ELEMENTE DE ALGEBRĂ SUPERIOARĂ CU APLICAłII ÎN ECONOMIE. SpaŃii vectoriale. Organizarea spańiilor economice ca spańii vectoriale

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "ELEMENTE DE ALGEBRĂ SUPERIOARĂ CU APLICAłII ÎN ECONOMIE. SpaŃii vectoriale. Organizarea spańiilor economice ca spańii vectoriale"

Transcript

1 EEMENTE DE AGERĂ SUPERIOARĂ CU APICAłII ÎN ECONOMIE SpŃ vetorle. Orgzre spńlor eoome spń vetorle DeŃe Fe V o mulńme evdă de elemete ş K u orp de slr ş e: - o lege de ompozńe teră ottă dtv + : V V V + - o lege de ompozńe eteră ottă multpltv. : V V K Spuem ă trpletul V+. este spńu lr su spńu vetorl peste orpul K ott V/K dă:. V+ ormeză o strutură de grup el. V. stse omele: V stel elemetuluttedorpulk K K V K V K V β α β α β α β α β α β α α α α α OservŃ Dă K este det u R su C tu spńul vetorl peste K este rel respetv omple. Elemetele lu V se umes vetor r elemetele lu K se umes slr. Eemplu m K A K m M m / ; u operńle:

2 de. A+ + ude m A m m de A m Cz prtulr: petru m su se ońe spńul mtrelor u o le su u o oloă ză ş dmesue. Reprezetre uu vetor îtr-o ză DeŃe Fd dń vetor { } v...v umeşte omńe lră vetorlor v ş slr α...α vetorul v α v + αv α v se Spuem ă v este u vetor omńe lră sstemulu de vetor { } I î S vetor v v... v DeŃe Vetor α K v... ş slr α...α stel îât S dă estă v v α v + αv α v v v se umes lr depedeń dă petru ore α v 0 α 0 OservŃe: Dă sstemul de vetor S { v... } susstem l său este tot lr depedet. este lr depedet tu ore v DeŃe Vetor α K OservŃe v... v v se umes lr depedeń dă u sut lr depedeń dă estă u toń ul stel îât α v 0. Dă sstemul de vetor S { v... } este tot lr depedet. este lr depedet tu ore suprsstem l său v

3 Sstemul de vetor { v} ońe vetorul ul este lr depedet. S este lr depedet v 0. Ore sstem de vetor re PropozŃe Vetor { v v... } v sut lr depedeń el puń uul este o omńe lră elorllń. v v... v sut lr depedeń r { v v... v + } sut lr depedeń tu v + este o omńe lră vetorlor { v... v v}. Dă vetor { } DemostrŃe {... } lr depedeń α α α 0. Fe α 0... α α slr α... α u toń ul stel îât Repro: dă α α α... α 0 ude oeeń α... α u sut toń ul 0;... sut lr depedeń α + u toń ul stel îât { } + + α 0 α 0 ltel α 0 α 0 ş se ońe otrdńe u potez + p. l. d. De: α α +... α+ α+ α α +

4 DeŃe Sstemul de vetor { g } G se umeşte sstem de geertor petru V dă ore vetor d V este o omńe lră tă de vetor d G dă v V g... g Gα... α K stel îât v α g DeŃe U sstem de vetor { } I ormeză o ză spńulu vetorl V dă: este sstem de vetor lr depedeń este sstem de geertor petru V. DeŃe SpŃul vetorl V se umeşte t dmesol dă re o ză tă. PropozŃe Îtr-u spńu vetorl ore vetor se sre î mod u o omńe lră de vetor ze: v e ude E { e... } ză. DemostrŃe: Fe V spńu vetorl u z {... }. geertor petru V ş DeŃe v e e v e E e Rezultă ă E este sstem de e v V... se umes oordotele vetorulu v î z E ş vom ot: e 0 0 dă l. d. [ v] E... t...

5 DeŃe Se umeşte dmesue uu spńu vetorl t dmesol X rdlul ue ze umărul de vetor l ue ze. PropozŃe Îtr-u spńu vetorl de dmesue ore sstem de vetor lr depedet ormeză o ză. DemostrŃe dm X ş M {... } lr depedet. Rămâe de rătt ă M este ş sstem de geertor. Fe X ; lră de vetor.... sstemul de vetor {... } lr depedet este o omńe OservŃe Îtr-u sstem vetor lr depedeń odń de sstem de geertor este îloută de relń dmx. Modre oordotelor uu vetor l shmre ze Î spńul V osderăm zele: { e } E H { h } ş oordotele [ ] E [ h ] E uosute. Să se determe oordotele [ ] H.

6 [ ] h E M [ ] E M DeŃe Se umeşte mtre de treere de l z E l z H mtre: C M M M M M M M re drept oloe oordotele vetorlor h eprmte î z E. [ ] [ ] [ ] [ ] H E M h h h C ot E E E.... Notăm [ ] t H... oordotele vetorulu î z H pe re treue să le determăm. Avem: e e h e. Deoree srere îtr-o ză este uă rezultă sstemul lr: M su srs mtrel:

7 C [ ] H [ ] E [ ] H C [ ] E - repreztă relń de trsormre oordotelor uu vetor pr treere de l z oă spńulu l u orere. Î R / R presupuem... [ ] E două ze d. t F G g lte E z oă ş { } ; { } R Avem: [ ] F C [ ] E ş [ ] G D [ ] E C M E F respetv D M E G ş se ońe: u mtrele de treere otte [ ] E C [ ] F D [ ] G [ ] G D C[ ] F repreztă relń de trsormre oordotelor uu vetor pr treere de l o ză orere l lt ude D C M G F este mtre de treere l shmre ze. Metode umere de rezolvre sstemelor lre Metod elmăr omplete Guss Jord permte: rezolvre uu sstem omptl de euń u euosute determre rgulu mtre mtre verse determre oordotelor modte le vetorlor odtă u shmre ze. Sstemul t... t A A elemetre l orm ehvletă: I A... este dus pr trsormăr Se plă sstemulu o trsormre elemetră T stel îât î etp mtre tştă sstemulu să ă olo eglă u e orespuzătore d mtre utte I. 0 se umeşte pvotul trsormăr EuŃ se împrte l pvot r elellte - se îloues u euń ehvletă rolul trsormăr d de ul oeeń lu î este euń ee e mplă următorele etpe l o terńe: - l pvotulu se împrte l pvot; - olo pvotulu se ompleteză u 0; - prmele - oloe rămâ eshmte; - elemetele elorllte oloe se luleză u regul pvotulu regul dreptughulu

8 Shemt regul pvotulu su dreptughulu este: p ; deve p p p Petru l pvotulu 0 se următorele operń: + / ; + / r petru elellte l vem: + l + [ ]/ ; [ ]/ l l l l l Opertor lr pe spń vetorle Fe X K DeŃe Y spń vetorle peste elş orp K. K O uńe T : X Y se umeşte opertor lr dă: X : T + T + T uńe dtvă K X : T α α T α uńe omogeă OservŃe: CodŃle ş d deńe se pot îlou u: X α β K : T α+ β α T + β T Eemple:. T : X X T opertor dettte pe X. T R [ X] R [ X] : T P P opertorul de dervre

9 3. 3 T : R R T + 3 R petru 3 3 t PropozŃe Opertorul lr T : X Y re propretăńle: T 0 0 T T T α α T Notăm X Y { T : X Y / Topertorlr} spńul Y. mulńme opertorlor lr d spńul X î Mtre tştă uu opertor Fe X Y spń vetorle peste elş orp de slr K. K K { e } o ză î X G { g K } K m E o ză î Y. ş [ T e ] Fe T X Y; T e Y G M m DeŃe Mtre A [ T e ] [ T e ] M m K m... se umeşte mtre G ; G opertorulu î zele E ş G. Se v ot u A su [ T ] A [ ] E A T. G T - repreztă srere opertorulu T u utorul mtre tşte T A.

10 Vetor ş vlor propr. DeŃe Fe V u spńu vetorl - dmesol peste orpul de slr K ş T : V V o plńe lră. U slr λ K se umeşte vlore propre petru plń lră T dă estă el puń u vetor eul v V stel îât : Tv λv Vetorul eul v V re veră relń se umeşte vetor propru petru plń lră T sot vlor propr λ.. Determre vetorlor ş vlorlor propr petru o plńe lră Fe T : V V o plńe lră u mtre plńe se m sre: A î z {... } T. RelŃ Tvλ v 0 su: AT λ E v 0V ude: A T M M M 0 E M M M ş 0 v v M v RelŃ odue l sstemul: λ v + v v 0 v + λ v v 0 3 v + v λ v 0 De oordotele vetorulu propru v eul sut soluńle sstemulu omoge 3. SoluŃle sstemulu omoge 3 u sut tote ule um dă determtul sstemulu este ul. Determtul sstemulu 3 este:

11 P λ λ M λ M M M λ se umeşte polomul rterst sot plńe lre T. EuŃ P λ 0 se umeşte euńe rterstă plńe T. Teoremă Fe T : V V λ K este o vlore propre plńe lre T dă ş um dă este rădăă euńe rterste. OservŃ. Polomul rterst de ş euń rterstă u depd de z lesă.. Vetor propr soń plńe lre T : V V petru vlorle propr determte se oń îloud vlorle propr î sstemul 3 ş rezolvâd sstemul. SoluŃle sstemulu vor oordotele vetorlor propr soń plńe T î rport u z. 3. Feăre vlor propr λ î orespud o tte de vetor propr. Sstemul omoge 3 este omptl edetermt deoree P λ 0. MulŃme soluńlor ormeză u suspńu umt suspńu propru spetrul tşt vlor propr respetve. Se oteză: Eλ { v / v V {0} Tv λv} 4. U vetor propru v pote sot vetor propru ue sgure vlor propr sote plńe lre T. OservŃ se demostreză presupuâd ă petru v vetor propru l lu T două vlor propr dă: Tv λv ş Tv βv v 0V λ v βv su λ β v 0 λβ 0 λ β presupuere este ls Orgzre spńlor vetorle spń metre ş spń ormte Fe V spńu vetorl rel

12 DeŃe FuŃ : V V R se umeşte produs slr pe mulńme V dă: V smetre + + V dtvtte î prm vrlă 3 α α α R X omogette î prm vrlă 4 0 X 0 0 OservŃe Produsul slr este lr ş î dou vrlă de este o uńolă lră poztv detă. DeŃe Se umeşte spńu euld u spńu pe re s- det u produs slr. DeŃe FuŃ. :V R u se umeşte ormă spńulu euld. PropozŃe Norm re următorele propretăń: > 0 ş 0 0 V α α α R V V egltte trughulu DeŃe Vetor ş se umes ortogol dă 0 PropozŃe U sstem de vetor eul {... } m ş ortogol do âte do este lr depedet. DeŃe

13 O ză spńulu V se umeşte ortogolă dă ş um dă vetor e sut ortogol do âte do. PropozŃe Îtr-u spńu t dmesol V estă o ză ortogolă. Proedeul Grmm Shmdt de ortogolzre ue ze orere Se pleă de l o ză orere spńulu euld { }... ş se vor ostru vetor:... λ λ λ λ Slr λ se vor determ puâd odń orre do d vetor... să e ortogol λ λ λ Se ońe: λ DeŃe O ză spńulu euld V se umeşte ortoormlă dă: - este o ză ortogolă - orm eăru vetor este Eemplu

14 Î R z oă este ortoormlă. Teoremă Îtr-u spńu euld t dmesol estă o ză ortoormlă. Fe o ză ortogolă A {... } ostrută pr proedeul Grmm-Shmdt. Se v ostru o ză ortoormlă d z A pr împărńre eăru vetor l orm s. Se ońe z:... DstŃ spńu metr DeŃe FuŃ d : V V R d V se umeşte dstńă î V. U spńu vetorl pe re s- det o dstńă se umeşte spńu metr. PropozŃe FuŃ dstńă re propretăńle: d 0 ş d 0 d d V 3 d d z + d z z V FUNDAMENTAREA OPTIMĂ A DECIZIIOR PRIN PROGRAMARE INIARĂ Formulre proleme de progrmre lră PP ş modelulu mtemt Modelre ue proleme u ońut eoom re mplă optmzre lră eestă prurgere următorelor etpe:

15 . Idetre vrlelor modelulu uńe oetv uń de eeńă e se ere optmztă restrńlor ăror le sut supuse vrlele modelulu ş evetul îtomre uu tel de dte;. Determre modelulu mtemt sot proleme de progrmre lră PP rezultte; 3. Aduere PP l orm stdrd e petru re este elort lgortmul de optmzre soluńe prml dmsle de ză; 4. Determre ue ze dmsle; 5. Aplre Algortmulu Smple Prml petru determre progrmulu optm de ză ş optmulu uńe oetv ş verre rezulttelor; 6. Iterpretre rezulttelor d put de vedere eoom ş lure deze optme î pl eoom. Forme udmetle le PP soluń lsre terpretre eoomă PP O prolemă de progrmre mtemtă repreztă determre optmulu mmulu su mmulu ue uń de vrlă vetorlă re îdepleşte umte odń restrń legătur de tp euń su euń preum ş odń de eegtvtte le vrlelor uńe. Dă tote uńle re terv î ormulre proleme de progrmre mtemtă sut lre tu prolem se umeşte prolemă de progrmre lră PP. Î z otrr se umeşte prolemă de progrmre elră. Form stdrd este e re ońe restrń de tp euń optmz restrń de tp egltte d d m + m m dm - odń de eegtvtte Mtrl orm stdrd pote eprmtă stel:

16 optmc T X AX D X 0 ude A X C D m T... T... d d... d T m OservŃ Se pote restrńle de tp egltte să e duse l orm uor restrń de tp egltte dă ele erute de orm stdrd pr dure su sădere uu terme umt vrlă ert su vrlă de ompesre. T z C X - se umeşte uńe oetv uń eoomă - spńul R l vetorulu X respetv C se umeşte spńul tvtăńlor m - vetorul D R se umeşte vetorul resurselor m - spńul R se umeşte spńul resurselor Forme oe m C T AX D X 0 X su m C T AX D X 0 X O prolemă este î ormă oă dă tote restrńle sut oordte ş tote vrlele sut eegtve. Petru prolem de mm oordte sut egltăńle u semul " ". Petru prolem de mm oordte sut egltăńle u semul " ". Algortmul Smple Prml

17 Petru rezolvre prolemelor de progrmre lră s- mpus lgortmul smple dtort lu G.. Dtzg 95.Metod permte eplorre sstemtă mulńm progrmelor pr treere de l u progrm de ză l lt progrm de ză ve re este el puń l el de u progrmul preedet. Metod urzeză rter petru puere î evdeńă ptulu ă prolem re optm t preum ş zulu î re mulńme progrmelor este vdă. Fe sstemul de m euń lre u euosute: m A ude A M R R. m Presupuem rga m. Dă m sstemul re soluń uă A r dă m< sstemul re o tte de soluń. Fe o mtre pătrtă ormtă u m oloe lr-depedete le mtr A umtă ză:... m. _ Notăm: {... m } ş {... }. m Mtre ormtă u oloele lu A re u sut î v ottă u R r R {... }. Notăm u R vetorul ormt u ompoetele lu re u se lă î. Compoetele lu se umes vrle de ză r ompoetele lu vrle seudre. R se umes Sstemul deve: R + R de ude se ońe orm epltă R R O soluńe R sstemulu se umeşte soluńe de ză dă petru ompoetele sle derte de zero orespud oloe lr depedete le lu A. Deoree rg A m< el mult m ompoete le ue soluń de ză pot eule. Dă soluń de ză re et m ompoete eule e se umeşte edegeertă î z otrr degeertă. O soluńe de ză se pote ońe d dă ulăm vrlele seudre:

18 3 R 0 Aestă soluńe de ză orespude ze ormtă u m oloe lr depedete le lu A. Se soză î est mod l ere ză o soluńe de ză. Fe... m. o ză. Cosderă orm epltă sstemulu A : 4 R R. ude R este mtre ormtă u oloele lu A re u sut î. Fe {... m } ş R {... }. Dă otăm ş 4 deve: 5 r pe ompoete: R 6. R SoluŃ de ză orespuzătore ze este dtă de: 7 R 0 Aestă soluńe de ză este progrm dă: 8 0. O ză re veră relń 8 se umeşte ză prml dmslă. FuŃ oetv se pote sre Ńâd semă de relń : z T + T R R T T R R T R

19 ude ş R sut vetor oloă vâd ompoetele ş respetv R. T T Notăm u: z z. Oservăm ă z repreztă vlore uńe oetv petru soluń de ză R 0. Cu otńle de m sus uń z deve: 9 z z z R ere ză utlztă orespude u tel smple re re î prm oloă vrlele de ză vetorul î dou oloă vlorle vrlelor de ză vetorul _ r î următorele oloe vetor. Pe o le suplmetră se tre uń oetv T z vlore s î z dă plre lgortmulu smple. z _ preum ş ttăńle eesre î z Este utl să srem lătur de olo vetorul oeeń d uń oetv. r lătur de lst vrlelor V.. V.V.. z z T z z T z Fe prolem de mm su orm stdrd:

20 m T 0 A 0 Teoremă Fe o ză prml dmslă. Dă 0 R tu progrmul de ză 7 este o soluńe optmă proleme de z progrmre lră 0. RelŃ repreztă testul de optmltte. Teoremă Fe o ză prml dmslă. Dă estă R stel îât să vem: z > 0 ş 0 tu prolem 0 re optm t. Teoremă Fe o ză prml dmslă. Dă estă R stel îât să vem: z > 0 ş >0 ş dă r se determă d odń: r m / 0 tu mtre ~ ońută d pr îloure oloe > r olo progrmul este o ză prml dmslă r progrmul ~ dă z z. r u ~ este el puń l el de u RelŃ repreztă rterul de eşre d ză.

21 Algortmul smple Psul Se determă o ză prml dmslă se luleză se tree l psul. z z ş R Psul Dă z 0 petru ore R STOP: 0 este progrm optm. Dă estă R petru re z > 0 se determă mulńme { R / z > 0} R ş se tree l psul 3. + Psul 3 Dă estă R+ stel îât să vem 0 STOP: prolem re optm t. Dă petru ore R+ vem > 0 determăm R+ olosd rterul de trre î m z z ş po dele R+ ză: 3 { } se tree l psul 4. r u rterul de eşre d ză ş ~ ~ r u olo Psul 4 Se osderă z ~ ońută d pr îloure oloe ~ ~ ~ luleză z z ş se tree l psul îloud u. se OservŃe Î zul ue proleme de mmzre um pş ş 3 lgortmulu treue modń: Psul Dă 0 z petru ore R rterul de optmltte petru prolem de R mm STOP: 0 este progrm optm. Altel se determă mulńme R { R / z < 0} ş se tree l psul 3. Psul determă 3 Dă estă R R stel îât 0 STOP: prolem re optm t. Altel se olosd rterul de trre î ză 4 { z } z olosd rterul de eşre d ză ş se tree l psul 4. m ş r R R

22 Formulele de shmre ze Clulul elemetelor ~ z ~ ~ z ~ de l psul 3 l lgortmulu smple orespuzător ze ~ r ońută pr îloure oloe u olo elemetele telulu smple orespuzător ze pr plre uor ormule. se e u Petru ońere estor ormule presupuem ără restrâge geerltte ă z este ormtă d prmele m oloe le mtre A. Telul smple orespuzător ze este următorul: r - m r - m M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M r r r r r r M M M M M M M M M M M M M M M M m m m m m m z z z - z - z Elemetul r se umeşte pvot. r telulu smple este umtă l pvotulu r olo olo pvotulu. Avem următorele ormule:

23 ~ r r ~ r r. ~ ~ r r ~ ; \{ }. z z ~ ~ z r z z r r z r r r. Formulele de m sus se umes ormulele de shmre ze ş sut ehvlete u următorele regul de trsormre telulu smple: elemetele stute pe l pvotulu se împrt l pvot elemetele stute pe olo pvotulu dev zero u eepń pvotulu re deve elellte elemete le telulu smple se trsormă după regul dreptughulu: dă e mgăm dreptughul ăru dgolă este determtă de elemetul treue trsormt ş pvotul dereń dtre produsul produsul r r tu ou vlore r ~ re se ońe împărńd l pvot l elemetelor de pe dgol osdertă m sus ş l elemetelor stute pe elltă dgolă dreptughulu. Petru ultm le telulu se pote pl eeş regulă dreptughulu su ormulele Ńle. Form dulă PP. Teorem de dultte ş ońutul eoom l vrlelor dule Fe modelele de progrmre lră P:

24 0 ; m m 0 m X AX X T 0 ; m m g m m 0 m Y A Y Y g T T T DeŃe Modelele ş sut modele de progrmre lră P.. lte î relń de dultte smetră modelul este dulul modelulu ş vers. FuŃ rele de m multe vrle rele Modelre tvtăńlor eoome este relztă pr uń de produńe de oertă de ost de osum de erere de vet re sut eprmte pr uń de m multe vrle rele. Fe o mulńme R A. O uńe R A : detă pr R... se umeşte uńe relă de vrlă vetorlă su uńe relă de m multe vrle rele. Eemplu

25 FuŃle de produńe eprmă legătur dtre rezulttul ue tvtăń de produńe P produs glol vet Ńol ş tor re determă produń respetvă... - mter prme mloe e vestń orń de muă et. De P... : I R R DeŃe Fe : A R R ş... u put de umulre l mulńm de deńe A. Se spue ă l R este lmt uńe î putul dă petru ore ε > 0 estă N ε > 0 stel îât petru ore ş < Nε vem:... l < ε. DeŃe Fe : A R R ş... A. FuŃ este otuă î putul dă estă ş este tă lmt uńe... ş petru vem: lm DeŃe Fe : A R R ş A. FuŃ... este dervlă prńl î rport u vrl dă estă ş este tă lmt: lm Aestă lmtă se oteză... su ş se v um dervt prńlă uńe î rport u ompoet. OservŃ. D deńe rezultă ă tu âd lulăm dervt î rport u u d vrle tote elellte vrle sut osderte ostte.. FuŃ de vrle rele... re dervte prńle de ordul îtâ:....

26 3. Regulle de dervre uosute de l uń de o vrlă rămâ vlle. Dă dervtele prńle de ordul îtâ sut l râdul lor dervle prńl vom ve dervte prńle de ordul do e ormeză o mtre re se umeşte mtre hessă. H OservŃe Petru dervtele de ordul do olosm otńle: se oteză su se oteză su se oteză su se oteză su Proprette FuŃle rele de m multe vrle rele re dmt dervte prńle de ordul do otue î A. u dervtele prńle mte egle. De: DereŃl ue uń... î putul... se v lul stel: d... d d

27 DereŃl de ordul uńe este: d C d d C d d C d d d d Iterpretre eoomă dervtelor prńle Dervt prńlă ue uń... rtă vrń uńe l o reştere vrle. Petru uńle de produńe... P ude... sut tor re determă produń respetvă dervtele prńle determă eeń utlzăr ue utăń suplmetre torulu tu âd ellń tor rămâ eshmń ş se umes rdmete mrgle. Dă otăm u Y-vetul Ńol su produń î utăń ze su produsul sol totl -orń de muă utlztă su odul de slr su umărul de mutor K-ptlul utlzt su odurle e se pote sre uń C.Co P.Dougls pr: K A Y ude: A- osttă poztvă tor de proporńoltte r sut oeeń de elsttte Să lulăm petru K A Y rdmetele mrgle: K K A K Y K A K Y

28 DereŃl uńe de produńe eprmă eetul modărlor vrlelor. DereŃl de ordul îtâ uńe de produńe este: dy Y d+ YKdK Yd+ YdK - eprmă vrń solută produńe K VrŃ reltvă Y dy eprmtă pr: dy d dk + este o omńe lră vrńlor reltve le orńe de muă ş le Y K ptlulu. Dă d 0 este ostt ş d dy se pote ońe oeetul: dy dk : rport ître vrń reltvă produńe ş vrń reltvă ptlulu Y K Alog dă dk 0 se ońe dy : Y d Etremele uńlor de m multe vrle Fe : A R R ş... A DeŃe Putul este u put de mm lol dă petru ore e prńe ue veătăń lu V V A. Putul este u put de mm lol dă petru ore e prńe ue veătăń lu V V A.

29 OservŃe el petru uńle de o vrlă dă estă pute de etrem tu dervtele prńle de ordul îtâ î este pute sut ule dă DeŃe U put petru re dervtele prńle se uleză se umeşte put stńor. OservŃe Nu ore put stńor este ş put de etrem petru uńe. CodŃle suete u put stńor să e put de etrem lol sut dte de următore teoremă: Teoremă Fe R R A : ş A u put stńor. Putul este u put de mm lol l uńe dă mtre hessă smetră este poztv detă dă: " " " " " " " " " H re mor: 0 0 " " " " " > > 0 " " " " >

30 de toń mor hess sut poztv î putul. Putul v u put de mm lol dă: < 0 > 0 3 < 0... > 0 OservŃe Dă 0 u putem prez tur putulu stńor pr estă metodă. Este eesr să se determe semul orme pătrte dereńle de ordul do uńe î putul d. Etremele uńlor de m multe vrle odńote Dă se ere să se determe etremele uńe... î re vrlele p... p sut supuse uor legătur de orm: ϕ ϕ... 0 q< p p q p Se ostrueşte uń lu grge:... p... p + λ ϕ... p λqϕq... p ude λ λ... λ q sut multpltor lu grge. Se ormeză po sstemul de p+ q euń: d ϕ M ϕ q p... p p ; λ λ... λ q u p+ q euosute... p λ λ... λq O odńe suetă de etrem este : d... să păstreze sem ostt. p Dă d este poztv detă tu uń re u put de mm r dă d egtv detă uń re u put de mm odńot. este

31 Itegrle dule NoŃue de tegrlă Rem ue uń de o vrlă relă se pote geerlz petru uń de două su m multe vrle. Fe u domeu D îhs ş mărgt de domeu e pote mărgt de u tervl I d re pote împărńt l râdul său î m tervle dmesol [ ] [ ] [ ] [ ] u... ş... m. Dem orm dvzu stel: m{ } DeŃe O uńe ; : D R R mărgtă pe D este uńe tegrlă Rem pe domeul D dă estă u umăr rel I u proprette ε > 0 estă N ε > 0 stel îât petru ore dvzue domeulu D u < Nε să vem σ I < ε petru ore put M m ş sumă Rem σ Numărul I se umeşte tegrl uńe pe domeul D re se oteză I dd D OservŃe Clulul tegrle dule se redue l lulul ue egrle smple. Dă D R este u domeu smplu î rport u O ş u O de u dreptugh u lturle prlele u ele de oordote ş d tu: d d dd d d d d D Dă D R este u domeu smplu î rport u u d e de eemplu u O; dă estă : ş tu [ ] R otue pe [ ] R / [ ] { } D ş:

32 D dd d d Dă este uńe otuă pe D o ş dă estă două uń u v ş u v re dmt dervte prńle de ordul îtâ otue u determtul uńol: D Du v u u v v 0 u v D tu: petru D u v u v. dudv D u v dd D D Aest z presupue shmre de vrle. Itegrle mpropr geerlzte NoŃue de tegrlă Rem d te r uń este mărgtă pe est tervl. s- studt pe u tervl [ ] ompt dă sut Estă proleme re odu l etdere ońu de tegrlă detă l tegrlă î re uul su mele umere sut te. d d d Fe o uńe lmt tegrle pe [ ] lmtă. Adă: lm :[ R tegrlă pe [ ] petru ore >. Dă estă ş este tă tu tegrl pe [ este overgetă ş este eglă u estă d d

33 Dă lmt u estă su u este tă spuem ă tegrl este dvergetă. Alog: lm d d ş lm + d d Itegrle euleree DeŃe Se umeşte uńe Gm tegrl: Γ p 0 p e d Aestă tegrlă este overgetă petru ore prmetru p > 0. PropretăŃ: Γ p+ p Γ p p> 0 - repreztă relń de reureńă uńe Γ Γ +! N 3 Γ 4 Γ π DeŃe Se umeşte uńe et tegrl:

34 β p q 0 p q d p> 0 q> 0 Itegrl et este overgetă petru ore prmetr p ş q strt poztv. PropretăŃ: β p q β q p Γ p Γ q β p q Γ p+ q 3 β Π pq 4 β p+ q+ β p q p+ q+ p+ q 5 Dă q p0< p< vem: Π Γ p Γ p ormul omplemetelor s p Π OservŃe: Aeste tegrle e ută să lulăm overgeń multor tegrle mpropr. Cu utorul lor se dees o sere de vrle letore d teor proltăńlor. Tpur prple de euń dereńle u plń î eoome Multe modele mtemte d eoome meă ză eprmte u utorul uńlor ş l dervtelor u odus l eestte studer euńlor dereńle. Modele le eoome de pńă sut eprmte pr euń dereńle dă eestă determre ue uń re se găseşte îtr-o euńe e ońe ş dervte le uńe.

35 + Fe F o uńe detă pe u domeu D d R u vlor rele otuă î est domeu. DeŃe O relńe de orm F... 0 se umeşte euńe dereńlă de ordul. Fe ϕ : R o uńe dervlă de or î ore put l tervlulu r pote + ude pote DeŃe Se spue ă uń ϕ este soluńe euńe dereńle dă îloud î euń dereńlă uń u ϕ se ońe o dettte orre r dă F ϕ ϕ... ϕ 0 Dă î sstemul de oordote O se repreztă gr uń ϕ se ońe o ură de euńe ϕ umtă ş ură tegrlă euńe. Î uele zur î loul soluńlor ϕ se găses soluń de orm G 0 re dees soluń mplte u depzâd de r urele pe re se dees se umes ure tegrle. Dă uń F e tră î deń euńe dereńle îdepleşte odń suete petru pute sote d euń F... 0 pe dă... ude uńe de elellte vrle : D R + R este o uńe de + vrle detă pe domeul D u vlor rele ş otuă î est domeu.

36 EuŃ se umeşte tot euńe dereńlă de ordul dr re o ormă prtulră Ńă de euń deoree ońe pe epltt î rport u.... Prolem lu Cuh petru euń dereńlă de ordul de orm ostă î determre soluńe euńe re stse odńle Ńle: ude put ostt D R este u DeŃe Pr soluńe geerlă euńe derńle se îńelege o soluńe ϕ... e e depde ş de ostte... osderte prmetr rel ş u utorul ăre se pote rezolv o prolemă Cuh petru ore put d domeul D. Î ele e urmeză prezetăm âtev tpur de euń dereńle de ordul îtâ tegrle pr metode elemetre EuŃ dereńle u vrle seprle Aeste euń sut de orm: g u g 0 d Dă vom sre dervt tu euń se v pute sre seprâd vrl de : d d d g d d g SoluŃ geerlă euńe se ońe tegrâd memru u memru euń: d C g d+ EuŃ omogee

37 Sut euń de orm: d 3 d ude este o uńe omogeă de grdul zero dă stse odń: t t t t să e î domeul de deńe l uńe. orre r t stel îât Puâd t se ońe ϕ de ude rezultă ă euń dereńlă 3 este de orm: d d ϕ 4 Cu shmre de uńe u su u dervâd se ońe: du 4 se trsormă î u+ ϕu euńe u vrle seprle d EuŃ lre de ordul îtâ d d du u+ ş de euń d Form geerlă estor euń este A + + C 0 5 Presupuem ă uńle AC sut dete ş otue pe u tervl ore put l estu tervl. Dă împărńm euń 5 pr A ońem: ş ă A 0 î + P Q 6

38 ude P ş A C Q A EuŃ + P 0 7 se umeşte euńe lră omogeă OservŃe Omogette euńe 7 se reeră l seń termeulu Q d memrul stâg l euńe 6. EuŃ 7 este o euńe u vrle seprle de: d d d P su P d Itegrâd ere memru vem: l + l P d su l P d Notăm ± ş soluń geerlă este: e P d 8 Petru euń 6 se ută o soluńe de orm 8 ude este osdertă o uńe de. Aestă metodă este uosută su umele de metod vrńe ostte. Dervâd relń 8 ońem: P d + P d P e e ş îloud î 6 rezultă P e P d + e P d + P e P d Q de ude

39 + d e Q e Q d d d P d P SoluŃ geerlă euńe 6 este: + d e Q e d P d P

40

41

42

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze) Uverstte Spru Hret Fcultte de Stte Jurdce Ecoome s Admstrtve Crov Progrmul de lcet Cotbltte ş Iormtcă de Gestue Dscpl Mtemtc Aplcte î Ecoome tulr dscplă Co uv dr Lur Ugureu SUBIECE ote subectele se regsesc

Διαβάστε περισσότερα

METODE NUMERICE APLICAŢII

METODE NUMERICE APLICAŢII MARILENA POPA ROMULUS MILITARU METODE NUMERICE APLICAŢII 7 . Metod Guss cu pvotre prţlă l ecre etpă petru rezolvre sstemelor de ecuţ lre Prezetre proleme Se cosderă sstemul lr: () A t ude: A R mtrce sstemulu

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< <

Διαβάστε περισσότερα

4. Metoda Keller Box Preliminarii

4. Metoda Keller Box Preliminarii Cptolul I. Metode umee î teo tseulu de ălduă ovetv 4. Metod Kelle o 4.. Pelm Metod Kelle o este o metod e utlzeză deeţe te polemele de ezolvt eduâdu-se l ezolve uo ssteme de euţ lgee. Metod ost todusă

Διαβάστε περισσότερα

INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE

INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE Metode Numerce Lucrre r. 7 NTEGRAREA Ș DERVAREA NUMERCĂ A FUNCȚLOR REALE Modelul mtemtc ș metodele umerce utlzte Cudrtur este o procedură umercă pr cre vlore ue tegrle dete ( este promtă olosd ormț despre

Διαβάστε περισσότερα

4. Interpolarea funcţiilor

4. Interpolarea funcţiilor Iterpolre ucţlor 7 Iterpolre ucţlor Fe : [] R ş e pucte dstcte d tervlul [] umte odur Prolem terpolăr ucţe î odurle costă î determre ue ucţ g : [] R dtro clsă de ucţ cuoscută cu proprette g Pusă su cestă

Διαβάστε περισσότερα

4.1 PROGRAMAREA DINAMICĂ

4.1 PROGRAMAREA DINAMICĂ . PROGRAMAREA DINAMICĂ Prormre dmă repreztă o tehă de ordre e lse de proleme l ăror model mtemt preztă rterstle proes seveţl de deze. Aest tp de proese se rterzeză pr fptl ă î drl feăre etpe tree lesă

Διαβάστε περισσότερα

CURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I

CURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I CURS 4 MEODE NUMERICE PENRU PROBLEM DE VLORI PROPRII ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Prte I. Defț, propretăț.. Metod puter ş

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0.

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0. ursul uţol ătrtă V: X R V s lsă stl: ) V st oztv tă ă X u X rzultă V(). ) V st tv tă ă X u X rzultă V()

Διαβάστε περισσότερα

2. Functii de mai multe variabile reale

2. Functii de mai multe variabile reale . Fuct de m multe vrble rele.. Elemete de topologe R Fe u sptu lr (XK. Det. Se umeste produs sclr plct < > < < λ > λ < v < > < > ; XX K cu omele: > ( X < > ( X ( λ K >< > < > ( X ( Xs < > ; dc s um dc

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite. CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs

Διαβάστε περισσότερα

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn. 86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z : Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet

Διαβάστε περισσότερα

METODE NUMERICE IN INGINERIA ELECTRICA

METODE NUMERICE IN INGINERIA ELECTRICA METODE NUMERICE IN INGINERIA ELECTRICA Notte de urs: 4 5, semestrul S.l. Dr. Ig. Mh Iul REBICAN mh.reb@upb.ro Curs: jo, 8: - :, EA4 Cosultt: mrt 6: - 7:; jo -; EC5 IE, hol EB, etj Uverstte Polteh Buurest

Διαβάστε περισσότερα

I. REGRESIA Clasificări. Metode corelationale Regresia si Corelatia. Stud. Master - AMP

I. REGRESIA Clasificări. Metode corelationale Regresia si Corelatia. Stud. Master - AMP 9.1.13 Metode coreltole Regres s Corelt Stud. Mster - AMP ISAIC- MANIU ALEXANDRU we www.mu.se.ro e-ml AL.ISAIC-MANIU@CSIE.ASE.RO 9.XII.13 1 Cotet Itre metodele ctttve de cerctre utle sut s cele de studere

Διαβάστε περισσότερα

Integrale generalizate (improprii)

Integrale generalizate (improprii) Integrle generlizte (improprii) Fie f : [, ] R, definită prin =, α > 0. Pentru u, funţi α f este integrilă pe intervlul [, u] şi u ln α+ α+ u u = ( α)u α α, α = ln u, α =. Dă treem l limită pentru u oţinem

Διαβάστε περισσότερα

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,, Cursul 1 Î cele ce urmează vom prezeta o ouă structură algebrcă, structura de spaţu vectoral (spaţu lar) utlzâd structurle algebrce cuoscute: mood, grup, el, corp. Petru îceput să reamtm oţuea de corp:

Διαβάστε περισσότερα

APROXIMARE ÎN SENSUL CELOR MAI MICI PĂTRATE

APROXIMARE ÎN SENSUL CELOR MAI MICI PĂTRATE APROXIMARE ÎN SENSUL CELOR MAI MICI PĂTRATE Ce ă rore îtr- sţ rehlert. Dere ş rterzre U sţ rehlert este dlet (F) î re F este sţ vetorl slr î orl R (s C) r rods slr dă o lţe: :F F R ( ) < > F vâd roretăţle:

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme de ecuatii liniare

Sisteme de ecuatii liniare Sisteme e eutii liire Sisteme e ou eutii u ou euosute Def.U sistem e ou eutii u ou euosute re form ( S : ue,,, se umes oefiietii euosutelor, ir, termeii lieri. Def.Se umeste solutie sistemului orie ulu

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL ELEMENTE DE CLCUL NUMERIC MTRICEL Metode de clcul l verse Metod reducer l mtrce utte / metod elmăr î versue Guss-Jord dgolzăr / metod elmăr vtj: Obţere vlor determtulu fără clcule suplmetre Se bzeză pe

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL ELEMENTE DE CLCUL NUMERIC MTRICEL. Metode de clcul l verse Metod reducer l mtrce utte / metod elmăr î versue Guss-Jord dgolzăr / metod elmăr. vtj: Obţere vlor determtulu fără clcule suplmetre. Se bzeză

Διαβάστε περισσότερα

6. VARIABILE ALEATOARE

6. VARIABILE ALEATOARE 6. VARIABILE ALEATOARE 6.. Vrble letore. Reprtţ de probbltte. Fucţ de reprtţe O vrblă letore este o cttte măsurtă î legătură cu u expermet letor, de exemplu, umărul de produse cu defecţu î producţ zlcă

Διαβάστε περισσότερα

Curs 3. Spaţii vectoriale

Curs 3. Spaţii vectoriale Lector uv dr Crsta Nartea Curs Spaţ vectorale Defţa Dacă este u îtreg, ş x, x,, x sut umere reale, x, x,, x este u vector -dmesoal Mulţmea acestor vector se otează cu U spaţu vectoral mplcă patru elemete:

Διαβάστε περισσότερα

COMPLEMENTE de ALGEBRĂ

COMPLEMENTE de ALGEBRĂ Dumtru Buşeg D Pu COMPLEMENTE de LGEBRĂ 6 Preţă estă rte, struurtă e tole, urde umte hestu de lgeră, re, deş u se roudeă suet de mult î drul lor de leţă de l ultăţle de mtemtă ş u um!, sut totuş orte mortte

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori) Ssteme cu partajare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc M / M / PS ( umar de utlzator, server, umar de pozt petru utlzator) M / M / PS ( umar de utlzator, servere, umar de pozt petru utlzator)

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4. Metode Numerice de Rezolvare a Sistemelor de Ecuaţii Liniare

Curs 4. Metode Numerice de Rezolvare a Sistemelor de Ecuaţii Liniare Curs 4 Metode Numerce de Rezolvre Sstemelor de Ecuţ Lre As. Dr. g. Levete CZUMBIL Lortorul de Cercetre î Metode Numerce Deprtmetul de Electrotehcă, Igere Electrcă E-ml: Levete.Czuml@ethm.utcluj.ro Notţ

Διαβάστε περισσότερα

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE . ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n. Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu

Διαβάστε περισσότερα

B( t B 11. NOŢIUNILE FUNDAMENTALE ŞI TEOREMELE GENERALE ALE DINAMICII Lucrul mecanic. y O j

B( t B 11. NOŢIUNILE FUNDAMENTALE ŞI TEOREMELE GENERALE ALE DINAMICII Lucrul mecanic. y O j . Noţule fudametale ş teoremele geerale ale dam. NŢIUNILE FUNDAMENTALE ŞI TEREMELE GENERALE ALE DINAMIII Reolvarea problemelor de damă se fae u ajutorul uor teoreme, umte teoreme geerale, deduse pr aplarea

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 5 E E} 5.1. ARIA UNEI MULŢIMI PLANE. D I D = pentru i j. Se ştie că aria unui dreptunghi este egală cu produsul

CAPITOLUL 5 E E} 5.1. ARIA UNEI MULŢIMI PLANE. D I D = pentru i j. Se ştie că aria unui dreptunghi este egală cu produsul Cp 5 INTEGRALE MULTIPLE 87 CAPITOLUL 5 INTEGRALE MULTIPLE 5 ARIA UNEI MULŢIMI PLANE Î cele ce urmeză, pr mulţme plă polgolă, vom îţelege orce mulţme d pl mărgtă de u polgo Î prtculr, pr mulţme plă dreptughulră

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita REZUMAT CURS 3. Clse de uctii itegrbile Teorem.. Dc :, b] R este cotiu tuci este itegrbil pe, b]. Teorem.2. Dc :, b] R este mooto tuci este itegrbil pe, b]. 2. Sume Riem. Criteriul de itegrbilitte Riem

Διαβάστε περισσότερα

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n, ANEXA ANEXĂ MATRICE ŞI DETERMINANŢI Fie K u corp şi m N* = N \ {} Tbloul dreptughiulr A = ude ij K i = m j = m m m se umeşte mtrice de tip (m ) cu elemete di corpul K Mulţime mtricelor cu m liii şi coloe

Διαβάστε περισσότερα

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi Anliz mtemtică, cls XI- proleme rezolvte Rolul derivtei întâi Virgil-Mihil Zhri DefiniŃie: Punctele critice le unei funcńii derivile sunt rădăcinile (zerourile) derivtei întâi DefiniŃie: Fie f:i R, cu

Διαβάστε περισσότερα

Sondajul statistic- II

Sondajul statistic- II 08.04.011 odajul statstc- II EŞATIOAREA s EXTIDEREA REZULTATELOR www.amau.ase.ro al.sac-mau@cse.ase.ro Data : 13 aprle 011 Bblografe : ursa I,cap.VI,pag.6-70 11.Aprle.011 1 odajul aleator smplu- cu revere

Διαβάστε περισσότερα

METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC

METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC -NOTE DE CURS- GRECU LUMINIȚA I CONCEPTE DE BAZĂ ȘI TIPURI DE ERORI I INTRODUCERE Metodele umerce sut cele tehc cre permt trsformre modelelor mtemtce î modele umerce

Διαβάστε περισσότερα

1.3 ESTIMAREA ERORILOR ŞI PRELUCRAREA REZULTATELOR MĂSURĂRII

1.3 ESTIMAREA ERORILOR ŞI PRELUCRAREA REZULTATELOR MĂSURĂRII .3 ETIMAREA ERORILOR ŞI PRELUCRAREA REZULTATELOR MĂURĂRII.3. TIPURI DE ERORI DE MĂURĂ După rterul lor î timp: dimie; sttie. După legătur u mărime iiă: solută: X Xe ; oreţie. reltivă: ε r Xe X rporttă:

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.

Διαβάστε περισσότερα

Cuprins. Prefaţă Metoda eliminării complete (Gauss Jordan) Spaţii vectoriale Noţiunea de spaţiu vectorial...

Cuprins. Prefaţă Metoda eliminării complete (Gauss Jordan) Spaţii vectoriale Noţiunea de spaţiu vectorial... Cuprs Preţă Meod elmăr complee Guss Jord Spţ vecorle Noţue de spţu vecorl Depedeţ ş depedeţ lră ssemelor de vecor 8 Ssem de geeror Bă uu spţu vecorl Coordoele uu vecor îr-o bă dă Subspţul vecorl geer de

Διαβάστε περισσότερα

METODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR

METODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR METODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR. Puere probleme Apre î multe tuţ d ştţă ş tehcă î geerl ş d domele utomtcă formtcă ş clcultore î prtculr. Î cete dome pr plcţ î cre u e cuoşte epre ltcă fucţe

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA PROAILITĂŢILOR Câmp de evemete U feome îtâmplător se poate observa, de regulă, de ma multe or Faptul că este îtâmplător se mafestă pr aceea că u ştm date care este rezultatul

Διαβάστε περισσότερα

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete

Διαβάστε περισσότερα

Liceul de Informatică Spiru-Haret Suceava. Elev : Alexevici Cătălin. Profesor coordonator: Oanea Călin. referat.clopotel.ro 1

Liceul de Informatică Spiru-Haret Suceava. Elev : Alexevici Cătălin. Profesor coordonator: Oanea Călin. referat.clopotel.ro 1 Lel de Ifortă Spr-Hret Se Ele : lee Cătăl Profesor oordotor: Oe Căl refertlopotelro CUPRINS MTRICI pg Despre tr Operţ tr Egltte doă tr dre trlor Îlţre slr trlor Îlţre trlor DETERMINNŢI pg Defţ detertl

Διαβάστε περισσότερα

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D ANALIZA NUMERICA ECUATII NELINIARE PE R (http://bavara.utclu.ro/~ccosm) ECUATII NELINIARE PE R. INTRODUCERE e D R D R : s sstemul: ( x x x ) ( x x x ) D () Daca se cosdera aplcata : D R astel ca: ( x x

Διαβάστε περισσότερα

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1 Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

2. Sisteme de ecuaţii neliniare Ssteme de ecuaţ elare 9 Ssteme de ecuaţ elare Î acest catol abordăm roblema reolvăr umerce a sstemelor de ecuaţ alebrce elare Cosderăm următorul sstem de ecuaţ î care cel uţ ua d ucţle u este lară Sub

Διαβάστε περισσότερα

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A. Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)

Διαβάστε περισσότερα

Analiza bivariata a datelor

Analiza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele

Διαβάστε περισσότερα

Integrale cu parametru

Integrale cu parametru 1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul

Διαβάστε περισσότερα

cele mai ok referate

cele mai ok referate Permur www.refereo.ro cele m o refere.noue de permure. Fe A o mulme f de elemee, dc A{,, 3,, }. O fuce becv σ:aàa e umee permure ubue de grdul. P:Numrul uuror permurlor de ord ee egl cu!..produul compuere

Διαβάστε περισσότερα

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu

Διαβάστε περισσότερα

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

PENTRU CERCURILE DE ELEVI 122 Petru cercurile de elevi PENTRU CERCURILE DE ELEVI Petru N, otăm: POLINOAME CICLOTOMICE Marcel Ţea 1) U = x C x = 1} = cos 2kπ + i si 2kπ } k = 0, 1. Mulţimea U se umeşte mulţimea rădăciilor de ordi

Διαβάστε περισσότερα

DUMITRU BUŞNEAG. PROBLEME de ALGEBRĂ LINIARĂ

DUMITRU BUŞNEAG. PROBLEME de ALGEBRĂ LINIARĂ DUMITRU BUŞNEG FLORENTIN CHIRTEŞ DN PICIU PROBLEME de LGEBRĂ LINIRĂ Prefţă estă ouă lurre pre o otiure firesă lurării [6]; mele reprezită de fpt pliţii l lurările [ ] Dă [6] oţie pliţii legte de struturile

Διαβάστε περισσότερα

CURS DE MATEMATICĂ rezumat

CURS DE MATEMATICĂ rezumat Colegul Teh de Couţ Nole Vslesu Krpe Bău CURS DE MATEMATICĂ rezu CLASA A II-A Crs Măgresu - Rezu - Cls - Cuprs Iegrl edeă Prvele ue uţ Iegrl edeă ue uţ Prvele uţlor oue sple Prve uzule Meode de lul l egrlelor

Διαβάστε περισσότερα

4. Integrale improprii cu parametru real

4. Integrale improprii cu parametru real 4. Itegrle improprii cu prmetru rel Fie f: [ b, ) [ cd, ] y [, itegrl improprie R cu < b +, stfel îcât petru fiecre b cd ] f (, ) ydeste covergetă. Atuci eistă o fucţie defiită pritr-o itegrlă improprie

Διαβάστε περισσότερα

Tema: şiruri de funcţii

Tema: şiruri de funcţii Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE. VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON

STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE. VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCUREȘTI CATEDRA DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ ATOMICĂ Ș FIZICĂ NUCLEARĂ BN - 030 STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON 997 STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl

Διαβάστε περισσότερα

Laura Radu. Minime şi maxime în matematica elementară

Laura Radu. Minime şi maxime în matematica elementară Lur Rdu Miime şi mime î mtemti elemetră Ploieşti MINIME ŞI MAXIME ÎN MATEMATICA ELEMENTARĂ (EDITIE ONLINE, FORMAT PDF, Autor: LAURA RADU ISBN 978-97--5- Site we: wwwmteiforo Tote drepturile preetei ediţii

Διαβάστε περισσότερα

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale. Modulul 4 APLICAŢII CONTINUE Subecte :. Cotutatea fucţlor defte pe spaţ metrce.. Uform cotutatate. 3. Lmte. Dscotutăţ lmte parţale lmte terate petru fucţ de ma multe varable reale. Evaluare :. Cotutatea

Διαβάστε περισσότερα

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată: etoda ultplcatorlor lu arae ceastă etodă de optzare elară elă restrcţle de tp ealtate cluzâdu-le îtr-o ouă fucţe oectv ş ărd sulta uărul de varale al prolee de optzare. e urătoarea proleă: < (7. Petru

Διαβάστε περισσότερα

2. Metoda celor mai mici pătrate

2. Metoda celor mai mici pătrate Metode Nuerce Curs. Metoda celor a c pătrate Fe f : [a, b] R o fucţe. Fe x, x,, x + pucte dstcte d tervalul [a, b] petru care se cuosc valorle fucţe y = f(x ) petru orce =,,. Aproxarea fucţe f prtr-u polo

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS. CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale

CUPRINS. CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale PREFAŢĂ, După ce î lucrre [5] m prezett elemetele de bză le ş zse lgebre bstrcte (mulţm ordote, grupur, ele, corpur, ele de polome, elemete de teor ctegorlor) c o coture frescă cestor, î lucrre de fţă

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora. Cp PRIMITIVE 5 CAPITOLUL PRIMITIVE METOE GENERALE E CALCUL ALE PRIMITIVELOR Î cest prgrf vom remiti oţiue de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele geerle de clcul le cestor efiiţi Fie f : I,

Διαβάστε περισσότερα

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. = Xt () Procese stocastce (2) Fe u proces stocastc de parametru cotuu s avad spatul starlor dscret. Cu spatul starlor S = {,,, N} sau S = {,, } Defta : Procesul X() t este u proces Markov daca: PXt { ( )

Διαβάστε περισσότερα

ANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGRESIE OPTIME

ANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGRESIE OPTIME ANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGREIE OPTIME A. copul lucrr: e urmreste relzre urmtorelor oectve: - prezetre otulor geerle legte de formele de prezetre rezulttelor - prezetre

Διαβάστε περισσότερα

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008 Cocursul Naţioal Al. Myller CLASA a VII-a Numerele reale disticte x, yz, au proprietatea că Să se arate că x+ y+ z = 0. 3 3 3 x x= y y= z z. a) Să se arate că, ditre cici umere aturale oarecare, se pot

Διαβάστε περισσότερα

ILEA MIHAIL-OVIDIU NOTE DE CURS Matematica Semestrul 1

ILEA MIHAIL-OVIDIU NOTE DE CURS Matematica Semestrul 1 ILEA MIHAIL-OVIDIU NOTE DE CURS Mtemti Semestrul .SPAŢII VECTORIALE Noţiue de spţiu vetoril ostituie oietul de studiu l lgerei liire şi repreită u ditre ele mi importte struturi lgerie utilită î diferite

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic Ssteme cu asteptare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc Dscpla cadrul cozlor de asteptate M / M / Modelul ( server, pozt de asteptare ) Aplcat modelarea trafculu de date la vel de pachete M / M

Διαβάστε περισσότερα

3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar.

3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar. Algebră lnră, geometre nltcă ş dferenţlă 6 Vlor ş vector propr Fe V un K-spţu vectorl n-dmensonl ş A L K (V) un opertor lnr Defnţ 6 Un vector x V, x se numeşte vector propru l opertorulu A dcă exstă K

Διαβάστε περισσότερα

Annulations de la dette extérieure et croissance. Une application au cas des pays pauvres très endettés (PPTE)

Annulations de la dette extérieure et croissance. Une application au cas des pays pauvres très endettés (PPTE) Annulations de la dette extérieure et croissance. Une application au cas des pays pauvres très endettés (PPTE) Khadija Idlemouden To cite this version: Khadija Idlemouden. Annulations de la dette extérieure

Διαβάστε περισσότερα

Jeux d inondation dans les graphes

Jeux d inondation dans les graphes Jeux d inondation dans les graphes Aurélie Lagoutte To cite this version: Aurélie Lagoutte. Jeux d inondation dans les graphes. 2010. HAL Id: hal-00509488 https://hal.archives-ouvertes.fr/hal-00509488

Διαβάστε περισσότερα

Couplage dans les applications interactives de grande taille

Couplage dans les applications interactives de grande taille Couplage dans les applications interactives de grande taille Jean-Denis Lesage To cite this version: Jean-Denis Lesage. Couplage dans les applications interactives de grande taille. Réseaux et télécommunications

Διαβάστε περισσότερα

sin d = 8 2π 2 = 32 π

sin d = 8 2π 2 = 32 π .. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],

Διαβάστε περισσότερα

IV.1.6. Sisteme de ecuaţii liniare

IV.1.6. Sisteme de ecuaţii liniare IV6 Sseme de ecuţ lre IV6 Defţ Noţ Ssemele de ecuţ lre erv prope î oe domele memc plce Î uele czur, ele pr î mod url, d îsăş formulre proleme Î le czur, ssemele de ecuţ lre rezulă d plcre uor meode umerce

Διαβάστε περισσότερα

Physique des réacteurs à eau lourde ou légère en cycle thorium : étude par simulation des performances de conversion et de sûreté

Physique des réacteurs à eau lourde ou légère en cycle thorium : étude par simulation des performances de conversion et de sûreté Physique des réacteurs à eau lourde ou légère en cycle thorium : étude par simulation des performances de conversion et de sûreté Alexis Nuttin To cite this version: Alexis Nuttin. Physique des réacteurs

Διαβάστε περισσότερα

Forêts aléatoires : aspects théoriques, sélection de variables et applications

Forêts aléatoires : aspects théoriques, sélection de variables et applications Forêts aléatoires : aspects théoriques, sélection de variables et applications Robin Genuer To cite this version: Robin Genuer. Forêts aléatoires : aspects théoriques, sélection de variables et applications.

Διαβάστε περισσότερα

r t t r t t à ré ér t é r t st é é t r s s2stè s t rs ts t s

r t t r t t à ré ér t é r t st é é t r s s2stè s t rs ts t s r t r r é té tr q tr t q t t q t r t t rrêté stér ût Prés té r ré ér ès r é r r st P t ré r t érô t 2r ré ré s r t r tr q t s s r t t s t r tr q tr t q t t q t r t t r t t r t t à ré ér t é r t st é é

Διαβάστε περισσότερα

Radio détection des rayons cosmiques d ultra-haute énergie : mise en oeuvre et analyse des données d un réseau de stations autonomes.

Radio détection des rayons cosmiques d ultra-haute énergie : mise en oeuvre et analyse des données d un réseau de stations autonomes. Radio détection des rayons cosmiques d ultra-haute énergie : mise en oeuvre et analyse des données d un réseau de stations autonomes. Diego Torres Machado To cite this version: Diego Torres Machado. Radio

Διαβάστε περισσότερα

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe). CURS METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NEINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 0 Prelmar: Norma uu vector s orma ue

Διαβάστε περισσότερα

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe Cuprs Prefaţă... 5 I. ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ... 7 Matrc... 8 Matrc partculare... 9 Iversa ue matrc... Ssteme de ecuaţ lare... 5 Problema compatbltăţ sstemelor... 7 Problema determăr sstemelor... 8

Διαβάστε περισσότερα

Émergence des représentations perceptives de la parole : Des transformations verbales sensorielles à des éléments de modélisation computationnelle

Émergence des représentations perceptives de la parole : Des transformations verbales sensorielles à des éléments de modélisation computationnelle Émergence des représentations perceptives de la parole : Des transformations verbales sensorielles à des éléments de modélisation computationnelle Anahita Basirat To cite this version: Anahita Basirat.

Διαβάστε περισσότερα

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau EcuŃii de grdul l doile x + x + c = 0,,,c R, 0 Formule de rezolvre: > 0 + x =, x =, = c; su ' + ' ' ' x =, x =, =, = c Formule utile în studiul ecuńiei de grdul l II-le: x + x = (x + x ) x x = S P 3 x

Διαβάστε περισσότερα

1. Ordinul unui element al unui grup (D. Heuberger) 2. Teoremele lui Lagrange şi Cauchy pentru grupuri finite (D. Heuberger)

1. Ordinul unui element al unui grup (D. Heuberger) 2. Teoremele lui Lagrange şi Cauchy pentru grupuri finite (D. Heuberger) CLASA XII- ALGEBRĂ Ordiul uui elemet l uui grup D Heuerger Teoremele lui Lgrge şi Cuchy petru grupuri iite D Heuerger 3 Aplicţii le teoremei lui Lgrge î proleme de teori umerelor V Pop 3 Noţiui şi rezultte

Διαβάστε περισσότερα

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL 9. CRCE ELECRCE N REGM NESNSODAL 9.. DESCOMPNEREA ARMONCA Ateror am studat regmul perodc susodal al retelelor electrce, adca regmul permaet stablt retele lare sub actuea uor t.e.m. susodale s de aceeas

Διαβάστε περισσότερα

Robust Segmentation of Focal Lesions on Multi-Sequence MRI in Multiple Sclerosis

Robust Segmentation of Focal Lesions on Multi-Sequence MRI in Multiple Sclerosis Robust Segmentation of Focal Lesions on Multi-Sequence MRI in Multiple Sclerosis Daniel García-Lorenzo To cite this version: Daniel García-Lorenzo. Robust Segmentation of Focal Lesions on Multi-Sequence

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel Lucrre Nr. 6 ecţ netă prlel-prlel Crcutul electrc pentru studul AN pp: Schem de semnl mc AN pp: Fur. Schem electrcă pentru studul AN pp Fur 2. Schem de semnl mc crcutulu pentru studul AN pp Intern cudrpl:

Διαβάστε περισσότερα

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE CURS METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 0 Prelmar: Norma uu vector s orma ue

Διαβάστε περισσότερα

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică Capitolul II: Serii de umere reale Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC CURS III, IV Capitolul

Διαβάστε περισσότερα

r r t r r t t r t P s r t r P s r s r r rs tr t r r t s ss r P s s t r t t tr r r t t r t r r t t s r t rr t Ü rs t 3 r r r 3 rträ 3 röÿ r t

r r t r r t t r t P s r t r P s r s r r rs tr t r r t s ss r P s s t r t t tr r r t t r t r r t t s r t rr t Ü rs t 3 r r r 3 rträ 3 röÿ r t r t t r t ts r3 s r r t r r t t r t P s r t r P s r s r P s r 1 s r rs tr t r r t s ss r P s s t r t t tr r 2s s r t t r t r r t t s r t rr t Ü rs t 3 r t r 3 s3 Ü rs t 3 r r r 3 rträ 3 röÿ r t r r r rs

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA AL.I.CUZA IAŞI FACULTATEA de INFORMATICĂ CALCUL NUMERIC. Anca Ignat

UNIVERSITATEA AL.I.CUZA IAŞI FACULTATEA de INFORMATICĂ CALCUL NUMERIC. Anca Ignat UNIVERSIAEA AL.I.CUZA IAŞI FACULAEA de INFORMAICĂ CALCUL NUMERIC Aca Igat CUPRINS Prelmar 3 Calcul matrcal 5 pur de matrc 8 Norme 9 Norme matrcale 0 Valor ş vector propr 4 Surse de eror î calculule umerce

Διαβάστε περισσότερα

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare lgeră Cupris Mtrice de ordi doi şi plicţii (IDicou VPop Mtrice de ordi doi Proleme rezolvte Teorem lui Cle- Hmilto 4 Proleme rezolvte 5 Determire puterilor turle le uei mtrice de ordi doi 6 Proleme rezolvte

Διαβάστε περισσότερα

Vers un assistant à la preuve en langue naturelle

Vers un assistant à la preuve en langue naturelle Vers un assistant à la preuve en langue naturelle Thévenon Patrick To cite this version: Thévenon Patrick. Vers un assistant à la preuve en langue naturelle. Autre [cs.oh]. Université de Savoie, 2006.

Διαβάστε περισσότερα

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală

Διαβάστε περισσότερα

FUNDAMENTE DE MATEMATICĂ

FUNDAMENTE DE MATEMATICĂ Proect cofaţat d Fodul Socal Europea pr Programul Operaţoal Sectoral Dezvoltarea Resurselor Umae 7-3 Ivesteşte î oame! Formarea profesoală a cadrelor ddactce d îvăţămâtul preuverstar petru o oportutăţ

Διαβάστε περισσότερα