, să scriem un program pentru a afla rangul n 1 începând de la care

Σχετικά έγγραφα
Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Tema: şiruri de funcţii

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

4. Serii de numere reale

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

Integrale cu parametru

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

4. Integrale improprii cu parametru real

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Curs 4 Serii de numere reale

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

Exerciţii de Analiză Matematică

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

OperaŃii cu numere naturale

ANALIZĂ MATEMATICĂ pentru examenul licenţă, manual valabil începând cu sesiunea iulie 2013 Specializarea Matematică informatică coordonator: Dorel I.

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

MULTIMEA NUMERELOR REALE

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii

2) Numim matrice elementara o matrice:

în care suma termenilor din fiecare grup este 0, poate conduce la ideea că valoarea acestei sume este 0. De asemenea, gruparea în modul

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Curs 2 Şiruri de numere reale

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Integrale generalizate (improprii)

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Adrian Stan Editura Rafet 2007

Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE. 2.1 Proprietăţi generale Moduri de definire a unui şir. (x n ) n 0 : x n =

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Analiză I Curs 1. Curs 1., a n. dacă ε, ( )N ( ε ) a.î. n x n ε ; ε sunt numere reale şi deci (a n. şi fie

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Şiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

CAPITOLUL VII EXTINDERI ALE CONCEPTULUI DE INTEGRALĂ DEFINITĂ

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

Seria MATEMATICĂ ANALIZĂ MATEMATICĂ Calcul diferenţial

Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Curs 1 Şiruri de numere reale

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

MATEMATICĂ. - frecvenţă redusă - clasa a IX a. Prof. Baran Mihaela Gabriela

Lucian Maticiuc SEMINAR 1 3. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1. Să se arate că. f (x) dx = 0. Rezolvare:

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier

CUPRINS ALGEBRÃ... 5 I. Elemente de logicã matematicã... 5 I.1. Noţiunea de propoziţie... 5 I.2. Operatori logici... 5 I.3. Expresii în calculul

Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

ANALIZĂ MATEMATICĂ Noţiuni teoretice şi probleme rezolvate. Mircea Olteanu

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

CAPITOLUL 6 FORME LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE. 6.1 Forme liniare

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a

sin d = 8 2π 2 = 32 π

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

Transcript:

Serii - lbrtr Ştiid că = k = k π = π π s = <., k şi pi să determiăm s, să scriem u prgrm petru fl rgul îcepâd de l cre»=;s=; while bss-pi).^)./)>. =; S=S./.^;ed» [,S] s =.. Fie seri ; să scriem u prgrm petru determi rgul îcepâd de l cre distţ ditre termeul geerl l şirului sumelr prţile s şi sum seriei este mi mică decât ε =,.»=;S=; while bss-)>. =; S=S./.^-));ed» [,S] s =..999 Să scriem u prgrm petru determi rgul îcepâd de l cre termeul şirului sumelr prţile s = k = l prximeză sum seriei k Sum seriei l = l = l»=;s=lg/); while bsslg))>. =; S=Slg-./.^);ed» [,S] s =. -.8. cu erre mi mică decât ε =,. Fie ; petru clculul lui s = k î Mtlb flsim deseri dcă u pr fctrile) fucţi sum k = Am stbilit cu defiiţi că seri l este divergetă. Să clculăm următrii termei i şirului sumelr prţile: s, s s, petru ilustr cest lucru:,, 9999 s Putem clcul fiecre î prte:» s)=sumlg:)./:))); s =.98» s)=sumlg:)./:))); s = 8.7» s9999)=sumlg:)./:9999))); s = 9. :))

Se bservă că şirul sumelr prţile este emărgiit superir şi că vem creştere destul de letă. Să clculăm î czul seriei cvergete l următrii termei i şirului sumelr prţile: s, s s ; ştim dej că sum seriei este l. 9.,,» sumlg-./:).^)) s = -.9 Î prgrful terir m stbilit cvergeţ câtrv serii, utilizâd criteriile de cvergeţă studite. Petru ceste serii vm clcul spre exemplu termeii s, s, ce vr prxim sum seriei:»sum./.^:)sqrt:))) s =.99»sum./.^:)sqrt:))) s =.99 π si»sumsipi./.^:)))) s =.97»sumsipi./.^:)))) s =.97 l» sumlg./:).^/)))) s =.99»sumlg./:).^/)))) s =.7. Remrcţi că cestă serie cverge destul de let.»sum./:)).^:).^)./.^:)) s =.»sum./:)).^:).^)./.^:)) s =.

Să studiem tur seriilr următre flsid criteriile de cvergeţă cuscute şi î cz de cvergeţă prximţi sum seriei cu s π si = π si u i umi vlri pzitive şi stfel vm plic criteriul de cmprţie cu ieglităţi seriei mdulelr: π si derece <, di cvergeţ seriei deducem bslut cvergeţ seriei.» sumsipi.*:)./))./:).^)) s =.97,) Aplicâd criteriul de cmprţie cu trecere l limită bţiem rcsi,) lim =, rezultâd divergeţ seriei. Di criteriul de cmptrţie cu trecere l limită vem: rcsi lim = rezultâd cvergeţ seriei.»sum si./:).^)) s =.77 Î czul î cre decidem cvergeţ seriei flsid criteriul rprtului, putem evlu şi erre cmisă: Să stbilim câţi termei trebuie îsumţi petru bţie sum seriei cu duă zecimle excte: Aplicăm criteriul rprtului: lim = lim = < şi deducem cvergeţ seriei. Avem = < şi R < = <. ; vm scrie u prgrm petru găsi cel mi mre 7 umăr turl petru cre >. : 7»=;x=./.^); while *x)./7>. =; x=./.^);ed» [] s =.

» sum:)./.^:)) s =. Să studiem tur seriei şi î cz de cvergeţă să prximăm sum seriei cu duă zecimle excte:! Primul terme l seriei este =, î rest =, ;! )! plicăm criteriul rprtului lim = lim =, şdr seri este cvergetă.! Avem = <, şi R < = <. : )!» =;x=;while.*x>. =;x=x*/);ed» [] s = Petru clcul cel de-l 7-le terme l şirului sumelr prţile, cre prximeză sum seriei cu duă zecimle excte, este evie de u prgrm situţie vlbilă dcă î termeul geerl l seriei pr fctrile):»sum=;x =;fr =:7 x=x.*./);sum =sumx;ed» [sum] s =.78 Am stbilit cu criteriul rprtului că seri zecimle excte:! este cvergetă; să prximăm sum seriei cu duă = = <., derece vem < < e şi stfel vem de rezlvt î mulţime umerelr turle iecuţi: R! <. <» =;x=;while x>. =;x=x.*.*-).^-))./.^);ed» [] s = 9 Aşdr prximeză sum seriei cu duă zecimle excte. s»sum=;x =;fr =: x=x.*.*-).^-))./.^);sum =sumx;ed» [sum] s =.879 Să studiem tur seriei Derece )!! )!! şi î cz de cvergeţă, să prximăm sum seriei pri s

)!!. )!! ) lim = lim = lim =, )!!. ) ) )!! plicăm criteriul Rbe Duhmel: ). ) ) lim. ) = lim. ) = lim = ) ) şi bţiem stfel cvergeţ seriei.» sum=7/; x=/;fr =:998 x=x.**).^)./*).**)); sum=sum x;ed» [sum] s =. cmisă. Î czul uei serii lterte, cărei cvergeţă stbilim cu criteriul lui Leibiz, putem evlu erre ) Să studiem tur seriei şi să-i prximăm sum cu trei zecimle excte: Am stbilit î prgrful. că seri este cvergetă; petru determi umărul turl îcepâd de l cre R < <, vm scrie u prgrm petru stbili cel mi mic umăr turl petru cre >. :» =;x=./); while x>. =; x=./);ed» [] s = 9999» sum-).^:))./:)) s =.9 Să stbilim tur seriei ) şi î cz de cvergeţă să-i prximăm sum cu zecimlă exctă. l Este serie cvergetă derece şirul = este descrescătr şi cverget l zer. Să determiăm l umărul turl îcepâd de l cre R < <. : l )»=;x=./lg)).^); while x>. =; x=./lg)).^); ed» [] s =»sum-).^:7))./lg:7)).^)) s =. Petru itui cmprtre seriilr de fucţii, csiderăm că u exerciţiu de grfică e este de jutr:: ) x Să deseăm primii trei termei i seriei x sistem de xe: şi respectiv s x) = f x) f x) f ) î celşi x» x=-:.:;y=-x.^)./x.^);y=x.^)./x.^^);y=-x.^)./x.^^);y=yyy; pltx,y,'k.',x,y,'r-',x,y,'b',x,y,'g*')

x Î czul seriei de fucţii rctg să deseăm î celşi sistem de xe x s x) = rctg x k = x x f x) = rctg şi x» x=-:.:;y=t*x./x.^^));y=t*x./x.^))t*x./x.^^)) t*x./x.^^))t*x./x.^^))t*x./x.^^)); pltx,y,'r',x,y,'k*') Dcă drim să deseăm s 9 x), lucrurile se cmplică, ş că e evie de ltă brdre: declrăm vribil simblică x, şi scriem expresi simblică s9x). Petru deseul cestei flsim fucţi ezpltf,,b)»syms x»=;s= t*x)./x.^)); while < =; s=s t*x)./x.^.^)); ed»ezplts,-,) Seriile de puteri sut czuri prticulre de serii de fucţii: Să deseăm î celşi sistem de xe l -le terme l seriei de puteri şirului sumelr prţile, l celeşi serii: x! şi respectiv l -le terme l»x=-8:.:8;y=x.^)./*****7*8*9* );y=xx.^)./ x.^)./*)x.^)./**)x.^)./***)x.^)./****) x.^7)./*****7)x.^8)./*****7*8)x.^9)./*****7*8*9)x.^)./*****7*8*9*);pl tx,y,'k',x,y,'k*') Am deset l -le terme l şirului sumelr prţile, l seriei de puteri x ; petru dese s 99 x)! flsim Symblic mth»syms x»=; s=x;=;f=x^/; s=sf ;while < = ;f=f*x/;s=sf;ed» ezplts,-,) Prbleme prpuse. Fie seri ; scrieţi u prgrm petru determi rgul îcepâd de l cre distţ ditre ) ) termeul geerl l şirului sumelr prţile s şi sum seriei este mi mică decât ε =,.. Fie seri l ; scrieţi u prgrm petru determi rgul termeului geerl l şirului sumelr ) prţile s ce prximeză sum seriei cu duă zecimle excte.. Studiţi tur seriilr următre flsid criteriile de cvergeţă cuscute şi î cz de cvergeţă prximţi sum seriei cu s l ;,7) ;

7 ) ;. Studiţi tur seriilr: )! ; ; )!!) şi î cz de cvergeţă prximţi sum seriei cu duă zecimle.. Studiţi tur seriilr l ) ; l ) î cz de cvergeţă prximţi sum seriei cu duă zecimle excte.. Deseţi, î celşi sistem de xe, termeul l -le l seriei f x x şi respectiv termeul l -le l şirului sumelr prţile, vâd c dmeiu de defiiţie u itervl judicis les. s 7. Deseţi, î celşi sistem de xe, l -le terme l seriei de puteri x şi respectiv l -le terme l şirului sumelr prţile, l celeşi serii, legâd judicis dmeiul de defiiţie, submulţime mulţimii de cvergeţă. Deseţi flsid Symblic Mth s x). 7