Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Σχετικά έγγραφα
Tema: şiruri de funcţii

4. Integrale improprii cu parametru real

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

Integrale cu parametru

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

Exerciţii de Analiză Matematică

Integrale generalizate (improprii)

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

4. Serii de numere reale

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare

ELEMENTE DE CALCUL VARIAŢIONAL

Adrian Stan Editura Rafet 2007

4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

sin d = 8 2π 2 = 32 π

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Curs 4 Serii de numere reale

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

1. Ordinul unui element al unui grup (D. Heuberger) 2. Teoremele lui Lagrange şi Cauchy pentru grupuri finite (D. Heuberger)

OperaŃii cu numere naturale

CUPRINS ALGEBRÃ... 5 I. Elemente de logicã matematicã... 5 I.1. Noţiunea de propoziţie... 5 I.2. Operatori logici... 5 I.3. Expresii în calculul

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

CAPITOLUL VII EXTINDERI ALE CONCEPTULUI DE INTEGRALĂ DEFINITĂ

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

CURS I II. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1 Integrabilitate Riemann. Criterii de integrabilitate

ANALIZĂ MATEMATICĂ pentru examenul licenţă, manual valabil începând cu sesiunea iulie 2013 Specializarea Matematică informatică coordonator: Dorel I.

1. PROBLEMA LUNII NOIEMBRIE 2017 (EN/RO)... pag.2 Marin Chirciu

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

ŞIRURI DE VARIABILE ALEATOARE. PROBLEME ASIMPTOTICE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Şiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN

Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE

DUMITRU BUŞNEAG PROBLEME ALGEBRĂ

Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri

CALCULUL BARELOR CURBE PLANE

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Curs 1 Şiruri de numere reale

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0

CAPITOLUL 4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE Produs scalar. Spaţii euclidiene şi spaţii unitare-definiţie

1.3 ESTIMAREA ERORILOR ŞI PRELUCRAREA REZULTATELOR MĂSURĂRII

0 z z < r ea admite o dezvoltare în serie Laurent. n n. din dezvoltarea în serie Laurent în vecinătatea punctului z. z (notat { } { } = ρ

Analiză I Curs 1. Curs 1., a n. dacă ε, ( )N ( ε ) a.î. n x n ε ; ε sunt numere reale şi deci (a n. şi fie

Transcript:

86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că p = e = e e = = = 0! Distriuţi Poisso este u cz limită l distriuţiei Beroulli Fie = p vlore medie distriuţiei Beroulli Atuci p = 0 câd De semee ( )( ) + lim C p q = lim =! ( ) ( )( + ) = lim lim e = e!! Î schem lui Beroulli p = C p q reprezită proilitte relizării de ori eveimetului A îtr-o serie de eperieţe Dcă p = şi, tuci p este forte mic Distriuţi Poisso se mi umeşte şi lege eveimetelor rre şi este folosită l cotrolul sttistic l produselor idustrile tuci câd proilitte oţierii uei piese defecte este forte mică Vlore medie distriuţiei Poisso este M( f) = e = e e = e e = = 0! = ( )! De semee M( f) = e = e = e [( ) + ]! ( )! ( )! = = 0 = = = e + = e e ( + ) = = ( )! = ( )! + Î coseciţă, dispersi distriuţiei Poisso este =

5 Elemete de teori proilităţilor 87 553 Vriile letore cotiue Fie ( X, Ω, p) u câmp de proilitte Remitim că fucţi f : X se umeşte vriilă letore cotiuă dcă re propriette că oricre r fi, f (, ) = { X; f( ) < } = { f < } Ω, ( ) fucţi f luâd o ifiitte eumărilă de vlori Defiiţi 557 Se umeşte fucţie de reprtiţie socită vriilei letore f fucţi F : [0, ] dtă de F( ) = p( f < ) Teorem 55 Fucţi de reprtiţie F uei vriile letore cotiue următorele proprietăţi: ) F este mooto crescătore; ) F( ) = lim F( ) = 0, F( ) = lim F( ) = ; 3) p( f < ) = F( ) F( ) ; 4) F este cotiuă l stâg pe f re Demostrţie ) Dcă, tuci { f < } { f < }, F ( ) F ( ) ) Ţiem sem că F( ) = p( ) = 0 şi F( ) = p( X) = 3) Deorece { f < } = { f < } { f < }, ir ultimele două eveimete sut disjucte, rezultă că F ( ) = F ( ) + p( f < ), p( f < ) = F( ) F( ) tuci F 4) Fie A= { f < } şi ( ) u şir, Dcă A = { f < }, A = { f < },, A = { f < },, A = A şi A Am = = petru m Î coseciţă ( ) [ ] F ( ) = pa ( ) = lim pa ( ) + pa ( ) + + pa ( ) = = lim F( ) + F( ) F( ) + + F( ) F( ) = lim F( ), este cotiuă l stâg î Defiiţi 558 Fie f o vriilă letore cotiuă şi Dcă eistă o fucţie itegrilă : stfel îcât ρ + F( ) = ρ( t)dt,, F fucţi s de reprtiţie tuci fucţi ρ se umeşte desitte de reprtiţie su desitte de proilitte vriilei letore f Teorem 553 Desitte de reprtiţie ρ vriilei letore cotiue f re următorele proprietăţi: ) ρ( ) 0, ;

88 ECUAŢII + ) ρ( )d = ; 3) p( f ) ρ( )d < = Demostrţi este evidetă Oservţi 555 Fie f o vriilă letore cotiuă şi F fucţi s de reprtiţie Dcă desitte de reprtiţie ρ vriilei letore f este cotiuă, tuci F ( ) = ρ( ), Defiiţi 559 Se umeşte vlore medie uei vriile letore cotiue f epresi + M ( f) = ρ( )d Mometul de ordiul formul M ( f) = ρ( )d + l uei vriile letore cotiue Dispersi vriilei letore f este defiită stfel: = D ( f) = M ( f M( f)) D ( f) = M( f ) ( M( f)) Numărul se umeşte tere medie pătrtică vriilei letore f f se defieşte pri Î cele ce urmeză, vom prezet uele legi de proilitte uzule, defiite pri desităţi de reprtiţie Defiiţi 550 Vriil letore f re o reprtiţie uiformă pe [ ], dcă re desitte de reprtiţie,dcă [, ] ρ( ) = 0, dcă [, ] + Este clr că ρ( )d = Avem:

5 Elemete de teori proilităţilor 89 0, dcă F( ) = ρ( t)d t =, dcă (, ], dcă > Oţiem succesiv: + M( f) = d=, ( ) d + + M f = =, 3 ( ) = M( f) ( M( f)) = Defiiţi 55 Vriil letore f stisfce o lege ormlă Nm (, ) dcă re desitte de reprtiţie = ( m) ρ( m ;, ) e Oservţi 556 Lege ormlă părut î legătură cu teori erorilor de măsurre Fucţi ρ re proprietăţile uei desităţi de reprtiţie Îtr-devăr ( m) ρ( ; m, )d= e d Dcă fcem schimre de vriilă = m+ t, () oţiem ρ( ; m, )d= e dt = Î fig 7 sut reprezette grficele fucţiilor ρ( m ;, ) petru diferite vlori le lui m şi celşi, ir î fig 7 sut reprezette grficele fucţiilor ρ( m ;, ) petru celşi m şi diferite vlori le lui O O Fig 7 Fig 7

90 ECUAŢII Vom clcul cum medi şi dispersi cestei vriile letore Folosid schimre de vriilă (), rezultă: ( m) m M ( f) = e d e dt te dt m = + =, ( m) D ( f) = ( m) e d= t e dt Itegrâd pri părţi, oţiem D ( f) = te + e dt = Vom determi cum fucţi de reprtiţie legii ormle ( tm) F( ) = e dt Fcem schimre de vriilă t = m+ y Rezultă că m y F( ) = e dy Pe de ltă prte 0 y y e dy = e dy =, y F( ) = + e dy 0 Folosid fucţi lui Lplce Φ :, m y Φ ( ) = e dy, 0 putem scrie m F( ) = ( +Φ Î coseciţă m m p ( f< ) = F ( ) F ( ) = ( ) ( Φ Φ )