sistemelor de algebrice liniarel

Σχετικά έγγραφα
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII ALGEBRICE NELINIARE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 4 Serii de numere reale

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Analiza bivariata a datelor

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

METODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

TEMA 1: FUNCȚII LINIARE. Obiective:

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Sisteme liniare - metode directe

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

IV. Rezolvarea sistemelor liniare

Varianta 1

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,...

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

CAPITOLUL 4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE Produs scalar. Spaţii euclidiene şi spaţii unitare-definiţie

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

Subiecte Clasa a VII-a

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

riptografie şi Securitate

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Cap.2. Sisteme de ecuaţii algebrice liniare - metode directe (II)

Integrala nedefinită (primitive)

Curs 1 Şiruri de numere reale

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

matricelor pătratice de ordinul 2, cu elemente numere reale; a11 a12 a13, mulńimea matricelor pătratice de ordinul 3, cu elemente

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII DIFERENŢIALE ORDINARE

METODE NUMERICE. Note de curs

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Varianta 1 - rezolvari mate MT1

Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor de ecuatii liniare

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

ECUATII NELINIARE PE R

Ecuatii trigonometrice

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Universitatea Dunărea de Jos METODE NUMERICE. Gabriel FRUMUŞANU

Sisteme de ecuaţii diferenţiale

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

Seminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

MODELAREA MATEMATICĂ A SISTEMELOR CONTINUE

5.1. Noţiuni introductive

CURS 11. Rădăcină unei ecuatii: Cum se defineste o rădăcină aproximativă?

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

Transcript:

Uivesitatea Tehică a Moldovei Facultatea de Eergetică Catedra Electroeergetica Soluţioarea sistemelor de ecuaţii algebrice liiarel lect.uiv. Victor Gropa «Programarea si Utilizarea Calculatoarelor I» Cupris Sisteme de ecuaţii algebrice liiare Metode directe de soluţioare Metoda elimiării a lui Gauss Metode iterative de soluţioare Metoda lui Gauss-Seidel

Sisteme de ecuaţii algebrice liiare Cosiderăm sistemul de ecuaţii algebrice liiare: Acest sistem poate fi scris sub formă matricială: ude: A rezolva sistemul de ecuaţii dat îseamă a determia toate ecuoscutele x di sistemul de ecuaţii prezetat. Sisteme de ecuaţii algebrice liiare Petru orice sistem de ecuaţii liiare pot exista 3 posibilităţi:. Sistemul de ecuaţii are o soluţie uică (î acest caz se spue că sistemul este compatibil determiat). 3 ORIGIN:= 2 0 0 0.5.5 2 A := 2 2 B := lsolve( A, B) = Se observă că dreptele se itersectează umai îtr-u puct.

Sisteme de ecuaţii algebrice liiare 2. Sistemul de ecuaţii are o ifiitate de soluţii (î acest caz se spue că sistemul este compatibil edetermiat). 2 0.5 0 0.5 0 0.5.5 2 Se observă că soluţiile descriu ua şi aceeaşi dreaptă. Sisteme de ecuaţii algebrice liiare 3. Sistemul de ecuaţii u are soluţii (adică este icompatibil). 2 2 4.5 0.5 0 0 0.5.5 2 Se observă că dreptele sut paralele.

Sisteme de ecuaţii algebrice liiare Dacă determiatul matricii A este diferit de 0 (matricea este esigulară), atuci sistemul de ecuaţii este compatibil determiat. Soluţia sistemului poate fi scrisă sub forma: x = A - b Există două clase de metode de rezolvare a sistemelor algebrice liiare: - metode directe sau exacte, care furizează soluţia îtr-u umăr fiit de paşi, î ipoteza că toate calculele se fac exact (Cramer, elimiarea gaussiaă, Cholesky) şi - metode iterative, care aproximează soluţia geerâd u şir care coverge către aceasta (Jacobi, Gauss-Seidel, SOR). Metoda elimiării a lui Gauss Metoda costă î elimiarea succesivă a ecuoscutelor îtr-o maieră care coduce la u umăr de operaţii mult mai redus decât procedeul care ar utiliza regula lui Cramerşi calculul determiaţilor corespuzători. Metoda elimiării a lui Gauss are două etape: - trasformarea sistemului dat îtr-uul echivalet, triughiular; - rezolvarea sistemului triughiular pri substituţie iversă. Elemetul a i,i plasat pe diagoala pricipalăse umeşte pivot.

Joha Carl Friedrich Gauss (777-855) A fost uul ditre cei mai mari matematiciei ai secolului al ouăsprezecelea şi probabil ai tuturor timpurilor. A trăit aproape toată viaţa î Gottige, ude a fost directorul observatorului astroomic 40 de ai. Î timpul studeţiei la Gottige, Gauss a descoperit că poligoul cu 7 laturi poate fi costruit cu rigla şi compasul, rezolvâd astfel o problemă deschisă a atichităţii. A avut cotribuţii fudametale î teoria umerelor, geometrie difereţială şi eeuclidiaă, fucţii eliptice şi hipergeometrice, mecaică cerească şi geodezie şi diverse ramuri ale fizicii, î special magetism şi optică. Lucrările lui Gauss î domeiul cuadraturilor umerice cotiuă muca predecesorilor săi Newto şi Cotes. Metoda elimiării a lui Gauss Exemplu: 3 2 2 4 2 ORIGIN:= A 4 := b := := legth( b) = 4 3 3 3 5 2 MTG( a, ) := for i.. a c a i, i for j i.. + a i, j a i, j c for k i +.. D a k, i for h i.. + a a a D k, h k, h i, h b, + SOL( b) := x b, k while x k > 0 s 0 for j k +.. s s + b x k, j j x b s k k, + k k 3 2 3 2 2 4 2 4 C augmet( A, b) 0.5 2 := = MTGC (, ) = SOL( MTG( C, ) ) 3 3 3 5 0 0.304 0.609 T = (.665 0.067 0.00 0.468).665 + 3 ( 0.067) + 20.00 + ( 0.468) = 0.998 2 0 0 0 496 232

Metoda lui Gauss-Seidel Pricipiul geeral al metodelor iterative poate fi prezetat pri aalogie cu metoda iteraţiei simple de rezolvare a ecuaţiei F(x) = 0, î care ecuaţia origială este trascrisă ca: ce coduce la procedeul iterativ: Î această metodă, ideea costă î a folosi oile valori ale compoetelor vectorului ecuoscutelor x (k+) imediat ce au fost calculate. Procesul de iteraţie se va îtrerupe câd se va satisface codiţia: x (i+) -x (i) ε Metoda lui Gauss-Seidel Exemplu: 8 5 2 0 5 0 2 2 eps := 0.00 ORIGIN:= A 3 := b := 2 2 8 2 2 := legth( b) = 4 0 2 2 5 8 8 5 2 0 5 0 2 2 3 D augmet( A, b) 2 := = x := 2 2 8 2 2 0 2 2 5 8 SDELD (, x,, eps) T = (.543 2.378 0.726 2.26) 8.543 + 5 ( 2.378) 20.726 + 0 = 0.998 SDELa (, x,, eps) := L 0 while L 0 x L for k.. s a k, + for j.. s s a x k, j j s s a k, k x x + s k k L 0 if s eps