CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE

Σχετικά έγγραφα
CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Curs 3. Spaţii vectoriale

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

2. Metoda celor mai mici pătrate

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

Sub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca:

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

FUNDAMENTE DE MATEMATICĂ

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

METODE NUMERICE APLICAŢII

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic

4. Interpolarea funcţiilor

Sondajul statistic- II

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor

ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA SI MATEMATICI SPECIALE

2. Functii de mai multe variabile reale

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

METODE DE ESTIMARE A PARAMETRILOR UNEI REPARTIŢII. METODA VEROSIMILITĂŢII MAXIME. METODA MOMENTELOR.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

riptografie şi Securitate

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE. Autor: Dénes CSALA

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 4 Serii de numere reale

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

sistemelor de algebrice liniarel

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Formula lui Taylor Extremele funcţiilor de mai multe variabile Serii de numere cu termeni oarecare Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

UNIVERSITATEA AL.I.CUZA IAŞI FACULTATEA de INFORMATICĂ CALCUL NUMERIC. Anca Ignat

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

ŞIRURI DE VARIABILE ALEATOARE. PROBLEME ASIMPTOTICE

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

ECUATII NELINIARE PE R

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

CURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I

Curs 1 Şiruri de numere reale

BILANT DE MATERIALE legii conservarii masei Gin = Gout consum specific Randamentul de produse finite pierderi de materiale Gin = Gout + Gp

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

MARCAREA REZISTOARELOR

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

ANALIZĂ MATEMATICĂ REPROGRAFIA UNIVERSITĂŢII "TRANSILVANIA" DIN BRAŞOV

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

DUMITRU BUŞNEAG DANA PICIU LECŢII

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

LUCRARE DE LABORATOR NR. 1 MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA

III. TERMODINAMICA. 1. Sisteme termodinamice

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Mădălina Roxana Buneci. Optimizări

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

Integrala nedefinită (primitive)

CURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Transcript:

CURS METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 0 Prelmar: Norma uu vector s orma ue matrc rapel Ssteme de ecuaţ elare Deţ Metoda puctulu 3 Metoda Newto; metode cvas-newto 0 Norma uu vector ş orma ue matrc e V u spaţu vectoral: î cazul de aţă, V este Norma uu vector 0, ş = 0 = 0 R sau C V este aplcaţe : V R, satsăcâd aomele:, scalar R sau C 3 y y Eemple de orme ale uu vector: ma orma- orma mamum, orma- / orma- orma eucldaă e A este mulţmea matrclor Norma ue matrc 3, ş î plus, următoarele: 4 A B A B 5 A V A V cu elemete scalare reale, complee A A este o aplcaţe : A R, care satsace aomele ach Octombre 00

Î aomele 4-5, B A, ar este u vector Î aoma 5: Presupuem că î spațul vectoral V, este detă o ormă de vector, V Normele care satsac 5 se zc compatble cu orma vectorulu Observaţe Norma ue matrc, dusă de orma vectorulu, se deește pr: A A sup 0 V V ma Au u V Petru detal prvd orma uu vector ş orma ue matrc, vez Captolul 4-I Eemple de orme ale ue matrc: A ma a - orma llor A ma a - orma coloaelor A / A A - orma eucldaă, î care: T A A A cougat traspus; ma, ude, sut valorle propr ale matrc A se zce rază spectrală - Petru o matrce reală avem T A / A A T A A, ş orma eucldaă deve, - Dacă A este hermtaă, A A, î partcular, reală ş smetrcă: Avem A A A ş A A, ude A este o valoare propre a lu A Notâd ma ma A, rezultă A A A ma Deţ e sstemul de ecuaţ elare,,,,,, 0 0 Acesta se scre vectoral ach Octombre 00

3 0 ude : I R, I R Eplct:, 0 0 0, 0, O soluţe a sstemulu se va ota cu, adcă: α 0 Petru rezolvarea pr metoda puctulu, sstemul se va cosdera pus sub orma: g î care g : I R, I R, O soluţe a lu se va ota, adcă: α gα Î ceea ce urmează, se presupu cuoscute oţule de ormă a uu vector, ş ormă a ue matrc pătratce A Î partcular, orma- este: ma ; A ma a Ord de covergeță Cosderăm u șr-vector, 0, ude Ordul de covergeță se deește ca petru u șr scalar, îlocud modulul cu orma Aume: Deţa e şrul de terate 0, ş presupuem că α Dacă: p real, p ş ach Octombre 00

4 c 0, 0 α p c α atuc se zce că şrul coverge către, cu ordul p Costata c se umeşte rata covergeţe Cazul p = Covergeţa lară Teoremă Dacă c 0 c, 0 α c α atuc coverge către lar Costata c se umeşte rata covergeţe lare Metoda puctulu Ecuaţ de orma g Metoda Metoda costă î costrurea şrulu: T [ ] - apromaţa ţală, dată; g, 0 A u se couda dcele superor dcele terate cu ordul al sstemulu dce eror al coordoate Covergeţa procesulu teratv este asgurată de următoarele codţ: g este cotractată pe o vecătate I a rădăc: petru, y I g g y M y, M < Apromaţa ţală 0 I este sucet de apropată de rădăca Observaţe ach Octombre 00

5 Dacă g : C C ş C R este u compact mulțme mărgtă ș îchsă, atuc procesul coverge petru 0 C Teorema Presupuem: g are o rădăcă g este cotuă ş are dervate parţale de ordul cotue, pe I det de: α 3 Dervatele satsac codţa: ma g, I Atuc, 0 I : a Iteratele I b Şrul α c este uca rădăcă î I y Itervalul I d Codța ach Octombre 00

6 Sumarul demostraţe: e, y I: α, y α D desvoltarea Taylor, se arată că avem: g g y y Rezultă: α g g α α ş pr ducţe: α Cum <, rezultă 0, sau α Cocluza c se demostrează pr cotradcţe Observaţ Matrcea acoba a ucţe g: Itroducem acobaul G a lu g, pr: g G g g g g g g Cu deţa orme A ma a, codţa 3 se scre: 3' G, I G oacă rolul lu g petru o ucţe scalară Covergeţa lară: Î codţle d Teorema, cu > 0, covergeţa este lară, coorm relaţe: ach Octombre 00

7 α α 3 Covergeţa de ordul pătratcă Să presupuem că î rădăca, avem: g G α O 0;, =,,, α ude O este matrcea ulă, ş că g / sut cotue pe o vecătate a lu Atuc, 0 astel îcât codţa 3 sau 3' este satsăcută Dacă, î plus, dervatele de ordul estă ş sut mărgte pe α, adcă: ma,, g M, atuc d ormula Taylor rezultă: g g α M α, ude M M, Cu, g, rezultă: α M α care arată că covergeţa este de ordul Procedură eplctă de puct Cosderăm sstemul dat sub orma 0 ş vrem să-l trasormăm îtr-u sstem echvalet de orma g e A [ a ] o matrce, esgulară pe o vecătate a lu Dem: g A ach Octombre 00

ach Octombre 00 8 Este evdet că, A d esgulară, avem: 0 g Eemplu : Iterare cu matrce costată A = A, ude A = matrce costată a = costat ş esgulară A g Se vercă medat că, acobaul lu g este dat de: A I G, ude I este matrcea utate, ar este acobaul lu, Eplct: Coorm Teoreme, teraţa va coverge dacă elemetele matrc G sut sucet de mc, ş este sucet de apropat de Petru o covergeţă ma rapdă, să cerem v Observaţa 3: O α G Rezultă I α A, sau α A 3 Cum u este cuoscut, luăm de eemplu, α, rezultă: A 4

9 Iteraţa va detă de A, 5 ude A este detă de 4 Procedura se zce terare cu matrcea costată A, ş este aaloagă cu metoda coarde petru o ucţe scalară 3 Schema practcă de terare Procedeul practc, care evtă versarea matrc, este următorul Puem:, ş rezultă petru 0: 6a 0 6b Procedeul reve la determarea corecţe pr rezolvarea sstemulu lar 6a Iteraţa se opreşte pr testele eps, 7a + lt 7b ude toleraţa eps ş umărul lmtă de teraţ lt, sut alese date Procedeul este utl ma ales dacă actualzăm A după u umăr de paş, coorm Observaţe Codul ortra care mplemetează această schemă, cu actualzarea matrc A după 3 paş, este dat î ANA _Sys Eemplu : Metoda Newto Să presupuem că, petru a avea A α ecare pas Iteraţa 5 deve:, actualzăm matrcea A d 4,5, la ach Octombre 00

0 Aceasta repreztă metoda Newto petru sstemul = 0 v î cotuare 3 Metoda Newto Ecuaţ de orma 0 Metoda Cosderăm ecuaţa echvaletă g, ude g A Căutăm A, astel ca metoda puctulu petru g să abă ordul do Codţa este v ma sus, G α O, sau g α 0,, =,,, Se vercă aptul că aceasta coduce la codţa Atuc, presupuem că: A α α - este cotuă ş cu dervate parţale de ordul cotue, pe o vecătate a lu rădăc - Jacobaul lu este esgular î : det α 0 Determatul d ucţe cotuă de elemetele acobaulu, 0 astel că petru α să avem det 0 Alegem atuc A, α, care asgură A α α g Metoda Newto este atuc: Rezultă: ach Octombre 00

6 Coorm Teoreme ş Observaţe 3, rezultă următoarea Propozţe Notă Dacă are dervate parţale de ordul, mărgte pe α, ş este sucet de apropat de, atuc metoda Newto are covergeţă pătratcă Î propozţa de ma sus, ş î relaţle ateroare, este Ipotezele de ma sus, î partcular det α 0, se poate îlocu cu altele v Cap 3-IV, 3, Teorema 3 Astel, metoda se poate aplca ş î cazul det α 0 Î acest caz, covergeţa este lară 3 Schema practcă de terare Schema practcă de terare este cea de la 3, evtâdu-se versarea matrc, ş aume petru 0: 7a 7b Corecţa se calculează pr rezolvarea sstemulu lar 3a Iteraţa se opreşte pr testul eps, 8a ude toleraţa eps este aleasă date Obşut, se adaugă ş testul: Număr de teraţ lt, 8b ude lt este umărul lmtă prescrs de teraţ Codul ortra care mplemetează această schemă se dă î ANA Newto_Sys ach Octombre 00

33 Calculul umerc al dervatelor parţale Evaluarea acobaulu, la pasul, cere evaluarea a ucţ / Char dacă acestea se pot calcula aaltc, petru mare eortul de calcul este mare Alteor, sut date umerc Î astel de cazur, dervatele se calculează umerc, pr dereţe dvzate:,, h,,,,, h,, ude h este mc Creşterea h poate costată, sau poate varată de la u pas la altul luâd h h h u se a ecesv de mc, petru a u coduce la eror de roture mar Se arătă că, petru a meţe covergeţa pătratcă, h trebue să satsacă codţa la pasul : h C, ude C este o costată poztvă, ată date Ralsto & Rabowtz 978 34 Metode cvas-newto Metoda Newto este metoda descrsă de ormula de terare 6, care utlzează acobaul evaluat la ecare pas aaltc, sau umerc Dacă acobaul este îlocut cu o apromaţe a acestua, metodele se zc metode Newto-modcate sau metode cvas-newto Petru a reduce eortul de calcul se procedează la îlocurea acobaulu de la pasul, cu o apromaţe a acestua, e aceasta scheme: A, după ua d următoarele - Jacobaul u se actualzează după ecare pas, c după u umăr m de paş: l A - petru l,, m Această schemă reduce vteza covergeţe, dar este ecoomcă la o rulare lugă ach Octombre 00

ach Octombre 00 3 - Apromaţa acobaulu la pasul + se geerează d cea de la pasul, ără evaluăr suplmetare de ucţ Această schemă este ma buă decât precedeta Petru modaltăt de geerare a lu A - v Ralsto & Rabowtz 978 Cu modcărle precedete, ormula de terare 6 deve: ] [ A 9 Nota : Metoda Newto pr larzarea ecuaţlor e ecuaţa elară 0, sau eplct, sstemul,,, 0, Dacă este î vecătatea rădăc, cosderăm desvoltarea Taylor a lu î urul lu : ude terme escrş sut de ord ma mare sau egal cu do î Presupuem că aceşta sut eglabl î raport cu terme de ordul îtâ, ş avem Notăm elemetele acobaulu al lu, adcă / / / / Desvoltarea deve,

4 Sau, matrceal, [ ] 0 0 0 Ecuaţle scrse petru,,,, dau: Rezolvăm apromatv sstemul 0, îlocud pr epresa sa larzată î membrul do al relaţe precedete; puem semul = î loc de Rezultă:, 0 ude s-a pus Relaţa 0 este ormula scheme de terare î metoda Newto Soluţa larzat este o apromaţe a rădăc este soluţa sstemulu Presupuâd că apromaţa este ma buă decât aplcarea repetată a ormule 0, îlocud, la pasul următor, Astel, î geeral, metoda Newto este:, atuc metoda costă î cu, 0,, ude Problema costă acum, î a proba că şrul α ach Octombre 00

5 Nota : Iterpretare geometrcă petru cazul = Să puem z,, z, Acestea sut ecuaţle a două supraeţe, e acestea S ş S y y Ecuaţa, y 0, reve la z 0, adcă la tersecţa supraeţe S cu plaul -y: aceasta este o curbă C Soluţa sstemulu, y 0,, y 0, reve la tersecţa curbelor C ş C ucţa larzată este: z, y, y y, y y y Aceasta repreztă ecuaţa plaulu taget î, y, la supraaţa S Dec, metoda reve la îlocurea supraeţe, î vecătatea rădăc, pr plaul taget Aalog, cu metoda Newto petru o ecuaţe scalară 0, ude gracul se îlocueşte cu tageta la grac Itersecţle plaelor tagete cu plaul -y vor două drepte care apromează curbele C ş C Itersecţa dreptelor este apromaţa rădăc Eemplu e sstemul de două ecuaţ elare:, y y 5 0,, y y e 0 Apromaţle ţale se au:,, ş 05, De eemplu, acestea se pot găs aalzâd tersecţa gracelor curbelor y 5, y e ach Octombre 00

6 Matrcea acoba este: y, y e Luăm eps = E-6 Calculul este eectuat î smplă precze Soluţa calculată, y, umărul de teraţ, ş valorle lu î soluţe, sut date î tabelele de ma os Metoda puctulu, terare cu matrcea costată A, cu actualzare după 3 paş: ach Octombre 00

7 Nr teraţ y, y, y -, 5-99 684 46 653-76 E-7-995 E-8 05, 7 0043 374 6 7 70 E-8-4654 E-8 Observaţ Dervatele parţale ale ucţlor sut calculate umerc, cu h = 000 Numărul de teraţ petru a doua rădăcă este ma mare decât cel petru prma rădăcă, îtrucât apromaţa ţală 05, este ma îdepărtată de rădăcă Cu apromaţa = 0,, se găseşte aceeaş soluţe î 8 teraţ Metoda Newto: Nr teraţ y, y, y -, 4-99 684 46 653-76 E-7-995 E-8 05, 5 0043 374 6 7 5384 E-8 889 E-9 Notă: Dervatele parţale sut calculate cu matrcea acoba, y Eercţu Să se rezolve sstemul: y z yz y 4 y e e z 7 Să se găsească rădăcle d vecătatea puctelor w 0,, ş w 0,, ach Octombre 00