METODE NUMERICE IN INGINERIA ELECTRICA
|
|
- Ἀναίτις Βουγιουκλάκης
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 METODE NUMERICE IN INGINERIA ELECTRICA Notte de urs: 4 5, semestrul S.l. Dr. Ig. Mh Iul REBICAN mh.reb@upb.ro Curs: jo, 8: - :, EA4 Cosultt: mrt 6: - 7:; jo -; EC5 IE, hol EB, etj Uverstte Polteh Buurest Fultte de Igere Eletr Buurest, 4 5
2 Curs - ore/spt. - jo, 8-, EA4 S.l. dr. g. Mh REBICAN Lbortor - ore/spt. - merur, 8-8, EB- S.l. dr. g. Mh REBICAN As. g. Mh POPESCU As. g. Sor LUP Lbortor tvtte semestrl - 5% Referte % Teste plt umere % refere s sesue Teste mplemetre C/Mtlb % Eme srs sesue de r - 5% subete plt umere % subet pseudood %
3 Bblogrfe Pg web urs MN regul de otre, ltele Idrumr de lbortor MN: M. Reb, G. Cupr, D. Io D. Io - Metode umere ger eletr, Ed. Mtr Rom, Buurest, 998 W.H. Press - Numerl repes C
4 Obetul ursulu - desrere metodelor pr re se pot rezolv u jutorul lultorulu probleme de gere eletr formulte oret d.p.d.v. mtemt Problem rel model fz mrm fze model mtemt spt mtemte model umer dsret spt dsrete lgortm metod de rezolvre tpur bstrte de dte progrm strutur de dte spefe probleme Solute 4
5 Igere eletr sstt de lultor Computer ded egeerg - CAE Igere eletr Metode umere ger eletr Mtemt Stt lultorelor Alz umer Progrmre Formulre oret probleme d.p.d.v mtemt: utte solute Alz erorlor Algortm umer 5
6 Tpur de probleme ger eletr Alz rutelor eletre rezstve lre Alz rutelor eletre rezstve elre Alz rutelor eletre regm trztoru Alz mpulu eletromget regm sttor Alz mpulu eletromget regm ussttor Alz mpulu eletromget regm geerl 6
7 Cotutul ursulu. Algortm s strutur de dte. Eror lule umere. Metod dret Guss de rezolvre sstemelor de eut lre 4. Metode tertve de rezolvre sstemelor de eut lre 5. Alz umer rutelor eletre regm permet 6. Iterpolre poloml futlor rele 7. Dervre umer futlor rele 8. Itegrre umer futlor rele 9. Metode tertve de rezolvre eutlor elre. Metod Euler de rezolvre eutlor dferetle de ord. Alz umer rutelor eletre regm trztoru 7
8 . Algortm s strutur de dte Algortm metod de rezolvre ue probleme bzt pe desompuere s etpe smple, elemetre, suseptble de f mplemette pe u lultor. Pseudolmbjul pseudoodul metod de desrere s reprezetre lgortmlor. St pseudoodulu u este strt s uprde uvte hee d lmb rom. Lle pseudolmbjulu sut de dou felur: delrt, le re desre dtele; strutue, le re desre tu. Vrbl zo de memore detft pr: ume dres zoe de memore ude se fl vrbl; vlore otutul zoe de memore; tp fute de est se terpretez vlore. 8
9 St delrtlor Tpur de vrble:. Smple fudmetle: tp ume_vr log: log, b treg: treg N rel: rel m rter: rter. Agregte tblou: tblou regstrre: regstrre 9
10 Tblou multme de dte de els tp Delrt tbloulu: tblou tp_smplu ume_tblou [dmesue] E.: tblou rel V []; tblou de elemete rele treg N tblou rel W [N]; lore dm de memore Referre l tblou pr de E.: V, V, V, V,
11 Iregstrre multme de dte de tpur dferte Delrt regstrr: regstrre ume_regstrre tp_smplu_ ume_mp_ tp_smplu_ ume_mp_ E.: regstrre put log rtez rel rel Referre l regstrre: ume_regstrre.ume_mp E.: put. put.rtez
12 St strutulor Tpur de strutu:. Smple. Struturte de trre de esre de trbure sevet dez lul rut
13 Istrutu smple Istrutue de trre: teste ume_vrbl E.: teste N; umr de odur teste, b Istrutue de esre: sre ume_vrbl E.: sre N Istrutue de trbure: ume_vrbl = eprese Epres meste de operz s opertor: log rezulttul evlur este de tp log, uprde: opertor log: s, su, u, se pl operzlor log opertor de relte: <, >,,, ==, se pl operzlor rtmet
14 E.: log l, p, q rel, b l = p su q l = < b l = = b rtmet rezulttul evlur este de tp rtmet, uprde: opertor rtmet: +, -, /,,, s, os, se pl operzlor rtmet E.: rel, b, m m = + b m = m + m = m m = / b 4
15 Istrutu struturte Sevet: multme de strutu srse dett u sub lt E.: = b - m = + b Dez: - fr ltertv d odte [tu] ; odte de tp log sevet - u ltertv d odte [tu] sevet ltfel sevet 5
16 E.: modulul uu umr rel, =, d -, d < rel, modul teste d tu modul = ltfel modul = - sre modul Clul: - se foloseste d vem de repett tu - u test tl: t tmp odte [repet] sevet 6
17 E.: - u test fl: sevet se eeut el put o dt repet sevet p d odte; C : t tmp!odte - u otor: sevet se eeut de or petru otor = vl_tl, vl_fl[, ps] [repet] sevet s treg, ; dmesue s otor rel s tblou rel [] s = petru =, [repet] 7 s = s +
18 Rut: - proedur; - fut. Deft proedur: proedur ume_proedur rgumete formle de trre/esre ; ometr delrt strutu retur Apelul proedur: ume_proedur rgumete tule de trre/esre Obs.: umrul, tpul, orde rgumetelor prmetrlor tule trebue s fe dete u ele le rgumetelor formle! 8
19 E.: Determre mmulu, mmulu umere rele ; deft proedur ; progrmul prpl proedur MM, b, m, M rel, ; m=m,b, M=m,b rel m, m rel, b; rgumete de trre teste, rel m, M; rgumete de esre MM,, m, m d < b tu sre m, m m = stop M = b ltfel Obs.: C : vod futo m = b M = retur 9
20 Deft fute: fute ume_fute rgumete formle de trre ; ometr delrt strutu tore vlore Apelul fute: ume_vrbl = ume_fute rgumete tule de trre Obs.: - umrul, tpul, orde rgumetelor tule trebue s fe dete u ele le rgumetelor formle! - fut tore dor u sgur prmetru de esre - fut este semee fute d mtemt
21 E.: Determre modululu uu umr rel ; deft fute ; progrmul prpl fute modul rel, m rel ; rgumet de trre teste rel rez; rgumet de esre m = modul d tu sre m rez = stop ltfel rez = - Obs.: C : flot futo tore rez
22 E.: produsul slr vetor p Pseudood: treg, ; rel p tblou rel [], [] teste petru =, p = teste, petru =, p=p+ sre p stop C : #lude<stdo.h> t m { t,; flot p,[],[]; prtf"="; sf"%d",&; for=;<=;++ { prtf"[%d]=",; sf"%f",&[]; } for=;<=;++ p=; { prtf"[%d]=",; sf"%f",&[]; } for=;<=;++ { p=p+[]*[]; } prtf"p=%5.f\",p; }
23 Evlure lgortmlor Algortmul: s fe smplu; se lzez d.p.d.v. l tmpulu de lul, eesrulu de memore, urtet solute. Ordul de omplette d.p.d.v. l tmpulu de lul = relt dtre tmpul de lul eprmt umrul de opert elemetre +, -, *, /, s dmesue probleme. tmp = * lgortm lr, de ordul : T = O, produsul slr tmp = * lgortm ptrt, de ordul : T = O, dure mtrelor ostt, depde de sstemul de lul Algortm de ordul 4 de evtt!!! Neesrul de memore = umrul de lot elemetre utlzte umere rele. rel ; M = O tblou rel v[]; M = O; tblou rel [][]; M = O ;
24 s = - T = O, ordul petru =, s = s + - T = O, ordul petru =, petru j =, j = j + j - T = O, ordul petru =, petru j =, petru =, = j + j - T = O, ordul E.: produsul slr vetor T = O M = O+ 4
25 E.: petru =, s, os opert elemetre petru j =, T = O, M = O + s j = s * + os b*j optmzre petru =, = s * = os b* petru =, petru j =, T = O, M = O ++ s j = + j 5
26 . Eror lule umere Solut uu lgortm mplemett pe u sstem de lul este fett de eror umere. Tpur de eror: eror de rotujre, dtorte reprezetr fte umerelor rele pe u sstem de lul; eror erete, dtorte dtelor de trre, um r f dte obtute pe le epermetl; eror de truhere, dtorte promr fte uor proese mtemte teoret fte. 6
27 Evlure tttv erorlor solut et, solut umer Erore bsolut: e Mrge eror bsolute: e, e e Erore reltv: Mrge eror reltve: r r r E.: Mrge eror reltve petru umrul π.45...;. 4 fre semftve e r %, e.5... r.6.6%.4.6%
28 Eror de rotujre Mrge eror reltve de rotujre: r umrul de fre semftve le lultorulu E.: 6 r 5.% Pseudood ; lulez erore reltv de rotujre: eps rel eps eps= repet eps=eps/ p d + eps = sre eps ude este Obs.: eps - zeroul ms el m mre umr rel re dut l utte u shmb rezulttul., 8
29 Eror erete dte de trre ALGORITM solut D, tu lgortmul este stbl dpdv umer D, tu lgortmul prezt stbltt umere. forte m mre dure: ; r sdere: ; r r r multre: ; r r r mprtre: / ; r r r Opert de sdere dou umere forte propte este stbl umer dtort feomeulu de ulre pr sdere E.:..%;..% 4.45.%;.89% r r 9
30 Eror de truhere Erore de truhere este de ordul prmulu terme egljt proesul mtemt. Dezvoltre sere Tlor fute = s este: ! 5! 7!! Ser se truhz dup termeul de rg : r! Pe u sstem de lul, pr dure uu umr ft de terme ue ser, erore de truhere se sturez l zeroul ms!
31 . Metod dret Guss de rezolvre sstemelor de eut lre Metod dret: solut sstemulu de eut se obte dup u umr ft de ps.... b... b A b b A mtre oefetlor, deta b vetorul termelor lber vetorul euosutelor Metod Guss: - etp de elmre: A deve superor trughulr; - etp de retrosubsttute substtute regresv: determre propru-zs euosutelor.
32 Etp de elmre petru = b b b L L L L L L b b b L L L L L L b b b L L L " L L L b b b b b b
33 Etp de retrosubsttute " " b b b L L L " " " b b b " A pvot ",, " " b b b
34 Pseudood proedur Guss_fp,, b, ; delrt treg,, j, rel s, p tblou rel,, b, ;elmre petru =, ; etpele elmr petru = +, ; prurge olo de sub pvot p = / petru j = +, ; prurge l, l drept pvotulu j = j j p b = b b p ; retrosubsttute = b / petru =,, s = b petru j =, +, s = s j j = s/ retur 4
35 progrm prpl ; delrt treg,, j tblou rel,, b, ; troduere dte trre teste ; dmesue probleme petru =, petru j =, teste j ; elemetele mtre teste b ; elemetele vetorulu termelor lber ; pelre proedur metod de rezolvre Guss_fp,, b, ; fsre dte esre petru =, sre ; elemetele vetorulu euosutelor stop 5
36 T = O / lgortm de ordul dpdv l tmpulu de lul M = O ++ lgortm de ordul dpdv l eesrulu de memore u est erore de metod pe u sstem de lul pr eror de rotujre dtele de trre A, b trodu eror erete A - mtre slb odtot oefet u vlor forte m s vlor forte mr eror de rotujre mportte Erore solute umere : rezduul: r A b erore bsolut: e erore reltv: ε e/ Determre vlor eror se fe de fpt pr orm s: orm euld: orm Cebsev: e e m, e e 6
37 Strteg de pvotre pvot ul metod Guss esuez! pvotre prtl: se permut lle, lgortm smplu pvotre totl: se permut lle s oloele, lgortm omplt, tmp de lul rdt pvotre dgol: petru pstrre smetre mtre A petru eror de rotujre mme, se permut l u pvot s l u oefetul el m mre modul de sub pvotul ul 7
38 8 E.: z z z L L L z 4 L L L z z z L L L 6 L L L 5 z z z L L L " L L L " z z z L L L z z z
39 4. Metode tertve de rezolvre sstemelor de eut lre Metod tertv: solut sstemulu de eut se obte pr geerre uu sr de solut re tde tre solut et. proprette de utoorete eror: solut umer pote f m pres det solut metode drete Guss; lgortm hbrd: se pl metod Guss s se otu u o metod tertv petru rfre solute. A F b A b lm - formul de reuret; F plte u put f F tu A B C B C b B C B b M M u u, M mtre de terte - formul de reuret 9
40 rz de overget: ρm m, ude detm λi proesul tertv este overget d petru ore mtre: ρm M, ρm M ρm metod tertv este overget! Metode tertve: metod deplsrlor smulte Job metod deplsrlor suesve Guss-Sedel; metod suprrelrlor suesve Frel-Youg; metod dretlor lterte Peem-Rhford; metod tertlor blo. 4
41 Metod Job A A L D U B C B D; C L U M B C D L U; u B b D b M u D bl U - formul de reuret L : b j j j, j,, solut l psul uret se determ d solut de l psul teror sut eesr do vetor solute 4 b
42 Metod Guss-Sedel A L D U B C M B C L D U; B L D; C U u B b L D b M u L D b U - formul de reuret L : b j j j j j j,, solut l psul uret se determ d solut de l psul teror s ompoetele dej lulte le solute urete; prpul Sedel: medt e o ompoet fost determt, e este folost lulele urmtore, loud vlore vehe re se perde este eesr u sgur vetor solute b 4
43 l metodele Job s Guss-Sedel, o odte sufet petru overget lor este mtre A s fe dgol domt j,, j, j odtle de oprre le proesulu tertv: d orm eror Cuh este m m det o vlore mpus eror, ε: e d umrul mm de tert este ts proes dverget erore de metod este erore de truhere metod Guss-Sedel este m rpd overget det metod Job petru mtr smetre s poztv defte, metod Guss-Sedel este de promtv dou or m rpd det metod Job. metodele tertve u geerez umpler le mtrer, utle petru rezolvre sstemelor u mtre rr 4
44 Pseudood proedur Job,, b,, rt, eps ; delrt treg, rt,, j, rel s, err tblou rel,, b,, ;tlzr = petru =, = ; tert repet err = petru =, s= b petru j =, s = s j j s = s + = s/ s= 44
45 d err < s tu err = s petru =, = = + p d err < eps su > rt retur 45
46 proedur Guss-Sedel,, b,, rt, eps ; delrt treg, rt,, j, rel s, err tblou rel,, b, ;tlzr = petru =, = ; tert repet err = petru =, s= b petru j =, s = s j j s = s + / err = err + s = s = + err = sqrterr T = Om, ude m este umrul de tert; d m <, lgortm de ordul dpdv l tmpulu de lul M = O + lgortm de ordul dpdv l eesrulu de memore 46
47 p d err < eps su > rt retur progrm prpl ; delrt treg,, j, rt rel eps tblou rel,, b, ; troduere dte trre teste rt, eps ; umr mm de tert s erore mpus teste ; dmesue probleme petru =, petru j =, teste j ; elemetele mtre teste b ; elemetele vetorulu termelor lber ; pelre proedur metod de rezolvre Guss_Sedel,, b,, rt, eps ; fsre dte esre petru =, sre ; elemetele vetorulu euosutelor stop 47
48 48 E.: metod Job z z z z 4 6 mtre sstemulu este dgol domt z z z z z z
49 49 metod Guss-Sedel z z z z z z
50 5. Alz umer rutelor eletre regm permet Crut eletr rezstv lr u N odur s L ltur: R E f U R I E Metod potetlelor l odur: G V I s G mtre oduttelor odle N- N- I s vetorul jetlor de uret N- V vetorul potetlelor odurlor N- Cotrbutle ltur rutulu l mtre G s vetorul I s : Mtre G I Vetorul I s R ; =, L olo olo f l /R -/R -E /R l f -/R /R E /R 5
51 Pseudood progrm prpl ; delrt treg N, L,,, j tblou treg L, fl tblou rel RL, EL, UL, IrtL tblou rel GN, N, IsN, VN rel p, pg ; PREPROCESARE ; Itroduere dte trre teste N, L ; umr de odur, umr de ltur petru =, L teste, f ; odul tl, odul fl le ltur teste R, E ; rezstet, tesue eletromotore le ltur ; Geerre utomt struturlor de dte pr prugere lturlor rutulu ; tlzre petru =, petru j =, G j = Is = 5
52 ; prurgere ltur petru =, L =, = f, G = G + /R G = G + /R G = G /R G = G /R Is = Is E /R Is = Is + E /R ; PROCESARE ; rezolvre sstem u N- eut Guss_fpN-, G, Is, V V N = ; potetl ul l odulu de refert ; POSTPROCESARE ; determre uretlor s tesulor lturlor, puterle osumt s geert pg = ; putere geert p = ; putere osumt 5
53 ; prurgere ltur petru =, L =, = f, U = V V Irt = U + E /R pg = pg + E Irt p = p + R Irt Irt ; fsre solut petru =, L sre, Irt, U sre p, pg stop Mtre G este rr, m utle sut metodele tertve. Erorle erete s de rotujre se propg proesul de lul s pot geer stbltt umere mportte mtre sstemulu este slb odtot. Astfel, vlorle puterlor osumt s geert pot s u fe egle p l ultm zeml. 5
54 6. Iterpolre poloml futlor rele Fe fut f:[,b] IR, f= reprezett pr dte tbelr: se uos vlorle fute dor tr-o rete de pute d domeul de defte, umte odur.... rete de dsretzre u + odur Iterpolre reprezt promre fute u u polom, stfel evlure fute se redue l opert rtmete elemetre. Problem fudmetl terpolr ost determre ue fut g:[,b] IR de form: g, re promez fut f, vd eles vlor odurle retele de dsretzre u vlorle fute f: 54
55 g f,, - odt de terpolre φ, =, fut de bz, dte de trre le probleme de terpolre. Numrul de odur le retele de dsretzre = umrul de fut de bz = +. Problem este be formult s re solute u d futle de bz sut lr depedete s odurle retele de dsretzre sut dstte. Prt, oefet sut euosutele probleme de terpolre. 55
56 56. Metod ls de terpolre Futle de bz sut lese stfel: Fut de terpolre deve: Grdul polomulu este u m m det umrul de odur: + odur polom grdul D odtle de terpolre rezult sstemul de eut lgebre lre + eut, + euosute:,...,,...,,, g...,,...,,, g g g g Metode de terpolre globl
57 57 mtre sstemulu u este dgol domt, u se pl metode tertve. tmpul de pregtre determre oefet este / metod dret Guss, mult pre mre. tmpul de evlure este. erorle solute sut mr, deoree mtre sstemulu este slb odtot petru vlor mr le grdulu > 5 futle de bz dev prope lr depedete.,...,, , g
58 58. Metod Lgrge Futle de bz φ = l, sut ortogole u proprettle: reprezetd polomele Lgrge: Coefet se determ stfel:,,, j l l j l l l
59 59 Astfel, polomele Lgrge u form fl: Fut de terpolre Lgrge este: l,, l g
60 6 D odtle de terpolre, rezult sstemul: Fut de terpolre Lgrge re form fl: l g g,, l l l l l l l l l ,,...
61 6 Czur prtulre: = odur pr re tree o drept: = odur pr re tree o prbol: mtre sstemulu este dgol. tmpul de evlure este 4, s reprezt tmpul totl lusv pregtre dtelor. mtre sstemulu este forte be odtot futle de bz sut ortogole. g g
62 6 petru redue tmpul de evlure, re lude s pregtre dtelor, fut de terpolre Lgrge se modf stfel: ude oefet p se pot determ te de evlure propru-zs etp de pregtre: g, p g p,,
63 Petru metod Lgrge u pregtre, tmpul de pregtre este, r tmpul de evlure este 5, ee e reprezt u vtj mportt d se efetuez forte multe evlur le fute de terpolre Lgrge. 6
64 64. Metod Newto Futle de bz φ sut lese stfel: Fut de terpolre Newto este:,, g g
65 65 D odtle de terpolre, rezult sstemul u o mtre de form trughulr feror, re se rezolv pr subttute progresv: g,, f f f f,...,,, ,,, f,,,,..., Coefet sut dferetele dvzte de ordul, f,...,,
66 66 Dferetele dvzte de ordul, se determ reursv, d dferetele dvzte de ordul -: Astfel, dferetele dvzte de ordul sut: dferetele dvzte de ordul sut: r ele d urm, dferet dvzt de ordul este:,...,,,...,,,...,, f f f...,,,,, f f,...,,,,,,,,,, f f f f f f.,...,,,...,,,...,, f f f
67 67 Fut de terpolre Newto re form fl: mtre sstemulu este reltv be odtot. tmpul de pregtre determre oefet este /. tmpul de evlure este. permte mrre grdulu polomulu de terpolre, pr dugre uu od ou reteu de dsretzre, u reutlzre oefetlor de l grdul teror, re u se modf, de u u efort mm de lul. stfel, est otrol utomt supr eror de terpolre. f g,...,,...,...,,...,,, f f f g
68 Metode ls, Lgrge, Newto sut metode de terpolre globl, e determ u sgur polom de grd re s tre pr ele + pute le retele de dsretzre Deoree polomul de terpolre este u =, est o drept u e tree pr ele dou pute; =, est o prbol u e tree pr ele tre pute,, ele tre metode rulte pe u lultor del, de preze ft re u est eror de rotujre r furz ees solute. Erore de terpolre este erore de truhere, re depde vers proportol de grdul polomulu de terpolre,, s dret proportol de psul de dsretzre, h= - =t. rete uform. Teoret, erore sde u restere grdulu polomulu de terpolre, dr petru umte fut, de eemplu fut Ruge, s- observt o omportre otrr pe o rete uform. 68
69 Petru fut Ruge, restere umrulu de odur le retele de dsretzre uforme odue l prt de oslt mportte le fute de terpolre tre odurle retele, spel l petele domeulu de defte. Solut este utlzre ue retele euforme, le re odur sut hr rdle polomulu Cebsev, ee e reprezt terpolre euform Cebsev. Iterpolre Cebsev u se pote pl futlor defte tbelr, trebue s se uos epres lt fute petru evlure este rdle polomulu Cebsev. 69
70 Pseudood fut terp_l,,, rt ; evluez fut de terpolre Lgrge fr pregtre putul rt treg ; grdul polomulu tblou rel +, + ; reteu de dsretzre, d de l l rel rt ; putul re se doreste evlure fute de terpolre rel rt ; vlore fute de terpolre rt rel s rt = petru =, s = petru j =, d j tu s = s rt j / j rt = rt + s tore rt 7
71 proedur preg_l,,, p ; pregteste dtele petru terpolre Lgrge treg ; grdul polomulu tblou rel +, + ; reteu de dsretzre, d de l l tblou rel p+ ; oefet polomulu, dte pregtte, d de l l petru =, p = petru j =, d j tu p = p / j retur 7
72 fut evl_l,,, rt, p ; evluez fut de terpolre Lgrge u pregtre putul rt treg ; grdul polomulu tblou rel +, + ; reteu de terpolre, d de l l tblou rel p+ ; oefet polomulu, dte pregtte, d de l l rel rt, rt, s s = petru =, s = s rt d s = tu tore rt = petru =, rt = rt + p /rt rt = s rt tore rt 7
73 progrm prpl ; delrt treg, rel rt, rt tblou rel +, + ; troduere dte trre teste rt ; putul re se doreste evlure fute de terpolre teste ; grdul polomulu petru =, teste, ; odurle retele de dsretzre ; pelre fute metod de terpolre Lgrge fr pregtre rt = terp_l,,, rt ; fsre dte esre sre rt ; vlore fute de terpolre rt stop 7
74 Metode de terpolre lol Metod de terpolre lr pe portu Nu se determ u sgur polom pe tervlul [, ] l metodele de terpolre globl. Pe fere subtervl [, + ] se determ te u polom de grdul. Astfel, tre dou odur suesve,, s +, +, grful fute este promt u drept re ueste odurle respetve. Grful fute f este promt u l polgol g re ueste tote odurle retele de dsretzre. Petru : g, 74
75 7. Dervre umer futlor rele Fe fut f:[,b] IR, f= reprezett pr dte tbelr: se uos vlorle fute dor tr-o rete de pute d domeul de defte, umte odur.... =? =? =? rete de dsretzre u + odur Dervre umer se bzez pe terpolre umer! D se determ fut de terpolre g:[,b] IR re tree pr odurle retele de dsretzre, tu dervt umer fute f se obte pr dervre fute g, re reprezt u polom de grdul. 75
76 76 Petru =, fut de terpolre este u polom de grdul : r dervt s este o ostt pe tervlul [, ]: Astfel, promre de ordul uu dervte umere este dsotu odurle retele de dsretzre:, g g g g formul progresv de ordul formul regresv de ordul
77 77 Petru =, fut de terpolre este u polom de grdul : r dervt s este u polom de grdul pe dvzue [,, ]: Petru o rete de dsretzre uform, h= - =t., promrle de ordul do le dervte umere sut: h g formul etrt de ordul, g g h g 4 formul progresv de ordul h g 4 formul regresv de ordul
78 Petru determre dervte umere odurle retele de dsretzre, se reomd utlzre: formule etrte de ordul odurle terore formule progresv de ordul su prmul od formule regresv de ordul su ultmul od. Petru determre dervte tr-u put dfert de odurle retele de dsretzre, se utlzez terpolre umer pe o rete de dsretzre dfert,, =,. Petru lul dervtelor de ord superor dou dervt, tre dervt, ptr dervt,..., se utlzez promr de ord mre. De eemplu, petru determre umer ele de- dou dervte, este eesr el put u polom de grdul petru obte o fute otu. 78
79 Dervre umer este fett de erore de truhere. Teoret, erore de truhere sde u restere ordul promr. Dtort feomeulu Ruge, formulele de dervre de ord superor > 5 pot f fette de eror de truhere mportte. Astfel, dervre umer pote prezet stbltt umere, spel petru formulele de ord superor. Erore de truhere depde dret proportol u psul de dervre h. Erore de rotujre depde vers proportol u psul de dervre h. Petru vlor forte m le psulu h, erore de truhere sde osderbl, s erore de rotujre deve mportt. Prt, est u ps optm petru re erore totl este mm. 79
80 Pseudood proedur dervtb, h,, d ; lulez tbelul de dervre ue fut defte tbelr + odur treg ; + este umrul de odur le retele de dsretzre rel h ; psul ostt l retele de dsretzre tblou rel + ; vlorle uosute le fute, d de l l tblou rel d+ ; vlorle dervte fute, d de l l d = /h ; formul progresv de ordul d = /h ; formul regresv de ordul petru =, d = + - /h ; formul etrt de ordul retur 8
81 progrm prpl ; delrt treg, tblou rel +, +, d+ ; troduere dte trre teste ; + este umrul de odur le retele de dsretzre petru =, teste, ; odurle retele de dsretzre h = ; determre psul retele de dsretzre uforme ; pelre proedur metode de lul dervtb, h,, d ; fsre dte esre petru =, sre d ; vlorle dervte umere odurle retele de dsretzre stop 8
82 8. Itegrre umer futlor rele Fe fut f:[,b] IR, f= reprezett pr dte tbelr: se uos vlorle fute dor tr-o rete de pute d domeul de defte, umte odur.... rete de dsretzre u + odur Vlore et tegrle reprezt r suprfete subtse de grful fute tre petele domeulu de defte: b I f d Itegrre umer se bzez pe terpolre poloml pe portu! Itegrre umer este mult m robust det dervre umer. 8
83 8 Metod trpezelor I zul metode de terpolre lr pe portu, grful fute f este promt u l polgol g re ueste tote odurle retele de dsretzre. Astfel, tre dou odur suesve,, s +, +, grful fute este promt u drept re ueste odurle respetve. Itegrl umer pe tervlul, + este r trpezulu sprjt de O, determt de bssele, + s ordotele, + : Itegrl umer pe tervlul,b este sum rlor elor trpeze: d g I I I
84 Petru o rete de dsretzre uform, h= - =t., formul tegrle umere se smplf: h h I... Metod Smpso / Grful fute f este promt tre tre odur oseutve, -, -,,, +, +, u o prbol g re ueste ele tre odur. Itegrl umer pe tervlul -, + este r suprfete subtse de prbol: h I g d 4, ude, d motve de smpltte, s- osdert o rete de dsretzre uform, h= - =t.. 84
85 85 Itegrl umer pe tervlul,b este sum rlor suprfetelor subtse de prbole: Numrul de odur + l retele de dsretzre trebue s fe mpr. Metod Smpso este m pres det metod trpezelor Metod trpezelor este m robust det metod Smpso, umrul de odur efd restrtot. 4 h I I h I
86 Erore de metod este erore de truhere. Erore sde u restere umrulu de odur. Erore: lol pe fere subtervl s globl sum erorlor lole, Erore lol re ordul Oh l metod trpezelor s ordul Oh 5 l metod Smpso. Erore globl re ordul Oh l metod trpezelor s ordul Oh l metod Smpso, fd m mre det erore lol. I prt, metod trpezelor ofer rezultte stsftore d umrul de odur este rezobl de m. 86
87 Pseudood fut trpez, b, ; lulez tegrl fute f pe tervlul [, b], u metod trpezelor, ; se uoste epres lt fute treg ; umrul de subtervle le retele de dsretzre uforme rel h ; psul ostt l retele de dsretzre rel, b ; petele tervlulu de defte treg rel r ; vlore tegrle h = b / r = petru =, r = r + f+ h r = r + f+fb h/ tore r 87
88 fut Smpso, b,, ; lulez tegrl fute f pe tervlul [, b] u metod Smpso, ; fut este deft tbelr treg ; umrul de subtervle le retele de dsretzre uforme rel h ; psul ostt l retele de dsretzre rel, b ; petele tervlulu de defte tblou rel + ; vlore fute odurle retele de dsretzre treg rel r ; vlore tegrle h = b / r = petru =,, r = r r = r h/ tore r 88
89 progrm prpl ; delrt treg, tblou rel +, + rel, b, vl ; troduere dte trre teste ; + este umrul de odur le retele de dsretzre petru =, teste, ; odurle retele de dsretzre = ; lmt feror domeulu de defte b = ; lmt superor domeulu de defte ; pelre fut metode de lul vl = Smpso, b,, ; fsre dte esre sre vl ; vlore tegrle umere determt u metod Smpso stop 89
90 9. Metode tertve de rezolvre eutlor elre Fe fut otu f:[,b] IR, f=. Solut umer eute elre trsedete f= se obte pr geerre uu sr de solut re tde tre solut et. Metod bsete metod jumttr tervlulu I tervlul de defte [,b] trebue s este o sgur solute eute elre, f fb<. L fere terte se lulez jumtte tervlulu de defte m=+b/, s se determ jumtte re se fl solut, est fd oul tervl de defte: d fm f < tu b=m ; solut se fl prm jumtte ltfel =m ; solut se fl dou jumtte Proesul tertv se opreste d b < eps vlore mpus. 9
91 Metod terte smple g = + f f g g formul de reuret lm fute de terte, reprezt o plte u put f solut et f formul de reuret Proesul tertv se opreste d + < eps vlore mpus de utlztor su umrul mm de tert este ts. 9
92 Codt sufet petru proesul tertv s fe overget este: g s fe o otrte: gu gv L u v, u L <, petru ore u, v [, b] g < + f <. Vlore ostte fuetez puter overget proesulu tertv, est trebue s b sem opus dervte fute f s trebue les stfel t ultm egltte s fe devrt. Cu t modulul dervte fute de terte g este m m utte, u tt proesul tertv este m rpd overget. 9
93 Metod Newto metod tgetelor Metod e m rpd overget, l fere terte vlore oefetulu se modf stfel t g = + f = : f f f formul de reuret L fere terte grful fute este promt u tget dus putul de oordote,f. Nou solute + se fl l terset tgete u bss OX =. Dervt fute trebue evlut l fere terte. Metod esuez d tge u put de etrem, f =. 9
94 Metod Newto-Ktorov metod tgetelor prlele Reprezt o vrt smplft metode Newto, re dervt fute se evluez o sgur dt, putul orespuztor solute tle: f f f formul de reuret Metod este mult m slb overget det metod Newto, vlore lu este optm dor putul orespuztor solute tle. 94
95 95 Metod Newto dsret metod setelor Dervt fute f se lulez pr formul regresv de ordul : Neest o dubl tlzre solute:,. Metod este m slb overget det metod Newto, dr m rpd overget det metod Newto-Ktorov. f f f formul de reuret f f f
96 fut bsete, b, eps, tm ; lulez solut eute u metod bsete rel, b ; petele tervlulu de defte rel eps ; erore mpus treg tm ; umrul mm de tert treg rel m ; solut = repet = + m = + b/ d fm f < tu b = m ; solut se fl prm jumtte ltfel = m ; solut se fl dou jumtte p d b < eps su > tm tore m 96
97 fut Newto, b, eps, tm ; lulez solut eute u metod Newto rel, b ; petele tervlulu de defte rel eps ; erore mpus treg tm ; umrul mm de tert treg rel d rel ou, veh ; solut = veh = + b/ repet = + ou = veh fveh/f veh d = ou veh ; erore Cuh veh = ou p d d < eps su > tm tore ou 97
98 fut sete, b, eps, tm ; lulez solut eute u metod Newto dsret rel, b ; petele tervlulu de defte rel eps ; erore mpus treg tm ; umrul mm de tert treg rel d rel ou, veh, vveh; solut = veh = vveh = b repet = + ou = veh veh vveh fveh/fveh fvveh d = ou veh ; erore Cuh vveh = veh veh = ou p d d < eps su > tm tore ou 98
99 progrm prpl ; delrt treg tm rel, b rel eps, s ; troduere dte trre teste, b ; petele tervlulu de defte teste eps ; erore mpus teste tm ; umrul mm de tert ; pelre fut metode de lul s = bsete, b, eps, tm ; fsre dte esre sre s ; solut eute elre stop 99
100 E.: 6 f Metod bsete: 8, b 6 f f 8 5, f b f 6 f f b b : m 4 f m f 4 6 f f m f 8 f 4 m 4 [4,] b : m f m f 4 f f m f 4 f b m [ 4, ]
101 Metod Newto: f f f f Metod Newto dsret: f 7 f f f f f f , f f f 4 f f f f f 4 f
INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE
Metode Numerce Lucrre r. 7 NTEGRAREA Ș DERVAREA NUMERCĂ A FUNCȚLOR REALE Modelul mtemtc ș metodele umerce utlzte Cudrtur este o procedură umercă pr cre vlore ue tegrle dete ( este promtă olosd ormț despre
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL
ELEMENTE DE CLCUL NUMERIC MTRICEL Metode de clcul l verse Metod reducer l mtrce utte / metod elmăr î versue Guss-Jord dgolzăr / metod elmăr vtj: Obţere vlor determtulu fără clcule suplmetre Se bzeză pe
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL
ELEMENTE DE CLCUL NUMERIC MTRICEL. Metode de clcul l verse Metod reducer l mtrce utte / metod elmăr î versue Guss-Jord dgolzăr / metod elmăr. vtj: Obţere vlor determtulu fără clcule suplmetre. Se bzeză
Διαβάστε περισσότερα2. Functii de mai multe variabile reale
. Fuct de m multe vrble rele.. Elemete de topologe R Fe u sptu lr (XK. Det. Se umeste produs sclr plct < > < < λ > λ < v < > < > ; XX K cu omele: > ( X < > ( X ( λ K >< > < > ( X ( Xs < > ; dc s um dc
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)
Uverstte Spru Hret Fcultte de Stte Jurdce Ecoome s Admstrtve Crov Progrmul de lcet Cotbltte ş Iormtcă de Gestue Dscpl Mtemtc Aplcte î Ecoome tulr dscplă Co uv dr Lur Ugureu SUBIECE ote subectele se regsesc
Διαβάστε περισσότεραdef def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a
Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă
Διαβάστε περισσότεραMETODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC
METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC -NOTE DE CURS- GRECU LUMINIȚA I CONCEPTE DE BAZĂ ȘI TIPURI DE ERORI I INTRODUCERE Metodele umerce sut cele tehc cre permt trsformre modelelor mtemtce î modele umerce
Διαβάστε περισσότεραMETODE NUMERICE APLICAŢII
MARILENA POPA ROMULUS MILITARU METODE NUMERICE APLICAŢII 7 . Metod Guss cu pvotre prţlă l ecre etpă petru rezolvre sstemelor de ecuţ lre Prezetre proleme Se cosderă sstemul lr: () A t ude: A R mtrce sstemulu
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE ALGEBRĂ SUPERIOARĂ CU APLICAłII ÎN ECONOMIE. SpaŃii vectoriale. Organizarea spańiilor economice ca spańii vectoriale
EEMENTE DE AGERĂ SUPERIOARĂ CU APICAłII ÎN ECONOMIE SpŃ vetorle. Orgzre spńlor eoome spń vetorle DeŃe Fe V o mulńme evdă de elemete ş K u orp de slr ş e: - o lege de ompozńe teră ottă dtv + : V V V + -
Διαβάστε περισσότεραCurs 4. Metode Numerice de Rezolvare a Sistemelor de Ecuaţii Liniare
Curs 4 Metode Numerce de Rezolvre Sstemelor de Ecuţ Lre As. Dr. g. Levete CZUMBIL Lortorul de Cercetre î Metode Numerce Deprtmetul de Electrotehcă, Igere Electrcă E-ml: Levete.Czuml@ethm.utcluj.ro Notţ
Διαβάστε περισσότεραCURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I
CURS 4 MEODE NUMERICE PENRU PROBLEM DE VLORI PROPRII ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Prte I. Defț, propretăț.. Metod puter ş
Διαβάστε περισσότερα4. Interpolarea funcţiilor
Iterpolre ucţlor 7 Iterpolre ucţlor Fe : [] R ş e pucte dstcte d tervlul [] umte odur Prolem terpolăr ucţe î odurle costă î determre ue ucţ g : [] R dtro clsă de ucţ cuoscută cu proprette g Pusă su cestă
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât
Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< <
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.
CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte
Διαβάστε περισσότερα4. Metoda Keller Box Preliminarii
Cptolul I. Metode umee î teo tseulu de ălduă ovetv 4. Metod Kelle o 4.. Pelm Metod Kelle o este o metod e utlzeză deeţe te polemele de ezolvt eduâdu-se l ezolve uo ssteme de euţ lgee. Metod ost todusă
Διαβάστε περισσότεραcele mai ok referate
Permur www.refereo.ro cele m o refere.noue de permure. Fe A o mulme f de elemee, dc A{,, 3,, }. O fuce becv σ:aàa e umee permure ubue de grdul. P:Numrul uuror permurlor de ord ee egl cu!..produul compuere
Διαβάστε περισσότεραREZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita
REZUMAT CURS 3. Clse de uctii itegrbile Teorem.. Dc :, b] R este cotiu tuci este itegrbil pe, b]. Teorem.2. Dc :, b] R este mooto tuci este itegrbil pe, b]. 2. Sume Riem. Criteriul de itegrbilitte Riem
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
Διαβάστε περισσότεραMETODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR
METODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR. Puere probleme Apre î multe tuţ d ştţă ş tehcă î geerl ş d domele utomtcă formtcă ş clcultore î prtculr. Î cete dome pr plcţ î cre u e cuoşte epre ltcă fucţe
Διαβάστε περισσότερα4.1 PROGRAMAREA DINAMICĂ
. PROGRAMAREA DINAMICĂ Prormre dmă repreztă o tehă de ordre e lse de proleme l ăror model mtemt preztă rterstle proes seveţl de deze. Aest tp de proese se rterzeză pr fptl ă î drl feăre etpe tree lesă
Διαβάστε περισσότεραSeminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.
Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu
Διαβάστε περισσότεραANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGRESIE OPTIME
ANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGREIE OPTIME A. copul lucrr: e urmreste relzre urmtorelor oectve: - prezetre otulor geerle legte de formele de prezetre rezulttelor - prezetre
Διαβάστε περισσότεραTema: şiruri de funcţii
Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..
Διαβάστε περισσότεραMULTIMEA NUMERELOR REALE
www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).
Διαβάστε περισσότεραAPROXIMARE ÎN SENSUL CELOR MAI MICI PĂTRATE
APROXIMARE ÎN SENSUL CELOR MAI MICI PĂTRATE Ce ă rore îtr- sţ rehlert. Dere ş rterzre U sţ rehlert este dlet (F) î re F este sţ vetorl slr î orl R (s C) r rods slr dă o lţe: :F F R ( ) < > F vâd roretăţle:
Διαβάστε περισσότερα6. VARIABILE ALEATOARE
6. VARIABILE ALEATOARE 6.. Vrble letore. Reprtţ de probbltte. Fucţ de reprtţe O vrblă letore este o cttte măsurtă î legătură cu u expermet letor, de exemplu, umărul de produse cu defecţu î producţ zlcă
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE. VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCUREȘTI CATEDRA DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ ATOMICĂ Ș FIZICĂ NUCLEARĂ BN - 030 STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON 997 STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR
Διαβάστε περισσότεραINTRODUCERE. 1. Erori în procesul de masura
INTRODUCERE. Eror î procesul de msur. Geerltt Dup cum este e cuoscut, fzc, u d sttele tur, operez cu otu s mrm exprmle ctttv s, c urmre (m mult su m put) precs determle. O operte fudmetl î fzc este cee
Διαβάστε περισσότερα2. Metoda celor mai mici pătrate
Metode Nuerce Curs. Metoda celor a c pătrate Fe f : [a, b] R o fucţe. Fe x, x,, x + pucte dstcte d tervalul [a, b] petru care se cuosc valorle fucţe y = f(x ) petru orce =,,. Aproxarea fucţe f prtr-u polo
Διαβάστε περισσότεραSunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
Διαβάστε περισσότεραREZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE
REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE Itroducere Acest tp de prolee prove d cdrul vst l le ucţole. Ecuţle dereţle su cu dervte prţle costtue odelele tetce petru ortte proleelor gereşt: studul eorturlor
Διαβάστε περισσότεραTransfert sécurisé d Images par combinaison de techniques de compression, cryptage et de marquage
Transfert sécurisé d Images par combinaison de techniques de compression, cryptage et de marquage José Marconi Rodrigues To cite this version: José Marconi Rodrigues. Transfert sécurisé d Images par combinaison
Διαβάστε περισσότεραC 1 D 1. AB = a, AD = b, AA1 = c. a, b, c : (1) AC 1 ; : (1) AB + BC + CC1, AC 1 = BC = AD, CC1 = AA 1, AC 1 = a + b + c. (2) BD 1 = BD + DD 1,
1 1., BD 1 B 1 1 D 1, E F B 1 D 1. B = a, D = b, 1 = c. a, b, c : (1) 1 ; () BD 1 ; () F; D 1 F 1 (4) EF. : (1) B = D, D c b 1 E a B 1 1 = 1, B1 1 = B + B + 1, 1 = a + b + c. () BD 1 = BD + DD 1, BD =
Διαβάστε περισσότεραSisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)
Ssteme cu partajare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc M / M / PS ( umar de utlzator, server, umar de pozt petru utlzator) M / M / PS ( umar de utlzator, servere, umar de pozt petru utlzator)
Διαβάστε περισσότεραP r s r r t. tr t. r P
P r s r r t tr t r P r t s rés t t rs s r s r r t é ér s r q s t r r r r t str t q q s r s P rs t s r st r q r P P r s r r t t s rés t t r t s rés t t é ér s r q s t r r r r t r st r q rs s r s r r t str
Διαβάστε περισσότεραCursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
Διαβάστε περισσότεραCursul 10 T. rezultă V(x) < 0.
ursul uţol ătrtă V: X R V s lsă stl: ) V st oztv tă ă X u X rzultă V(). ) V st tv tă ă X u X rzultă V()
Διαβάστε περισσότερα9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL
9. CRCE ELECRCE N REGM NESNSODAL 9.. DESCOMPNEREA ARMONCA Ateror am studat regmul perodc susodal al retelelor electrce, adca regmul permaet stablt retele lare sub actuea uor t.e.m. susodale s de aceeas
Διαβάστε περισσότεραP P Ó P. r r t r r r s 1. r r ó t t ó rr r rr r rí st s t s. Pr s t P r s rr. r t r s s s é 3 ñ
P P Ó P r r t r r r s 1 r r ó t t ó rr r rr r rí st s t s Pr s t P r s rr r t r s s s é 3 ñ í sé 3 ñ 3 é1 r P P Ó P str r r r t é t r r r s 1 t r P r s rr 1 1 s t r r ó s r s st rr t s r t s rr s r q s
Διαβάστε περισσότεραRobust Segmentation of Focal Lesions on Multi-Sequence MRI in Multiple Sclerosis
Robust Segmentation of Focal Lesions on Multi-Sequence MRI in Multiple Sclerosis Daniel García-Lorenzo To cite this version: Daniel García-Lorenzo. Robust Segmentation of Focal Lesions on Multi-Sequence
Διαβάστε περισσότεραIntegrale generalizate (improprii)
Integrle generlizte (improprii) Fie f : [, ] R, definită prin =, α > 0. Pentru u, funţi α f este integrilă pe intervlul [, u] şi u ln α+ α+ u u = ( α)u α α, α = ln u, α =. Dă treem l limită pentru u oţinem
Διαβάστε περισσότεραCOMPLEMENTE de ALGEBRĂ
Dumtru Buşeg D Pu COMPLEMENTE de LGEBRĂ 6 Preţă estă rte, struurtă e tole, urde umte hestu de lgeră, re, deş u se roudeă suet de mult î drul lor de leţă de l ultăţle de mtemtă ş u um!, sut totuş orte mortte
Διαβάστε περισσότεραss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s
P P P P ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s r t r 3 2 r r r 3 t r ér t r s s r t s r s r s ér t r r t t q s t s sã s s s ér t
Διαβάστε περισσότεραEcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau
EcuŃii de grdul l doile x + x + c = 0,,,c R, 0 Formule de rezolvre: > 0 + x =, x =, = c; su ' + ' ' ' x =, x =, =, = c Formule utile în studiul ecuńiei de grdul l II-le: x + x = (x + x ) x x = S P 3 x
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA AL.I.CUZA IAŞI FACULTATEA de INFORMATICĂ CALCUL NUMERIC. Anca Ignat
UNIVERSIAEA AL.I.CUZA IAŞI FACULAEA de INFORMAICĂ CALCUL NUMERIC Aca Igat CUPRINS Prelmar 3 Calcul matrcal 5 pur de matrc 8 Norme 9 Norme matrcale 0 Valor ş vector propr 4 Surse de eror î calculule umerce
Διαβάστε περισσότεραOperaŃii cu numere naturale
MulŃime umereleor turle www.webmteifo.com Petru scrie u umr orecre trebuie s combim itre ele uele ditre cele 0 simboluri: 0,,,, 4,, 6, 7, 8, 9.Aceste simboluri se umesc cifre. Ele sut de origie rb. Ν =
Διαβάστε περισσότεραCu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,
Cursul 1 Î cele ce urmează vom prezeta o ouă structură algebrcă, structura de spaţu vectoral (spaţu lar) utlzâd structurle algebrce cuoscute: mood, grup, el, corp. Petru îceput să reamtm oţuea de corp:
Διαβάστε περισσότεραCUPRINS 1. Optimalitate Metode analitice
CUPRINS. Optltte.......................... Optzre.. Forulre ş clscre probleelor de optzre.. Etpele rezolvăr probleelor de optzre.4. Codţ de optltte.5. Cocvtte covette.5.. Fucţ covee ş cocve.5.. Mulţ covee.
Διαβάστε περισσότεραCouplage dans les applications interactives de grande taille
Couplage dans les applications interactives de grande taille Jean-Denis Lesage To cite this version: Jean-Denis Lesage. Couplage dans les applications interactives de grande taille. Réseaux et télécommunications
Διαβάστε περισσότεραCurs 3. Spaţii vectoriale
Lector uv dr Crsta Nartea Curs Spaţ vectorale Defţa Dacă este u îtreg, ş x, x,, x sut umere reale, x, x,, x este u vector -dmesoal Mulţmea acestor vector se otează cu U spaţu vectoral mplcă patru elemete:
Διαβάστε περισσότεραIV.1.6. Sisteme de ecuaţii liniare
IV6 Sseme de ecuţ lre IV6 Defţ Noţ Ssemele de ecuţ lre erv prope î oe domele memc plce Î uele czur, ele pr î mod url, d îsăş formulre proleme Î le czur, ssemele de ecuţ lre rezulă d plcre uor meode umerce
Διαβάστε περισσότεραRadio détection des rayons cosmiques d ultra-haute énergie : mise en oeuvre et analyse des données d un réseau de stations autonomes.
Radio détection des rayons cosmiques d ultra-haute énergie : mise en oeuvre et analyse des données d un réseau de stations autonomes. Diego Torres Machado To cite this version: Diego Torres Machado. Radio
Διαβάστε περισσότερα!"#$%&'()*+%,)-$%.')*+)-+/0&"-%.')+.'"-$%.')+
&7'*IJ?; '67'8'%9-%&7'*/&-%''-%' %&'*%-%'*-/&-%''-%' 3%45 *7-R-%R-&*/%-37'&3%ST R'*9U%*7'MWK-%X'& 7-A*&**-*9 39YY[-W%_D37F&-%'D[Y*7-RD33`%L5?5 '-%4;?>@4;?>37-*'/&-%''-%' B'%46'%>>@4;>>D**-%/-*'3F*%'*%*%'
Διαβάστε περισσότερα1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE
. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este
Διαβάστε περισσότεραLiceul de Informatică Spiru-Haret Suceava. Elev : Alexevici Cătălin. Profesor coordonator: Oanea Călin. referat.clopotel.ro 1
Lel de Ifortă Spr-Hret Se Ele : lee Cătăl Profesor oordotor: Oe Căl refertlopotelro CUPRINS MTRICI pg Despre tr Operţ tr Egltte doă tr dre trlor Îlţre slr trlor Îlţre trlor DETERMINNŢI pg Defţ detertl
Διαβάστε περισσότεραPhysique des réacteurs à eau lourde ou légère en cycle thorium : étude par simulation des performances de conversion et de sûreté
Physique des réacteurs à eau lourde ou légère en cycle thorium : étude par simulation des performances de conversion et de sûreté Alexis Nuttin To cite this version: Alexis Nuttin. Physique des réacteurs
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de ecuaţii neliniare
Ssteme de ecuaţ elare 9 Ssteme de ecuaţ elare Î acest catol abordăm roblema reolvăr umerce a sstemelor de ecuaţ alebrce elare Cosderăm următorul sstem de ecuaţ î care cel uţ ua d ucţle u este lară Sub
Διαβάστε περισσότεραJeux d inondation dans les graphes
Jeux d inondation dans les graphes Aurélie Lagoutte To cite this version: Aurélie Lagoutte. Jeux d inondation dans les graphes. 2010. HAL Id: hal-00509488 https://hal.archives-ouvertes.fr/hal-00509488
Διαβάστε περισσότεραSisteme de ecuatii liniare
Sisteme e eutii liire Sisteme e ou eutii u ou euosute Def.U sistem e ou eutii u ou euosute re form ( S : ue,,, se umes oefiietii euosutelor, ir, termeii lieri. Def.Se umeste solutie sistemului orie ulu
Διαβάστε περισσότεραΤο άτομο του Υδρογόνου
Το άτομο του Υδρογόνου Δυναμικό Coulomb Εξίσωση Schrödinger h e (, r, ) (, r, ) E (, r, ) m ψ θφ r ψ θφ = ψ θφ Συνθήκες ψ(, r θφ, ) = πεπερασμένη ψ( r ) = 0 ψ(, r θφ, ) =ψ(, r θφ+, ) π Επιτρεπτές ενέργειες
Διαβάστε περισσότερα(2), ,. 1).
178/1 L I ( ) ( ) 2019/1111 25 2019,, ( ), 81 3,,, ( 1 ), ( 2 ),, : (1) 15 2014 ( ). 2201/2003. ( 3 ) ( ). 2201/2003,..,,. (2),..,,, 25 1980, («1980»),.,,. ( 1 ) 18 2018 ( C 458 19.12.2018,. 499) 14 2019
Διαβάστε περισσότεραΓενικός ρυθμός μεταβολής οικονομικά ενεργού πληθυσμού χρονών - σύνολο
15-64 χρονών - σύνολο Περιγραφή δείκτη και πηγή πληροφοριών Ο γενικός ρυθμός μεταβολής οικονομικά ενεργού πληθυσμού 15-64 χρονών υπολογίζεται με τη διαίρεση της ετήσιας αύξησης του οικονομικά ενεργού πληθυσμού
Διαβάστε περισσότεραI. REGRESIA Clasificări. Metode corelationale Regresia si Corelatia. Stud. Master - AMP
9.1.13 Metode coreltole Regres s Corelt Stud. Mster - AMP ISAIC- MANIU ALEXANDRU we www.mu.se.ro e-ml AL.ISAIC-MANIU@CSIE.ASE.RO 9.XII.13 1 Cotet Itre metodele ctttve de cerctre utle sut s cele de studere
Διαβάστε περισσότεραINTEGRAREA NUMERICĂ. 1. APROXIMAREA FUNCłIILOR 1. CALCUL NUMERIC. Integrarea numerică 1
CALCUL NUERIC. Itegrre umercă INTEGRAREA NUERICĂ. APROXIAREA FUNCłIILOR Deseor î cdru epereńeor pr ser de rezutte obńute petru umte vor Ńe e. Apre probem progozăr rezutteor petru crev codń Ńe, rezre căror
Διαβάστε περισσότεραÉmergence des représentations perceptives de la parole : Des transformations verbales sensorielles à des éléments de modélisation computationnelle
Émergence des représentations perceptives de la parole : Des transformations verbales sensorielles à des éléments de modélisation computationnelle Anahita Basirat To cite this version: Anahita Basirat.
Διαβάστε περισσότεραΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.
Διαβάστε περισσότεραmărimea de stare (prin conditiile iniţiale x(τ) numita stabilitate internă sistem liniar este stabi mărime de intrare u(t),
/3/5 Stbltte este un dn propretăţle nterne le sstemelor dnmce reflecttă de dependenţ funcţe de trnzţe stărlor x(t) = φ(t,τ,x τ,ω), de fz nţlă (τ,x(τ)). Se spune că un sstem lnr este stbl dcă, lăst să evolueze
Διαβάστε περισσότερα6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU
6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU 6.1. Noţiui teoretice şi rezultte fudmetle 6.1.1. Metod lui Droux de defii itegrl simplă Fie [, ] u itervl. Descompuem itervlul [, ] îtr-u umăr orecre
Διαβάστε περισσότεραIntegrale cu parametru
1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul
Διαβάστε περισσότεραDISPLAY SUPPLY: FILTER STANDBY
ircuit iagrams and PW Layouts. ircuit iagrams and PW Layouts J.0 P. 0 isplay Supply P: ilter Standby MNS NPUT -Vac 00 P-V- V_OT 0 0 0 0 0 0 0 0 SPLY SUPPLY: LT STNY 0 M0 V 0 T,/0V MSU -VOLTS NOML... STNY
Διαβάστε περισσότεραConsommation marchande et contraintes non monétaires au Canada ( )
Consommation marchande et contraintes non monétaires au Canada (1969-2008) Julien Boelaert, François Gardes To cite this version: Julien Boelaert, François Gardes. Consommation marchande et contraintes
Διαβάστε περισσότεραForêts aléatoires : aspects théoriques, sélection de variables et applications
Forêts aléatoires : aspects théoriques, sélection de variables et applications Robin Genuer To cite this version: Robin Genuer. Forêts aléatoires : aspects théoriques, sélection de variables et applications.
Διαβάστε περισσότεραPROF. DR. MARINCA VASILE
RPORT DE CERCETRE Grt: Nr. 5 utor: PROF. DR. RNC SLE verstte: POLTENC TŞOR FC. ECNCĂ ETODE NERCE ORGNLE PLCTE ÎN STDL BRŢLOR PRETRCE Ş NELNRE PROF. DR. RNC SLE, NERSTTE POLTENC TŞOR FC. ECNCĂ. NTRODCERE
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 5 E E} 5.1. ARIA UNEI MULŢIMI PLANE. D I D = pentru i j. Se ştie că aria unui dreptunghi este egală cu produsul
Cp 5 INTEGRALE MULTIPLE 87 CAPITOLUL 5 INTEGRALE MULTIPLE 5 ARIA UNEI MULŢIMI PLANE Î cele ce urmeză, pr mulţme plă polgolă, vom îţelege orce mulţme d pl mărgtă de u polgo Î prtculr, pr mulţme plă dreptughulră
Διαβάστε περισσότεραrs r r â t át r st tíst Ó P ã t r r r â
rs r r â t át r st tíst P Ó P ã t r r r â ã t r r P Ó P r sã rs r s t à r çã rs r st tíst r q s t r r t çã r r st tíst r t r ú r s r ú r â rs r r â t át r çã rs r st tíst 1 r r 1 ss rt q çã st tr sã
Διαβάστε περισσότεραModèles de représentation multi-résolution pour le rendu photo-réaliste de matériaux complexes
Modèles de représentation multi-résolution pour le rendu photo-réaliste de matériaux complexes Jérôme Baril To cite this version: Jérôme Baril. Modèles de représentation multi-résolution pour le rendu
Διαβάστε περισσότεραAssessment of otoacoustic emission probe fit at the workfloor
Assessment of otoacoustic emission probe fit at the workfloor t s st tt r st s s r r t rs t2 t P t rs str t t r 1 t s ér r tr st tr r2 t r r t s t t t r t s r ss r rr t 2 s r r 1 s r r t s s s r t s t
Διαβάστε περισσότεραTransformations d Arbres XML avec des Modèles Probabilistes pour l Annotation
Transformations d Arbres XML avec des Modèles Probabilistes pour l Annotation Florent Jousse To cite this version: Florent Jousse. Transformations d Arbres XML avec des Modèles Probabilistes pour l Annotation.
Διαβάστε περισσότεραVers un assistant à la preuve en langue naturelle
Vers un assistant à la preuve en langue naturelle Thévenon Patrick To cite this version: Thévenon Patrick. Vers un assistant à la preuve en langue naturelle. Autre [cs.oh]. Université de Savoie, 2006.
Διαβάστε περισσότεραr t t r t t à ré ér t é r t st é é t r s s2stè s t rs ts t s
r t r r é té tr q tr t q t t q t r t t rrêté stér ût Prés té r ré ér ès r é r r st P t ré r t érô t 2r ré ré s r t r tr q t s s r t t s t r tr q tr t q t t q t r t t r t t r t t à ré ér t é r t st é é
Διαβάστε περισσότεραLaboraratorul 6. AJUSTAREA MATEMATICĂ A DATELOR EXPERIMENTALE
Lborrtorl 6. AJUSTAREA MATEMATICĂ A DATELOR EXPERIMETALE Bblogrfe:. G. Groz Anlz nmerc Ed. Mtr Rom Bcreşt 5.. I. Tom I. Itn Anlză nmercă. Crs plcţ lgortm în psedocod ş progrme de clcl Ed. Mtr Rom Bcreşt
Διαβάστε περισσότερα2. APROXIMAREA ŞI INTERPOLAREA FUNCŢIILOR
Tr CICONE Metode uerce î ger ecoocă. APROXIMAREA ŞI INTERPOLAREA FUNCŢIILOR Î odere feoeeor (fzce ecooce oce etc.) ute dee puş î tuţ de pu fucţ ecuocute c epree ş defte dor pr vore d ute pucte (vor cre
Διαβάστε περισσότερα3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar.
Algebră lnră, geometre nltcă ş dferenţlă 6 Vlor ş vector propr Fe V un K-spţu vectorl n-dmensonl ş A L K (V) un opertor lnr Defnţ 6 Un vector x V, x se numeşte vector propru l opertorulu A dcă exstă K
Διαβάστε περισσότεραAnnulations de la dette extérieure et croissance. Une application au cas des pays pauvres très endettés (PPTE)
Annulations de la dette extérieure et croissance. Une application au cas des pays pauvres très endettés (PPTE) Khadija Idlemouden To cite this version: Khadija Idlemouden. Annulations de la dette extérieure
Διαβάστε περισσότεραsin d = 8 2π 2 = 32 π
.. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],
Διαβάστε περισσότεραE.E. Παρ. Ill (I) 429 Κ.Δ.Π. 150/83 Αρ. 1871,
E.E. Πρ. ll () 429 Κ.Δ.Π. 50/ Αρ. 7, 24.6. Αρθμός 50 ΠΕΡ ΤΑΧΥΔΡΜΕΩΝ ΝΜΣ (ΚΕΦ. 0 ΚΑ ΝΜ 42 ΤΥ 96 ΚΑ 7 ΤΥ 977) Δάτγμ δνάμ τ άρθρ 7() Τ Υπργκό Σμβύλ, σκώντς τς ξσίς π πρέχντ Κ»>. 0. σ' τό δνάμ τ δφί τ άρθρ
Διαβάστε περισσότεραACI sécurité informatique KAA (Key Authentification Ambient)
ACI sécurité informatique KAA (Key Authentification Ambient) Samuel Galice, Veronique Legrand, Frédéric Le Mouël, Marine Minier, Stéphane Ubéda, Michel Morvan, Sylvain Sené, Laurent Guihéry, Agnès Rabagny,
Διαβάστε περισσότερα2) Numim matrice elementara o matrice:
I TRANSFORMARI ELEMENTARE ) Cre di urmtorele opertii efectute supr uei mtrice este trsformre elemetr: ) dure uei liii l o colo; b) imultire uei liii cu sclrul α = c) schimbre dou liii itre ele; d) dure
Διαβάστε περισσότεραPunţi de măsurare. metode de comparaţie: masurandul este comparat cu o mărime etalon de aceeaşi natura;
Punţi de măsurre metode de comprţie: msurndul este comprt cu o mărime etlon de ceeşi ntur; punte: reţe complet cu 4 noduri: brţe: 4 impednţe digonl de limentre: surs (tensiune, curent) digonl de măsurre:
Διαβάστε περισσότεραSolving an Air Conditioning System Problem in an Embodiment Design Context Using Constraint Satisfaction Techniques
Solving an Air Conditioning System Problem in an Embodiment Design Context Using Constraint Satisfaction Techniques Raphael Chenouard, Patrick Sébastian, Laurent Granvilliers To cite this version: Raphael
Διαβάστε περισσότεραB( t B 11. NOŢIUNILE FUNDAMENTALE ŞI TEOREMELE GENERALE ALE DINAMICII Lucrul mecanic. y O j
. Noţule fudametale ş teoremele geerale ale dam. NŢIUNILE FUNDAMENTALE ŞI TEREMELE GENERALE ALE DINAMIII Reolvarea problemelor de damă se fae u ajutorul uor teoreme, umte teoreme geerale, deduse pr aplarea
Διαβάστε περισσότεραTP n 3: Etat de contraintes et de déformations d un disque. MQ41 TP n 3 : Etat de contraintes et de déformations d un disque
MQ4 TP n 3: tt d ontrnts t d déformtons d un dsqu MQ4 TP n 3 : tt d ontrnts t d déformtons d un dsqu ut : L ut d TP st d détrmnr l rl d Möhr, ls déformtons t ontrnts prnpls Pré-rqus : onsdérons un sold
Διαβάστε περισσότερα4. Serii de numere reale
I. (,) lim x lim + II. x şi lim x III. > x ( + ) ( + ) şi cum lim ( >) ; lim x lim lim lim x + ; (,) (, ). 4. Serii de umere rele Coceptul de serie umerică este o geerlizre turlă oţiuii de sum fiită de
Διαβάστε περισσότεραCuprins. Prefaţă Metoda eliminării complete (Gauss Jordan) Spaţii vectoriale Noţiunea de spaţiu vectorial...
Cuprs Preţă Meod elmăr complee Guss Jord Spţ vecorle Noţue de spţu vecorl Depedeţ ş depedeţ lră ssemelor de vecor 8 Ssem de geeror Bă uu spţu vecorl Coordoele uu vecor îr-o bă dă Subspţul vecorl geer de
Διαβάστε περισσότερα4. Integrale improprii cu parametru real
4. Itegrle improprii cu prmetru rel Fie f: [ b, ) [ cd, ] y [, itegrl improprie R cu < b +, stfel îcât petru fiecre b cd ] f (, ) ydeste covergetă. Atuci eistă o fucţie defiită pritr-o itegrlă improprie
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραIV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice
IV.3. Fctorul de codiţiore l uei mtrice defieşte pri Defiiţie. Fctorul de codiţiore l uei mtrice pătrte A M, (R) se cod(a) = A A - ude este o orm opertorilă mtricei A (de exemplu, su ). Pri coveţie cod(a)
Διαβάστε περισσότεραITU-R P (2009/10)
ITU-R.45-4 (9/) % # GHz,!"# $$ # ITU-R.45-4.. (IR) (ITU-T/ITU-R/ISO/IEC).ITU-R http://www.tu.t/itu-r/go/patets/e. (http://www.tu.t/publ/r-rec/e ) () ( ) BO BR BS BT F M RA S RS SA SF SM SNG TF V.ITU-R
Διαβάστε περισσότεραCUPRINS. CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale
PREFAŢĂ, După ce î lucrre [5] m prezett elemetele de bză le ş zse lgebre bstrcte (mulţm ordote, grupur, ele, corpur, ele de polome, elemete de teor ctegorlor) c o coture frescă cestor, î lucrre de fţă
Διαβάστε περισσότεραTEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE Prof. dr. ig. Vler DOLGA, Curi_7_ Aliz i ruul iemelor liire i domeiul im II. Sieme de ordiul. Ruul iemului l emle drd imul uir re uir rm 3. Noiui rivid clie iemului de ordiul
Διαβάστε περισσότερα