FLUCTUAŢII STATISTICE

Σχετικά έγγραφα
Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.

LEGI CLASICE DE PROBABILITATE

3. ERORI DE MÃSURARE

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Prelucrarea numerică a semnalelor, Capitolul 2 2. SINTEZA FILTRELOR NUMERICE

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

APLICAŢII zona tematică 5 -TST-ID-

Eşantionarea semnalelor

5. FILTRE ADAPTIVE BAZATE PE MI IMIZAREA ERORII MEDII PATRATICE

4.6. Caracteristicile motoarelor de curent continuu

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

APLICAŢII zona tematică 5 -TST-ID-

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

ECUAŢII DIFERENŢIALE ŞI CU DERIVATE PARŢIALE PRIN EXERCIŢII ŞI PROBLEME

Modele matematice pentru îmbunătăţirea calităţii sistemelor electrice

CAPITOLUL I ECUAŢII DIFERENŢIALE. α, astfel că tgα=f(x,y).

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

5.1. Noţiuni introductive

Subiecte Clasa a VII-a

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Tema: şiruri de funcţii

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Analiza bivariata a datelor

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară

Curs 4 Serii de numere reale

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

5.7 Modulaţia cu diviziune în frecvenţă ortogonală

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Complemente teoretice. Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; DefiniŃii ale limitei DefiniŃia 1.1.

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

8. SEMNALE EŞANTIONATE

L4. Măsurarea rezistenţelor prin metoda de punte

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE TEORIA PORTOFOLIULUI


Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

CURSUL I PROBABILITATI DISTRIBUTII VARIABILE ALEATOARE. Curs 1 1

Cursul 3 Capitolul 3. Structura atomului Modele atomice Modelul cozonac al lui Thomson (1904)

MECANICA CUANTICĂ. 1. Bazele experimentale ale mecanicii cuantice

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0.

Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regim de comutaţie. Aplicaţii.

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

6. Circuite liniare în regim periodic nesinusoidal

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Lucrarea de laborator nr. 2 VERIFICARILE METROLOGICE ALE MIJLOACELOR DE MASURARE

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

CANALE DISCRETE DE TRANSMISIUNI

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

6.TRANSFERUL DE CALDURĂ

În spectrul de rotaţie al moleculei HCl s-au identificat linii spectrale consecutive cu următoarele lungimi de undă: λ

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.


TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Sistem analogic. Sisteme

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

rs r r â t át r st tíst Ó P ã t r r r â

Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

Transcript:

FLUCTUAŢII STATISTICE Obictul lucrării Î acastă lucrar s dorşt să s vrific şi să s tstz aspctl alatoar al folor cuatic, î ssul dscris ai jos. Aspctl statistic al folor atoic roprităţil discrt al atrii s aifstă pri aspct alatoar. roprităţil cotiu al atrii, rspctiv cl la scară acroscopică, au u caractr statistic. Îtlg pri alator, faptul că fctuâd aclaşi xprit d ai ult ori, î codiţii idtic, procsl ltar au difrit distribuţii î spaţiu şi tip. Cu alt cuvit aspctl d dtaliu al obsrvaţiilor idividual u sut rproductibil d la u xprit la altul. d altă part aspctl statistic, cu ar fi dia, abatra pătratică di, tc. sut rproductibil. Aspctl alatoar, îtâplătoar, al procslor ltar cuatic costau î faptul că apariţia lor î tip şi spaţiu st coplt rproductibilă, îsă cu costrâgri ipus d o rproductibilitat a aspctlor lor statistic Alt costrâgri ar fi lgil d cosrvar a rgii şi a otului citic. Cocptul d xprit succsiv fctuat p aclaşi sist î codiţii idtic, st fudatal. Valoara di obţiută î acst fl st d fapt o di p asabl idtic. U astfl d xplu poat fi ăsurara uărului d dzitgrări î uitata d tip p car o probă radioactivă o przită. aca rfri la dzitgrara radioactivă, a puta gâdi că aspctl alatoar obsrvat î acst xprit pot fi atribuit uor succsiui d fct accidtal cuoscut. Toria cuatică scoat îsă î vidţă că acst fo alatoar obsrvat u pot fi atribuit uor fo accidtal, cuoscut. Toriil lui Bor, Bohr şi a altora ditr 96-97 au codus la ida că aspctul alator trbui să fi cosidrat ca o lg fudatală. ri urar acst aspct trbui să fi cosidrat ca u fapt fudatal, o ipotză d bază, şi u o cosciţă a altor fct. ri acastă algr, fizica cuatică s-a dspris dfiitiv d ca clasică. Ca atar ca c s poat spu, przic, î fizica cuatică st d a da sau a dscri probabilitata d ralizar a uui vit. Tst al aspctlor alatoar przt î fol atoic Să prsupu cazul xpritlor privid dzitgrara uui uclid radioactiv. Măria caractristică, activitata adică uărul d dzitgrări p scudă st o ări di şi ar caractr statistic. aca, ăsurâd activitata uui radiouclid î aclaşi codiţii, spr xplu la itrval d tip gal, s obţi valori c fluctuază î jurul ui valori dii. Î virtuta clor discutat s poat spu că î cazul dzitgrării radioactiv, ca şi î alt fo atoic şi uclar, caractrul statistic u s datorşt uai iprcizii aparatului d ăsură, ci st propriu foului ăsurat. Să prsupu că îtr-o istalaţi prvăzută cu u dtctor d radiaţii şi o sursă radioactivă, s va ăsura vitza d uărar uărul d ipulsuri dtctat î uitata d tip. acă foul d dzitgrar st coplt alator, atuci succsiua d vit d dzitgrar st coplt corlată. Itrvalul d tip îtr două vit dtctat st o variabilă alatoar car ia valori îtâplătoar î jurul ui valori dii. O altă caractristică a acstui xprit st aca că variabila alatoar poat să aibă doar valori discrt, adică u uăr îtrg d pulsuri. Î cl c urază s propu două tipuri d xprit ptru a tsta caractrul alator al dzitgrărilor radioactiv. tru abl lucrări s folosşt o istalaţi obişuită d ăsurar a activităţii ui surs radioactiv forată : - ditr-u uărător lctroic, UMERORT, ptru alitara cu tsiu a fotoultiplicatorului şi uărara pulsurilor şi - o sursă d Co 6 aşzată sub frastra fotoultiplicatorului aşzat îtr-u castl d plub.

A. Tstul d corlaţi acă vitl succsiv d dzitgrar sut alatoar, atuci itrvall d tip îtr două dzitgrări succsiv trbui să fi corlat. tru a vrifica acst aspct s vor ăsura itrvall d tip îtr otl d apariţi a uor pulsuri d la u dtctor car ar î prajă o sursa d radiaţii. Sursa d radiaţii trbui să fi foart slabă, adică cu o activitat foart scăzută ptru a puta ăsura uşor itrvall îtr două dzitgrări sucsiv. S ralizază dci u astfl d xprit. Modul d lucru S dă druul la istalaţi s coctază UMERORT-ul la rţa d V curt altrativ şi s arajază astfl îcât să ur cotiuu. S arajază astfl ca vitza d uărar să fi suficit d scăzută ptru a puta ota covabil otl d apariţi a pulsurilor. Î acst scop s va folosi u crootru xtr, sau crootrul cu car st prvăzut uărătorul. S ăsoară otl t i d apariţi a pulsurilor î ordia lor d apariţi figura şi s forază u şir d dat { t i }. Ficar ot d apariţi a uui ipuls îi corspud u itrval pâă la ipulsul atrior y şi u itrval pâă la ipulsul urător, postrior y. S ăsoară u ar uăr d pulsuri >. Figura Variabila alatoar va fi astfl itrvalul d tip îtr două ipulsuri succsiv şi o vo ota cu y. S va obţi astfl u şir d valori suficit d ar { y i } şi { y i } ptru vitl atrioar şi rspctiv ptru cl postrioar. i acst şir d valori put calcula o sri d ării statistic. Asfl, s vor calcula ptru dtalii s poat cosulta Axa A3 a- valoara di arittică a şirului d itrval atrioar y d < y i > şi valoara di a şirului d itrval postrioar y d < y i > b- valoara di a itrvalului ditr două pulsuri coscutiv <y i > S rprzită datl obţiut îtr-u grafic...

B. istribuţia oisso I acastă part s va vrifica fucţia d distibuţi oisso, car dscri apariţia folor rar, adică a vitlor cu probabilitat d apariţi foart ică şi costată Axa A5. istribuţia oisso s dduc ca u caz liită al distribuţii bioial ptru vitl alatorii cu probabilitat foart ică d apariţi p<<, î tip c uărul d rptări st aşa d ar îcât produsul p răâ costat. otâd: M p robabilitata, k ca u vit să apară d k ori dată d distribuţia bioială; va trc ptru î : p p dată d distribuţia oisso. Ca şi î cazul distribuţii bioial, variabila alatoar poat lua uai valori îtrgi. Costata poat lua oric valoar pozitivă. Modul d lucru tru vrificara xpritală a distribuţii oisso s folosşt acaşi istalaţi dar cu alt stări. Î acst scop:. S coctază UMERORT-ul la rţa V altrativ.. Butoul d la blocul d alitar al UMERORT-ului s trc î poziţia REŢEA-LUCRU. 3. tru a ăsura î cicluri rptat d scud tip-ăsură şi scud pauză îtr ăsurători coditii stabilit ca opti ptru acastă lucrar butoul d la blocul IMULSURI-SECUE s trc p scud, iar butoul d la blocul CICLUL UIC-CICLURI REETATE s trc î poziţia scud. asi, la blocul STO UĂ ITRARE butoul s trc î poziţia T î drapta-sus FM. 4. S fac aproxiativ dtriări car s rprzită sub fora ui histogra distribuţi xpritală, fucţi d, ud st frcvţa d apariţi a ipulsuri î itrvalul costat d scud. 5. S calculază valoara di: ax o ax o 6. S calculază frcvţa ν d apariţi a ipulsuri p baza distribuţii oisso a acstor frcvţ ax, ν şi s copară distribuţia acstor frcvţ distribuţia tortică cu distribuţia xpritală obţiută la puctul 4.

7. S calculază: ax i i σ xp şi s copară cu σ t Rzultatl s vor aşza îtr-u tabl d fora: Tablul - - - ν k Figura 3 Bibliografi:. E.H.Wicha, Fizică cuatică, Cursul d fizica Brkly, vol IV, Ed. idacticaă şi dagogică, 983; pp-48-73;. F.Rif, Fizică statistică, Cursul d fizică Brkly, vol.5. Ed. idactică şi dagogică, 983; cap., Axa p.366, 3. L..Ladau, E.M.Lifsit, Fizică statistică, Fizică tortică, vol.v, Ed. Thică, 988

A Mdia şi abatra pătratică di AEXĂ istribuţii statistic Valoara di s calculază cu ajutorul rlaţii: ax o ax o Frcvţa ν d apariţi a ipulsuri s calculază p baza distribuţii tortic cosidrat oisso î cazul d faţă cuoscâd xprsia probabilităţii d apariţi a vit ipusuri: ax, ν Abatra pătratică di s calculază utilizâd rlaţia: ax i i σ xp ud σ xp rprzită abatra stadard. tru distribuţia oisso, abatra stadard tortică st dată d: σ t A istribuţia oisso dfiiţi şi proprităţi istribuţia oisso s dduc ca u caz liită al distribuţii bioial ptru vitl alatorii cu probabilitat foart ică d apariţi p<<, î tip c uărul d rptări st aşa d ar îcât produsul p răâ costat. otâd: M p robabilitata, k ca u vit să apară d k ori dată d distribuţia bioială; va trc ptru î : p p data d distribuţia oisso. Ca şi î cazul distribuţii bioial, variabila alatoar poat lua uai valori îtrgi.costata poat lua oric valoar pozitivă.

roprităţi. ptru şi valoril p car l poat lua dvi foart ari şi doarc, rzultă. Cofor dfiiţii ri urar, valoara di a variabili alatorii st gală cu costata: p. 3. aici + + + şi dci σ 4. S vd că o, dci probabilitata d a u ava loc ici u vit st cu atât ai ar cu cât valoara di st ai ică. 5. oarc variabila alatoar ia uai valori îtrgi, rprztara grafică a fucţii s fac pritr-o histograă vzi figura 3. Î figura 3 s vd că cu cât st ai ic cu atât distribuţia st ai asitrică. tru u itrg, probabilitata axiă ar loc ptru două valori al variabili alatorii. S vd uşor că: ci ptru şi ptru - probabilităţil d apariţi sut gal şi axi.