ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

Σχετικά έγγραφα
2. Sisteme de ecuaţii neliniare

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).

2. Metoda celor mai mici pătrate

Curs 3. Spaţii vectoriale

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Sub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca:

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

METODE DE ESTIMARE A PARAMETRILOR UNEI REPARTIŢII. METODA VEROSIMILITĂŢII MAXIME. METODA MOMENTELOR.

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe

FUNDAMENTE DE MATEMATICĂ

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

2. Functii de mai multe variabile reale

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

Sondajul statistic- II

ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA SI MATEMATICI SPECIALE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Curs 4 Serii de numere reale

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

ANALIZĂ MATEMATICĂ REPROGRAFIA UNIVERSITĂŢII "TRANSILVANIA" DIN BRAŞOV

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

4. Interpolarea funcţiilor

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

LUCRARE DE LABORATOR NR. 1 MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Analiza bivariata a datelor

Formula lui Taylor Extremele funcţiilor de mai multe variabile Serii de numere cu termeni oarecare Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă

CURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

MARCAREA REZISTOARELOR

4. FUNCŢII DIFERENŢIABILE. EXTREME LOCALE Diferenţiabilitatea funcţiilor reale de o variabilă reală.

BILANT DE MATERIALE legii conservarii masei Gin = Gout consum specific Randamentul de produse finite pierderi de materiale Gin = Gout + Gp

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

Mădălina Roxana Buneci. Optimizări

Tema: şiruri de funcţii

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Elemente de teoria probabilitatilor

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

METODE NUMERICE APLICAŢII

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

NICOLAE PERIDE MIHAELA-GRETI CHIŢU CURS DE MECANICĂ PENTRU INGINERI

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

sistemelor de algebrice liniarel

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic

METODE NUMERICE Obiective curs Conţinut curs

INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

1. Modelul de regresie

ECUATII NELINIARE PE R

METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE. Autor: Dénes CSALA

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

6. VARIABILE ALEATOARE

III. TERMODINAMICA. 1. Sisteme termodinamice

CURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

UNIVERSITATEA AL.I.CUZA IAŞI FACULTATEA de INFORMATICĂ CALCUL NUMERIC. Anca Ignat

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

METODE DE OPTIMIZARE. Lucrarea 8 1. SCOPUL LUCRĂRII 2. PREZENTAREA TEORETICĂ 2.1. METODA CELOR MAI MICI PĂTRATE 2.2. COEFICIENTUL DE CORELAŢIE

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Transcript:

ANALIZA NUMERICA ECUATII NELINIARE PE R (http://bavara.utclu.ro/~ccosm) ECUATII NELINIARE PE R. INTRODUCERE e D R D R : s sstemul: ( x x x ) ( x x x ) D () Daca se cosdera aplcata : D R astel ca: ( x x x ) ( ( x x x ) ( x x x ) ( x x x )) () sstemul () poate scrs s sub orma ecuate vectorale: ( ) D (3) ude este elemetul ul al spatulu R. I cotuare se vor prezeta tre metode de aproxmare a solutlor ue ecuat elare pe R.. Metoda aproxmatlor succesve (Metoda de puct x) e ma ta sstemul de ecuat elare scrs sub orma: x ϕ ( x x x ) ( x x x ) D (4) ude ϕ : D R sut uct cotue pe D s astel ct petru orce puct ( x x x ) D sa avem ( ϕ ( x x x ) ϕ ( x x x ) ϕ ( x x x )) D sau sub orma vectorala: Φ( ) D (5) x x Φ ϕ ϕ.. ude s x ϕ I coormtate cu metoda aproxmatlor succesve plecd de la o valoare de porre () ( se geereaza srul ) ude: ( + ) ( +) Φ (6) Daca srul (6) este coverget adca metoda Φ este covergeta s D este lmta lu atuc este solute a ecuate (5). Itr-adevar trecd la lmta (6) s avd vedere cotutatea ucte Φ se obte: ( + ) lm Φ lm (7) adca Φ( ).

ANALIZA NUMERICA ECUATII NELINIARE PE R (http://bavara.utclu.ro/~ccosm) Rame de studat problema covergete metode Φ. I acest scop poate olosta teorema Pccard-Baach s aume: Daca Φ : R R verca codta de cotracte: Φ ( ) Φ( Y) α Y Y R (8) cu < α < atuc exsta u elemet uc R solute a ecuate (5) s care este lmta srulu (6) eroarea comsa aproxmarea d evaluata pr: α () (9) α Observat: () Dupa cum s-a vazut s cazul ecuatlor R o codte suceta petru ca o aplcate Φ cotua s cu dervate partale de ordul I cote pe u domeu D R sa e cotracte este ca Φ q < pe D ude pr orma lu Φ se telege orma matrce Jacoba: ϕ Φ x () De exemplu: ϕ Φ max max () x D () Metoda aproxmatlor succesve poate aplcata s cazul ecuatlor de orma (3) ude este o ucte deta s cotua tr-o vecatate a vectorulu solute. Itr-adevar ecuata (3) poate scrsa sub orma: + M ( ) () ude M este o matrce patratca de dmesu x esgulara. Notd: + M ( ) Φ( ) (3) ecuata (3) deve Φ() orma sub care poate aplcata metoda aproxmatlor succesve. Urmeaza sa determam matrcea M astel ct metoda Φ sa covearga. I acest scop olosm codta Φ q < s observata evdeta ca procesul teratv coverge cu att ma rapd cu ct Φ este ma mca. D (3) se obte: ( ) I + M ( ) Φ (4) Coorm celor de ma sus determam matrcea M astel ct petru valoarea de porre sa avem Φ. Obtem: de ude poteza Daca ( ) I + M (5) ( ) rezulta ca: ( ) M (6). se alege o alta valoare de porre

ANALIZA NUMERICA ECUATII NELINIARE PE R (http://bavara.utclu.ro/~ccosm) 3. Metoda Newto Se cosdera d ou ecuata (). e D o solute a aceste ecuat ar o aproxmate a lu. Notam pr eroarea de aproxmare a lu pr : + (7) Avem dec: ( ) p + p (8) Presupud ca ucta este dervabla tr-u domeu covex ce cote pe s membrul ta al relate (7) poate aproxmat pr prm do terme d dezvoltarea sere Taylor a ucte vecatatea puctulu adca: ( + ) + ( ) (9) Astel relata (7) se aproxmeaza pr relata: ( ) + ( ) () care scrsa sub orma dezvoltata e coduce la sstemul lar algebrc ecuoscutele compoetele scalare ale vectorulu corecte : ( p ) ( ( p ) ( p ) ( p ) ) ( p ) x x x ( x ( p x x x ) x ( p ) x ( p ) ) ( p ) + + + ( x x x ) Itroducd otata: J( ) ( ) poteza ca matrcea J este esgulara se obte: ( ) ( ) J Se obte dec o valoare petru vectorul corecte ( p ) obtuta aplcd lu ( p+) corecta ( p ) () () (3) ( p+). Notd pr aproxmata sutem codus la metoda teratva: ( p+ ) ( ) ( ) p J (4) Rezulta usor pr trecerea la lmta (4) ca daca srul p este coverget s este lmta lu atuc este solute a ecuate cosderate. Prvd covergeta acestu sr avem urmatoarea teorema. 3

ANALIZA NUMERICA ECUATII NELINIARE PE R (http://bavara.utclu.ro/~ccosm) Teorema: e o aplcate cotua s cu dervabla pe u domeu D s S ( r) r { } D Daca sut deplta urmatoarele codt: (a) Exsta matrcea (b) M Atuc petru valoare de porre este solute a ecuate date s M J ( ) ( ) B / r (c) ( ) C S (d) η A B r R a.. s M A procesul teratv (4) este coverget vectorul: lm (5) p k k η B k (5) Drept crteru de covergeta a procedeulu teratv Newto se oloseste ua d urmatoarele codt sau amdoua: (a) δ ude: (b) δ x δ ( x ( k ) ( k ) ( k ) x ( k ) ( k ) ( k ) ( k ) x x ) / x ( k ) ( ) x > 4. Metoda paslor descedet (Metoda gradetulu) Sstemul () () este ormat d egalarea cu zero a uctlor elare ( x x x ) cotue s dervable domeul de dete. Se cosdera ucta: U ( ( x x x )) (6) Soluta sstemulu () este o solute a ecuate U(). De asemeea soluta ecuate U() auleaza uctle. I elul acesta problema rezolvar sstemulu () se reduce la determarea mmulu absolut al ucte U() spatul -dmesoal. e prma aproxmate a solute sstemulu. Pr se traseaza supraata de vel U U. Petru determarea urmatoare aproxmat (ma bua) a a ucte solute sstemulu se parcurge ormala la supraata ( ) U U pa se tersecteaza 4

ANALIZA NUMERICA ECUATII NELINIARE PE R (http://bavara.utclu.ro/~ccosm) ( ) U U ude se ala puctul de coordoate (). I cotuare pord de la puctul () de-a lugul ormale la supraata U U se auge puctul de coordoate s.a.m.d. (v. g. ). Deoarece () o alta supraata de vel de ecuate U () ( ) > U ( ) > > U ( ) ucte rezulta evdet aproperea de puctul care valoarea U este cea ma mca. M () M () O () M U( () ) U( () ) g. Metoda gradetulu Gradetul ucte U ( ) este: U U U U ( ) (7) D trughul OM M (g.) rezulta: () λ ( ) (8) Petru calculul actorulu λ se cosdera ucta scalara: Φ ( λ ) ( ( U λ )) (9) care exprma varata velulu ucte U de-a lugul ormale la supraata de vel puctul. actorul λ trebue ales astel ct ucta Φ ( λ ) sa e mma: Φ U ( λ ( )) (3) λ λ Cea ma mca solute poztva a aceste ecuat este λ. Petru rezolvarea ecuate se poate presupue ca actorul λ are o valoare relatv mca raport cu utatea s se pot egla puterle. Cum: ( ( )) ( λ ) λ s pr dezvoltarea sere Taylor a ucte se obte: T Φ (3) 5

ANALIZA NUMERICA ECUATII NELINIARE PE R (http://bavara.utclu.ro/~ccosm) ( ) Φ ( λ ) λ (3) ude (33) Codta de mm a ucte Φ ( λ ) este dec: Φ ( ) ( ) λ ( ) (34) λ de ude rezulta medat: ( ) ( ) λ ( ) (35) I cotuare se poate scre: U ( ) ( ) ( ) Pr urmare expresa ala a actorul λ poate scrsa astel: s () T (36) T ( ) ( ) ( ) J ( ) ( ) T ( ) J( ) J ( ) ( ) T T J( ) J ( ) ( ) J( ) J ( ) ( ) ( ) T (37) λ (38) λ J sau ma geeral: ( k ) ( k ) T ( k ) ( k ) ( ) ( ) λ k J (39) ( k ) Se cosdera ca valorle reprezta soltle sstemulu daca: ( k ) ( ) < (4) Observate: I relata (38) s-a otat cu x y produsul scalar al vectorlor x s y: y ude ( x x x ); y ( y y ) x. y x x y (4) 6