EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

Σχετικά έγγραφα
Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

TEMA 3. Analiză matematică - clasa a XI-a (3h/săpt.), clasa a XII-a (3h/săpt.)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Subiecte Clasa a VII-a

Tit Tihon CNRV Roman FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE. Caracteristici vizibile observate PUNCTAJ ACORDAT

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Subiecte Clasa a VIII-a

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

TITULARIZARE 2002 Varianta 1

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA FINALĂ - 22 mai 2010

, m ecuańii, n necunoscute;

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Integrala nedefinită (primitive)

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

VARIANTE PENTRU BACALAUREAT, M1-1, 2007

Anexa B2 Elemente de reprezentare grafică în plan şi în spaţiu.

Integrale cu parametru

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

METODE ŞI ETAPE NECESARE PENTRU DETERMINAREA

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Integrale generalizate (improprii)

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI"

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 1998 Clasa a V-a

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

avem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx +

Tema: şiruri de funcţii

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ. Ediţia a XVII-a, 7 8 Aprilie CLASA a IV-a

Axiomele geometriei în plan şi în spańiu

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

DEFINITIVAT 1993 PROFESORI I. sinx. 0, dacă x = 0

TEMA 5: DERIVATE ŞI DIFERENȚIALE

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

GRADUL II 1995 CRAIOVA PROFESORI I

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE ALGEBRA

Curs 4 Serii de numere reale

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2016 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

sin d = 8 2π 2 = 32 π

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 1 Şiruri de numere reale

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

ANALIZĂ MATEMATICĂ pentru examenul licenţă, manual valabil începând cu sesiunea iulie 2013 Specializarea Matematică informatică coordonator: Dorel I.

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ 2018

Subiecte Clasa a V-a

Dreapta in plan. = y y 0

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

CURS I II. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1 Integrabilitate Riemann. Criterii de integrabilitate

a) De câte cămări are nevoie hârciogul pentru a depozita toate semințele? b) După al câtelea drum a umplut complet a doua cămară?

EDITURA PARALELA 45. Matematică de excelenţă pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă. clasa a VIII-a. mate 2000 excelenţă

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

BACALAUREAT 2007 SESIUNEA IULIE M1-1

CAPITOLUL 6 FORME LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE. 6.1 Forme liniare

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Probleme pentru clasa a XI-a

CAPITOLUL VII EXTINDERI ALE CONCEPTULUI DE INTEGRALĂ DEFINITĂ

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică. Algebră (1)

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica.

GRADUL II n α+1 1

Teste admitere Facultatea de Automatică şi Calculatoare Domeniul Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 2018 Clasa a V-a. 1. Scriem numerele naturale nenule consecutive sub forma:

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

MARCAREA REZISTOARELOR

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =.

Soluţiile problemelor propuse în nr. 2/2010

EL-nesss.r.l. CONDENSATOARE DE MEDIE TENSIUNE

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

Transcript:

EcuŃii de grdul l doile x + x + c = 0,,,c R, 0 Formule de rezolvre: > 0 + x =, x =, = c; su ' + ' ' ' x =, x =, =, = c Formule utile în studiul ecuńiei de grdul l II-le: x + x = (x + x ) x x = S P 3 x + x 3 = (x + x ) 3 3x x (x + x ) = S 3 SP x + x = (x + x ) x x = S S P + P RelŃii între coeficienńi şi rădăcini: x+ x = c x x = 3 DiscuŃi nturii şi semnul rãdãcinilor în funcńie de semnele lui = c, P = x x, S = x + x P S Ntur şi semnul rãdãcinilor < 0 - - ± i Rãdãcini complexe: x =, = 0 - - Rãdãcini rele şi egle x = x = P > 0 S > 0 Rãdãcini rele pozitive > 0 P > 0 S < 0 Rãdãcini rele negtive x x P < 0 S > 0 Rãdãcini rele şi de semne contrre; ce pozitivã este mi mre decât vlore solut celei negtivi P < 0 S < 0 Rãdãcini rele şi de semne contrre; ce negtivã este mi mre în vlore solutã Semnul funcńiei f:r R, f(x) = x + x + c,,,c R > 0: 0, x < x x - x x + f(x) semnul lui 0 semn contrr lui 0 semnul lui = 0 x - x = x + f(x) semnul lui 0 semnul lui < 0 x - + f(x) semnul lui

5 Grficul funcńiei f:r R, f(x) = x + x + c,,,c R este o prolã Acestã funcńie se pote scrie şi su form f ( x) = x+ +, numitã formã cnonicã Y > 0 > 0 A(x,0) B(x,0) C(0,c) C V, x x O A B x D Mximul su minimul funcńiei de grdul l doile Dcã > 0, funcńi f(x) = x + x + c re un minim egl cu relizezã pentru x = Dcã < 0, funcńi f(x) = x + x + c re un mxim egl cu relizezã pentru x =, minim ce se, mxim ce se 7 Intervle de monotonie pentru funcńi de grdul l doile Teoremã Fie funcńi de grdul l doile f(x) = x + x + c, 0 Dcã > 0, funcńi f este strict descrescãtore pe intervlul (, şi strict crescãtore pe intervlul, + ) Dcã < 0, funcńi f este strict crescãtore pe intervlul (, şi strict descrescãtore pe intervlul, + ) OservŃie: Intervlele (, şi, + ) se numesc intervle de monotonie le funcńiei f

3 Descompunere trinomului X + X + c,,,c R, 0, x şi x fiind rãdãcinile trinomului > 0, f(x) = (X x )(X x ); = 0, f(x) = (X x ) ; 3 < 0, f(x) este ireductiil pe R Scriere ecuńii de grdul l doile când se cunosc sum şi produsul rãdãcinilor ei: x Sx + P = 0, cu S = x + x şi P = x x Teoremã: EcuŃiile x + x + c = 0 şi x + x + c = 0,,,c,,,c R,, 0, u cel puńin o rãdãcinã comunã dcã şi numi dcã: (c c) ( )(c c) = 0 CondiŃii necesre şi suficiente pentru c numerele rele dte α şi β sã fie în numite relńii cu rãdãcinile x şi x le ecuńiei de grdul l doile f(x)=x + x + c,,c R, 0, respectiv, pentru c f(x) sã pãstreze un semn constnt x,x R Nrcrt RelŃii între x, x, α şi β CondiŃii necesre şi suficiente α < x < β < x su x < α < x <β α < x x < β 3 x < α < β < x f(α )f(β) < 0 = c = 0 f(α) > 0 3 f(β) > 0 α < 5 β > x < α < x f(α) < 0 5 α < x x f(α) > 0 = 0 6 x x < α f(α) < 0 f(β) < 0 cee ce trge dupã sine >0 3 α < = 0 f(α) > 0 3 < α 7 f(x) = 0, x R 0 > 0 8 f(x) 0, x R 0 < 0

Proleme propuse Să se clculeze +, ştiind că x şi x sunt soluńiile ecuńiei x x =0 x x Să se clculeze sum soluńiilor întregi le inecuńiei x 5x+5 3 Fie funcńi f :R R, f (x)=mx 8x 3, unde m este un număr rel nenul Să se determine m ştiind că vlore mximă funcńiei f este eglă cu 5 Fie funcńiile f,g:r R, f (x)=x x+ şi g(x)=x+ Să se clculeze coordontele punctelor de intersecńie le grficelor funcńiilor f şi g 5 Să se clculeze x +x +x x ştiind că x şi x sunt soluńiile ecuńiei x x =0 6 Se consideră funcńi f :R R, f (x)=mx mx+,m0r* Să se determine numărul rel nenul m ştiind că vlore minimă funcńiei este eglă cu 7 Să se determine m0r, ştiind că {x0r x (m+)x+m+=0}={} 8 Se consideră funcńi f :R R, f (x)=x 5 Să se clculeze f( 5)Af( )AAf(0)AAf()Af(5) 9 Se consideră funcńiile f,g:r R, f (x)=3x 3x+şi g(x)=x Să se determine soluńiile rele le ecuńiei f(x) = g(x) 0 Se consideră funcńi f :R R, f (x)=x x+30 Să se clculeze f(0)af()aaf(6) Fie funcńi f :R R, f (x)=x +5x+m+6 Să se determine vlorile numărului rel m ştiind că f (x) 0, pentru x0r Să se determine o ecuńie de grdul l II-le le cărei soluńii x şi x verifică simultn relńiile x +x = şi x x = 3 Se consideră funcńi f :R R, f (x)=x 3x+ Să se clculeze f(0)af()a Af(008) Să se determine o ecuńie de grdul l II-le le cărei soluńii x şi x verifică simultn relńiile x +x = şi x x = 3 5 Să se clculeze distnń dintre punctele de intersecńie le reprezentării grfice funcńiei f:r R,f(x)= x +x+8, cu x Ox 6 Fie funcńi f :R R, f (x)=x 8x+7 Să se clculeze distnń dintre punctele determinte de intersecńi grficului funcńiei f cu x Ox 7 Se consideră funcńi f :R R, f (x)=x 6x+5 Să se determine punctul de intersecńie l dreptei de ecuńie y = cu reprezentre grfică funcńiei f 8 Să se demonstreze că ecuńi x x++ =0 nu dmite soluńii rele, oricre r fi 0R* 9 Să se determine vlorile rele le lui m, ştiind că vlore minimă funcńiei f :R R, f (x)=x mx+m este eglă cu 0 Să se determine m0r, ştiind că soluńiile x,x le ecuńiei x (m+)x+3m=0 verifică relńi x +x +x x = Se consideră ecuńi x +3x 5=0 cu soluńiile x şi x Să se clculeze x + x Să se rte că (x )(x )>x 3, oricre r fi x0r

3 Se consideră ecuńi x +mx+=0 cu soluńiile x şi x Să se determine vlorile rele le lui m pentru cre (x +x ) x x =5 Să se determine funcńi de grdul l doile f :R R, f (x)=x (m+)x+3, m0r, l cărei grfic re scis vârfului eglă cu 7 5 Să se rezolve inecuńi(x ) 9 6 Să se demonstreze că prol socită funcńiei f :R R, f(x)=x mx+m + este sitută desupr xei Ox, oricre r fi m0r 7 Se consideră funcńi f :R R, f (x)=x +mx+ Să se determine numerele rele m pentru cre minimul funcńiei f este egl cu 8 Să se formeze o ecuńie de grdul l doile, ştiind că cest re soluńiile x = şi x = 3 x+ y = 0 9 Să se rezolve sistemul de ecuńii x x+ y= 0 30 Să se determine soluńiile rele le inecuńiei x 9 0 3 Se consideră funcńi f :R R, f (x)=x +3 Să se rezolve inecuńi f(x) 3 Să se determine coordontele vârfului prolei socite funcńiei f:r R, f(x)=x +x 5 33 Se consideră ecuńi x x+m=0 cu soluńiile x şi x Să se determine numărul 3 rel m pentru cre + = x + x + 3 Se consideră funcńi f :R R, f (x)=x 3x+ Să se determine numerele rele m pentru cre punctul A(m, ) prńine grficului funcńiei f 35 Să se determine funcńi de grdul l II-le l cărei grfic conńine punctele A(;3), B(0;5) şi C( ;) 36 Să se determine vlorile rele le prmetrului m ştiind că soluńiile x şi x le ecuńiei x +(m )x+3=0 verifică eglitte x = 3x 37 Să se determine m0r* stfel încât grficul funcńiei f :R R, f (x)=mx x+ să conńină punctul A(,3) 38 Să se determine vlorile rele le lui m ştiind că soluńiile x şi x le ecuńiei x (m +3)x+3=0 verifică eglitte x +x +x x =7 39 Să se determine vlorile rele le prmetrului m stfel încât ecuńi x +mx+9=0 să dmită două soluńii egle 0 Să se rte că soluńiile x şi x le ecuńiei x x =0 verifică relńi x + x = x + x + Să se determine vlorile rele le numărului m ştiind că vlore minimă funcńiei f :R R, f (x)=x mx+3m este eglă cu Să se determine vlorile rele nenule le lui m pentru cre grficul funcńiei f:r R, f (x)=mx (m+)x+ este tngent xei Ox 3 Să se determine numerele rele m ştiind că vlore mximă funcńiei f:r R, f (x)= x +x m+3 este eglă cu 0 5

Să se determine vlorile rele le numărului m ştiind că soluńiile x şi x le ecuńiei x mx+m+=0 verifică eglitte x x =x +x 5 Ştiind că x şi x sunt soluńiile ecuńiei x 008x+=0, să se clculeze + x x 6 Să se determine vlorile rele le lui m, ştiind că soluńiile x şi x le ecuńiei x mx m 6=0 verifică relńi (x +x )+x x =0 7 Să se determine m rel stfel încât soluńiile x şi x le ecuńiei x +x+6m =0 să verifice relńi x +x =x x 8 Să se determine punctele de intersecńie le grficului funcńiei f :R R, f(x)=x cu xele de coordonte 9 Să se demonstreze că pentru orice m0r ecuńi x +mx m =0 re două soluńii rele distincte 50 Să se determine vlorile rele le lui x pentru cre x(x ) x+5 5 Să se determine vlorile rele le numărului m stfel încât reprezentre grfică funcńiei f :R R, f (x)=x (m )x m să fie tngentă l x Ox 5 Să se determine soluńiile rele le inecuńiei x 5x+6 0 53 Se consideră funcńi f:r R, f(x)=x x+, unde 0R Să se determine stfel încât minimul funcńiei f să fie 5 Să se rte că soluńiile x şi x le ecuńiei x (m 3)x+m =0 verifică eglitte x +x x x =, m0r 55 Se consideră funcńi f :R R, f (x)=x x+ Să se rte că vârful prolei socite funcńiei re cooordontele egle 56 Să se rte că mulńime {x0r x (m+)x+m +m=0} re două elemente, oricre r fi m0r 57 Să se formeze o ecuńie de grdul l doile, le cărei soluńii verifică relńiile x+ y= xy= 30 y= x 58 Să se rezolve sistemul y = x 3x + 5 59 Să se rte că, oricre r fi m0r, prol socită funcńiei f:r R, f(x)=x mx+m + este sitută desupr xei Ox 60 Să se determine vlore prmetrului rel m, ştiind că soluńiile x şi x le ecuńiei x (m )x m=0 verifică relńi x +x =(x x +) x+ y= 3 6 Să se rezolve sistemul x + x= y 6 Să se rezolve în mulńime numerelor rele inecuńi (x )(x+) x+ 63 Se consideră funcńi f:r R, f(x)= x +x+6 Să se rte că f (x) f (), oricre r fi x0r 6 EcuŃi x +px p=0, cu p0r, re soluńiile x şi x Să se verifice dcă expresi x +x x x este constntă 6

65 Fie funcńi f :R R, f (x)=x (m+)x+m, cu m0r Să se rte că soluńiile x şi x le ecuńiei f (x)= 0 verifică relńi x +x x x = 66 Să se demonstreze că prol socită funcńiei f:r R, f(x)=x x+ este tngentă xei Ox x+ y= 6 67 Să se rezolve sistemul de ecuńii xy= 8 x+ y= 5 68 Să se rezolve sistemul de ecuńii xy= 6 69 Se consideră ecuńi de grdul l doile x x+m=0 Să se determine m0r stfel încât ecuńi să dmită soluńii de semne contrre 70 Să se rte că vârful prolei socite funcńiei f:r R, f(x)=x x 3 se flă pe drept de ecuńie 3x+y+=0 7 Să se rezolve inecuńi (x )(x+) 0 7 Să se rte că produsul soluńiilor ecuńiei mx 008x m=0 este constnt, oricre r fi m0r* 73 Se consideră funcńiile f,g:r R, f(x)=x x+, g(x)=x Să se rezolve ecuńi f(x)+g(x)= 7 Se consideră funcńi f:r R, f(x)=x 3x+ Să se clculeze produsul f( )Af( )Af(0)Af()Af() 75 Se consideră funcńi f:r R, f(x)=x +mx+ Să se determine numărul rel m stfel încât minimul funcńiei să fie egl cu 76 Se consideră funcńi f:r R, f(x)=x x+3 Să se demonstreze că f (x), oricre r fi numărul rel x 77 Să se determine numărul rel m stfel încât soluńiile ecuńiei x mx =0 să fie numere rele opuse 78 Să se determine prmetrul rel m stfel încât soluńiile ecuńiei x 3x+m=0 să fie inverse un ltei 79 Să se determine m0r* stfel încât soluńiile ecuńiei x 3x+m=0 să iă semne opuse 80 Să se determine coordontele vârfului prolei socite funcńiei f:r R, f(x)=x x+9 7