţimi numerice importante. 2. Relaţii binare. Relaţii de ordine. Relaţii de echivalenţă. 3. Imagini directe şi imagini inverse

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită. Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

Probleme pentru clasa a XI-a

Probleme pentru clasa a XI-a Probleme pentru clasa a XI-a 1 ( ) 01. Fie A si B doua matrici de ordin n cu elemente numere reale, care satisfac relatia AB = A + B. a) Sa se arate ca det(a 2 + B 2 ) 0. b) Sa se arate ca rang A + B =

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2. Integrala stochastică

Capitolul 2. Integrala stochastică Capitolul 2 Integrala stochastică 5 CAPITOLUL 2. INTEGRALA STOCHASTICĂ 51 2.1 Introducere În acest capitol vom prezenta construcţia integralei stochastice Itô H sdm s, unde M s este o martingală locală

Διαβάστε περισσότερα

Metode de demonstraţie pentru teorema de completitutine - studiu comparativ -

Metode de demonstraţie pentru teorema de completitutine - studiu comparativ - Metode de demonstraţie pentru teorema de completitutine - studiu comparativ - Denisa Diaconescu 1 1 Introducere Teorema de completitudine a lui Gödel pentru logica de ordinul I este unul dintre cele mai

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

MULTIMEA NUMERELOR REALE

MULTIMEA NUMERELOR REALE www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).

Διαβάστε περισσότερα

Lectia III Produsul scalar a doi vectori liberi

Lectia III Produsul scalar a doi vectori liberi Produsul scalar: denitie, proprietati Schimbari de repere ortonormate in plan Aplicatii Lectia III Produsul scalar a doi vectori liberi Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia III Produsul scalar:

Διαβάστε περισσότερα

Principiul incluziunii si excluziunii. Generarea şi ordonarea permutărilor. Principiul porumbeilor. Pri

Principiul incluziunii si excluziunii. Generarea şi ordonarea permutărilor. Principiul porumbeilor. Pri Generarea şi ordonarea permutărilor. Principiul porumbeilor. Principiul incluziunii si excluziunii Recapitulare din cursul trecut Presupunem că A este o mulţime cu n elemente. Recapitulare din cursul trecut

Διαβάστε περισσότερα

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile

Διαβάστε περισσότερα

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2 VECTORI LIBERI. 2.1 Segment orientat. Vector liber

CAPITOLUL 2 VECTORI LIBERI. 2.1 Segment orientat. Vector liber Algebră liniară CAPITOLUL VECTORI LIBERI. Segment orientat. Vector liber Acest capitol este dedicat în totalitate studierii spaţiului vectorilor liberi, spaţiu cu foarte multe aplicaţii în geometrie, fizică

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

EUGEN RADU OVIDIU ŞONTEA MATEMATICĂ. Manual pentru clasa a 12-a

EUGEN RADU OVIDIU ŞONTEA MATEMATICĂ. Manual pentru clasa a 12-a EUGEN RADU OVIDIU ŞONTEA MATEMATICĂ M Manual pentru clasa a 1-a Cuprins ALGEBRÃ 1. Grupuri... 6 1.1. Legi de compoziþie... 6 1.. Proprietãþi ale legilor de compoziþie... 9 1.3. Grupuri... 1.4. Exemple

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete

Διαβάστε περισσότερα

3. Vectori şi valori proprii

3. Vectori şi valori proprii Valori şi vectori proprii 7 Vectori şi valori proprii n Reamintim că dacă A este o matrice pătratică atunci un vector x R se numeşte vector propriu în raport cu A dacă x şi există un număr λ (real sau

Διαβάστε περισσότερα

, m ecuańii, n necunoscute;

, m ecuańii, n necunoscute; Sisteme liniare NotaŃii: a ij coeficienńi, i necunoscute, b i termeni liberi, i0{1,,..., n}, j0{1,,..., m}; a11 1 + a1 +... + a1 nn = b1 a11 + a +... + an n = b (S), m ecuańii, n necunoscute;... am11 +

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

8 Intervale de încredere

8 Intervale de încredere 8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE GEOMETRIE. Dorel Fetcu

ELEMENTE DE GEOMETRIE. Dorel Fetcu ELEMENTE DE GEOMETRIE ANALITICĂ ŞI DIFERENŢIALĂ Dorel Fetcu Acest curs este un fragment din manualul D. Fetcu, Elemente de algebră liniară, geometrie analitică şi geometrie diferenţială, Casa Editorială

Διαβάστε περισσότερα

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,

Διαβάστε περισσότερα

avem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx +

avem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx + Corina şi Cătălin Minescu 1 Determinarea funcţiei de gradul al doilea când se cunosc puncte de pe grafic, coordonatele vârfului, intersecţii cu axele de coordonate, puncte de extrem, etc. Probleme de arii.

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

Cursul de recuperare Algebra. v n. daca in schimb exista coecienti λ 1, λ 2,..., λ n nu toti nuli care satisfac relatia (1), de exemplu λ i 0 = A =

Cursul de recuperare Algebra. v n. daca in schimb exista coecienti λ 1, λ 2,..., λ n nu toti nuli care satisfac relatia (1), de exemplu λ i 0 = A = Matrice, determinanti Un punct de vedere liniar independent "A judeca matematic nu înseamn a gândi losoc, a judeca losoc nu înseamn a liber, a gândi liber nu înseamn a losof " Blaise Pascal Liniar independenta:

Διαβάστε περισσότερα

1 Serii numerice Definiţii. Exemple... 45

1 Serii numerice Definiţii. Exemple... 45 Analizǎ matematicǎ Chiş Codruţa 2 Cuprins 1 Serii numerice 5 1.1 Definiţii. Exemple....................... 5 1.2 Criterii de convergenţǎ pentru serii cu termeni pozitivi... 8 1.3 Criterii de convergenţǎ

Διαβάστε περισσότερα

a carei ecuatie matriceala este data in raport cu R.

a carei ecuatie matriceala este data in raport cu R. POZITIA RELATIVA A UNEI DREPTE FATA DE O HIPERCUADRICA AFINA REALA. TANGENTE SI ASIMPTOTE. OANA CONSTANTINESCU Pentru studiul pozitiei relative a unei drepte fata de o hipercuadrica, remarcam ca nu mai

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. < Copyright c 009 NG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician 1 Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova Agentia de Evaluare si Examinare Examenul de bacalaureat la matematica, 17 iunie

Διαβάστε περισσότερα

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează TEMĂ 1 1. În triunghiul ABC, fie D (BC) astfel încât AB + BD = AC + CD. Demonstraţi că dacă punctele B, C şi centrele de greutate ale triunghiurilor ABD şi ACD sunt conciclice, atunci AB = AC. India 2014

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Laplace

Transformata Laplace Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate

Διαβάστε περισσότερα

decembrie 2016 Grafuri. Noţiuni fundamentale. Grafuri euleriene şi grafuri hamilto

decembrie 2016 Grafuri. Noţiuni fundamentale. Grafuri euleriene şi grafuri hamilto Grafuri. Noţiuni fundamentale. Grafuri euleriene şi grafuri hamiltoniene decembrie 2016 Grafuri Noţiuni fundamentale D.p.d.v. matematic, un graf este o structură G = (V, E) formată din o mulţime de noduri

Διαβάστε περισσότερα

I3: PROBABILITǍŢI - notiţe de curs

I3: PROBABILITǍŢI - notiţe de curs I3: PROBABILITǍŢI - notiţe de curs Ştefan Balint, Eva Kaslik, Simina Mariş Cuprins Experienţǎ şi evenimente aleatoare 3 2 Eveniment sigur. Eveniment imposibil 3 3 Evenimente contrare 4 4 Evenimente compatibile.

Διαβάστε περισσότερα

Fişier template preliminar

Fişier template preliminar logo.png Contract POSDRU/86/1.2/S/62485 Fişier template preliminar Universitatea Tehnica din Iaşi (front-hyperlinks-colors * 29 iulie 212) UTC.png UTI.png Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi

Διαβάστε περισσότερα

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme GHEORGHE ECKSTEIN 1 Atunci când întâlnim o problemă pe care nu ştim s-o abordăm, adesea este bine să considerăm cazuri particulare ale acesteia.

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

METODA FUNCTIILOR GENERATOARE

METODA FUNCTIILOR GENERATOARE METODA FUNCTIILOR GENERATOARE LIVIU I. NICOLAESCU ABSTRACT. In aceasta nota vom descriem o tehnica deosebit de flexibila de abordare a multor probleme de combinatorica enumerativa. CONTENTS Introducere.

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl

Διαβάστε περισσότερα

Lectia VII Dreapta si planul

Lectia VII Dreapta si planul Planul. Ecuatii, pozitii relative Dreapta. Ecuatii, pozitii relative Aplicatii Lectia VII Dreapta si planul Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VII Planul. Ecuatii, pozitii relative Dreapta.

Διαβάστε περισσότερα

1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =.

1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =. Copyright c ONG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician Ministerul Educatiei al Republicii Moldova Agentia de Evaluare si Examinare Examenul de bacalaureat la matematica, 4 iunie Profilul real Timp

Διαβάστε περισσότερα

I3: PROBABILITǍŢI - notiţe de curs

I3: PROBABILITǍŢI - notiţe de curs I3: PROBABILITǍŢI - notiţe de curs Ştefan Balint, Eva Kaslik, Simina Mariş Cuprins Experienţǎ şi evenimente aleatoare 3 2 Eveniment sigur. Eveniment imposibil 3 3 Evenimente contrare 4 4 Evenimente compatibile.

Διαβάστε περισσότερα

Puncte de extrem pentru funcţii reale de mai multe variabile reale.

Puncte de extrem pentru funcţii reale de mai multe variabile reale. Puncte de extrem pentru funcţii reale de mai multe variabile reale. Definiţie. Fie f : A R n R. i) Un punct a A se numeşte punct de extrem local pentru f dacă diferenţa f(x) f păstrează semn constant pe

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1 CURS 3 SISTEME DE FORŢE (continuare) CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 3.1. Momentul forţei în raport cu un punct...2 Test de autoevaluare

Διαβάστε περισσότερα

7 Distribuţia normală

7 Distribuţia normală 7 Distribuţia normală Distribuţia normală este cea mai importantă distribuţie continuă, deoarece în practică multe variabile aleatoare sunt variabile aleatoare normale, sunt aproximativ variabile aleatoare

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Polinoame

Capitolul 14. Polinoame Polinoame! Definirea noţiunii de polinom! Forma algebrică a polinoamelor! Reprezentarea polinoamelor în memoria calculatorului! Implementări sugerate! Probleme propuse! Soluţiile problemelor Capitolul

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 8 CURBE ÎN PLAN ŞI ÎN SPAŢIU Curbe în plan

CAPITOLUL 8 CURBE ÎN PLAN ŞI ÎN SPAŢIU Curbe în plan CAPITOLUL 8 CURBE ÎN PLAN ŞI ÎN SPAŢIU 81 Curbe în plan I Definiţia analitică a curbelor plane În capitolul 7 am studiat deja câteva eemple de curbe plane, amintim aici conicele nedegenerate: elipsa, hiperbola

Διαβάστε περισσότερα

MODELE DE TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA DISCIPLINA: ALGEBRĂ (cls. a IX-a, a X-a, a XI-a)

MODELE DE TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA DISCIPLINA: ALGEBRĂ (cls. a IX-a, a X-a, a XI-a) Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi MODELE DE TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA 01 DISCIPLINA: ALGEBRĂ (cls. a IX-a, a X-a, a XI-a Testele sunt recomandate pentru următoarele domenii de licenţă şi facultăţi:

Διαβάστε περισσότερα

MATEMATICI APLICATE ECONOMIE - NOTE DE CURS - PENTRU - ÎNVǍŢǍMÂNTUL LA DISTANŢǍ-

MATEMATICI APLICATE ECONOMIE - NOTE DE CURS - PENTRU - ÎNVǍŢǍMÂNTUL LA DISTANŢǍ- UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA" DIN SIBIU Dumitru Acu Petrică Dicu Mugur Acu Ana Maria Acu MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE - NOTE DE CURS - PENTRU - ÎNVǍŢǍMÂNTUL LA DISTANŢǍ- Cuprins Introducere 6. Necesitatea

Διαβάστε περισσότερα

Dreapta in plan. = y y 0

Dreapta in plan. = y y 0 Dreapta in plan 1 Dreapta in plan i) Presupunem ca planul este inzestrat cu un reper ortonormat de dreapta (O, i, j). Fiecarui punct M al planului ii corespunde vectorul OM numit vector de pozitie al punctului

Διαβάστε περισσότερα

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy Metode Runge-Kutta Radu T. Trîmbiţaş 8 ianuarie 7 Probleme scalare, pas constant Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy y (t) = f(t, y), a t b, y(a) = α. pe o grilă uniformă de (N + )-puncte din [a,

Διαβάστε περισσότερα

Demonstraţie: Să considerăm polinomul {f(x)} asociat cuvântului - cod: f(x) = h(1) + h(α)x h(α n 1 )X n 1 = a 0 (1 + X + X

Demonstraţie: Să considerăm polinomul {f(x)} asociat cuvântului - cod: f(x) = h(1) + h(α)x h(α n 1 )X n 1 = a 0 (1 + X + X Prelegerea 13 Coduri Reed - Solomon 13.1 Definirea codurilor RS O clasă foarte interesantă de coduri ciclice a fost definită în 1960 de Reed şi Solomon. Numite în articolul iniţial coduri polinomiale,

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

ALGEBRĂ LINEARĂ, GEOMETRIE. Valeriu Zevedei, Ionela Oancea

ALGEBRĂ LINEARĂ, GEOMETRIE. Valeriu Zevedei, Ionela Oancea ALGEBRĂ LINEARĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ ŞI DIFERENŢIALĂ Valeriu Zevedei, Ionela Oancea April 9, 005 CUPRINS 1 CALCUL VECTORIAL 7 1.1 Vectori legaţi,vectori liberi... 7 1. Operaţiilinearecuvectori... 9 1..1

Διαβάστε περισσότερα

Grupuri de simetrii. Oana Constantinescu

Grupuri de simetrii. Oana Constantinescu Rolul grupurilor de transformari in denirea unei geometrii Felix Klein (1849-1925) a dorit sa aplice conceptul de grup pentru a caracteriza diferitele geometrii ale timpului. In discursul inaugural de

Διαβάστε περισσότερα

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale 3. Locuri geometrice 3.. Locuri geometrice uzuale oţiunea de loc geometric în plan care se găseşte şi în ELEETELE LUI EUCLID se pare că a fost folosită încă de PLATO (47-347) şi ARISTOTEL(383-3). Locurile

Διαβάστε περισσότερα

3.1. Ecuaţii de gradul întâi Inecua tii de gradul întâi Modul unui număr real... 9

3.1. Ecuaţii de gradul întâi Inecua tii de gradul întâi Modul unui număr real... 9 Cuprins 1 Operaţii cu numere reale 1 11 Radicali, puteri 1 111 Puteri 1 112 Radicali 1 12 Identităţi 2 13 Inegalităţi 3 2 Funcţii 4 21 Noţiunea de funcţii 4 22 Funcţii injective, surjective, bijective

Διαβάστε περισσότερα

1. GRUPOIZI. MORFISME. ACŢIUNI. (noţiuni algebrice)

1. GRUPOIZI. MORFISME. ACŢIUNI. (noţiuni algebrice) . RUPOIZI. MORFISME. ACŢIUNI. (noţini algebrice) Un grpoid poate fi gândit ca n grp c mai mlte elemente nitate. Dacă n grpoid are n singr element nitate, atnci de fapt, este grp. Astfel noţinea de grpoid

Διαβάστε περισσότερα

2 Probleme propuse Clasele V-VI Clasele VII-VIIII Clasele IX-X... 18

2 Probleme propuse Clasele V-VI Clasele VII-VIIII Clasele IX-X... 18 Cuprins 1 O privire de ansamblu asupra metodei 1 1.1 Un joc cu jetoane colorate...................... 2 1.2 O problemă amuzantă........................ 3 1.3 Şcoala lui Pitagora şi numerele iraţionale.............

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VI-a

Subiecte Clasa a VI-a Clasa a VI Lumina Math Intrebari (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 7: INTEGRALE NEDEFINITE. Obiective:

TEMA 7: INTEGRALE NEDEFINITE. Obiective: TEMA 7: INTEGRALE NEDEFINITE 61 TEMA 7: INTEGRALE NEDEFINITE Obiective: Definirea principalelor proprietăţi matematice ale integralelor nedefinite Analiza principalelor proprietăţi matematice ale ecuaţiilor

Διαβάστε περισσότερα