REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Σχετικά έγγραφα
Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Tema: şiruri de funcţii

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

4. Integrale improprii cu parametru real

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

OperaŃii cu numere naturale

Exerciţii de Analiză Matematică

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Integrale cu parametru

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

4. Serii de numere reale

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

2) Numim matrice elementara o matrice:

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

ŞIRURI DE VARIABILE ALEATOARE. PROBLEME ASIMPTOTICE

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Adrian Stan Editura Rafet 2007

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

1. Ordinul unui element al unui grup (D. Heuberger) 2. Teoremele lui Lagrange şi Cauchy pentru grupuri finite (D. Heuberger)

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

CURS I II. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1 Integrabilitate Riemann. Criterii de integrabilitate

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

sin d = 8 2π 2 = 32 π

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

Integrale generalizate (improprii)

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Analiză I Curs 1. Curs 1., a n. dacă ε, ( )N ( ε ) a.î. n x n ε ; ε sunt numere reale şi deci (a n. şi fie

Curs 4 Serii de numere reale

4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

6. Rezolvarea numerică a problemei Cauchy pentru ecuaţii diferenţiale

Integrala nedefinită (primitive)

2. Functii de mai multe variabile reale

0 z z < r ea admite o dezvoltare în serie Laurent. n n. din dezvoltarea în serie Laurent în vecinătatea punctului z. z (notat { } { } = ρ

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

în care suma termenilor din fiecare grup este 0, poate conduce la ideea că valoarea acestei sume este 0. De asemenea, gruparea în modul

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

ECUATII NELINIARE PE R

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Κεφάλαιο 1 Πραγματικοί Αριθμοί 1.1 Σύνολα

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE. 2.1 Proprietăţi generale Moduri de definire a unui şir. (x n ) n 0 : x n =

ΘΕΩΡΗΜΑ (Μέσης Τιμής) Έστω f: [α, β] R συνεχής και παραγωγίσιμη στο (α, β). Τότε υπάρχει ξ (α, β)

Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri

Şiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

sistemelor de algebrice liniarel

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Breviar teoretic Vectori în plan

ΖΕΡΔΑΛΗΣ ΣΩΤΗΡΙΟΣ ΤΟ ΟΥΤΙ ΣΤΗ ΒΕΡΟΙΑ (1922-ΣΗΜΕΡΑ) ΘΕΣΣΑΛΟΝΙΚΗ

UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE FACULTATEA DE SILVICULTURĂ MATEMATICI SUPERIOARE

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

Curs 1 Şiruri de numere reale

CERCUL. Prof. V Corcalciuc Scoala nr. 146 I.G. Duca Bucuresti ( Lectie facuta dupa manualul de clasa a 7-a Prof.Radu)

ELEMENTE DE CALCUL VARIAŢIONAL

MULTIMEA NUMERELOR REALE

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII ALGEBRICE NELINIARE

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

Εισαγωγή στον Προγραµµατισµό. Ανάλυση (ή Επιστηµονικοί 21Υπολογισµοί)

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare

Transcript:

REZUMAT CURS 3. Clse de uctii itegrbile Teorem.. Dc :, b] R este cotiu tuci este itegrbil pe, b]. Teorem.2. Dc :, b] R este mooto tuci este itegrbil pe, b]. 2. Sume Riem. Criteriul de itegrbilitte Riem Fie :, b] R, : = x 0 < x < < x i < x i < < x = b o diviziue itervlului, b] si ξ i x i, x i ] u puct orecre. Dc otm cu ξ = (ξ, ξ 2,..., ξ ), tuci sum Riem socit uctiei, diviziuii si puctelor itermedire ξ i se otez cu σ (; ξ) si este pri deiitie σ (; ξ) = (ξ i )(x i x i ). i= Deiitie 2.. :, b] R este (R)-itegrbil (itegrbil i sesul lui Riem)pe, b] dc exist u umr rel iit I cu propriette: ɛ > 0, δ ɛ stel ict cu < δ ɛ si ξ = (ξ,..., ξ ) σ (, ξ) I < ɛ. Teorem 2.2. Dc este (R)-itegrbil pe, b] tuci este mrgiit pe, b]. Teorem 2.3. Fie :, b] R mrgiit. Atuci este (R)- itegrbil pe, b] dc si umi dc este (D)-itegrbil pe, b] si otm I = (x)dx. Teorem 2.4 (Criteriul de itegrbilitte l lui Riem). Coditi ecesr si suiciet c :, b] R s ie itegrbil pe, b] este s existe I R(iit) cu propriette: { } diviziui le itervlului, b] cu 0 si ξ () orice puct itermedir petru s vem σ (, ξ () ) = I

2 REZUMAT CURS 3 Fie :, b] R itegrbil. : x i = + i b, i = 0,, h = b = h = b 0 cd ξ i = x i = + i b σ (, ξ) = i= = b ( + i b i= (x)dx = b k= ) ( ) b + i b i= ] (x)dx + i b ]. Exemplu 2.5. S se clculeze ( + k = + + ) + 2 +.... 2 O lt metod: k= + k = k= + k = = 0 k= dx x + + k = l 2. + 2 + + + + + + ( 2 + 2 + + )] = (c + l 2 + ɛ 2 c l ɛ ) = l 2 + (ɛ 2 ɛ ) = l 2. 3. Criteriul de itegrbilitte l lui Lebesgue Deiitie 3.. A R se umeste eglijbil (de msur Lebesgue ul) dc ɛ > 0, exist u sir {I } de itervle deschise stel

ict A REZUMAT CURS 3 3 = I si l(i ) < ɛ ude l(i ) este lugime itervlului I.(Uele itervle I pot i multime vid) Exemplu 3.2. Fie A = {x 0 }. Atuci A este o multime eglijbil. Fie I = ( x 0 ɛ, x 3 0 + 3) ɛ, I = petru 2 si l(i ) = 2ɛ < ɛ. 3 = Observti 3.3. {x 0 } este eglijbil. Observti 3.4. B A si A este eglijbil, tuci si A este eglijbil. Observti 3.5. Dc A este eglijbil petru orice N tuci A este eglijbil. = I prticulr di observti 3.3 si di observti 3.5 rezult c orice multime iit este eglijbil. Teorem 3.6 (Criteriul de itegrbilitte l lui Lebesgue). Coditi ecesr si suiciet c :, b] R s ie itegrbil este: i) s ie mrgiit; ii) multime puctelor de discotiuitte lui s ie eglijbil. Deiitie 3.7. :, b] R este cotiu pe portiui dc exist = x 0 < x < < x i < x i < < x = b, stel ict este cotiu pe (x i, x i ) petru orice i =,, (x i 0) si (x i + 0) sut iite. Di teorem 3.6 rezult c uctiile cotiue pe portiui sut itegrbile. Teorem 3.8. Fie :, b] R itegrbil. Dc g :, b] R este o uctie stel ict exist A, b] iit stel ict g(x) = (x), x, b] A tuci g este itegrbil si g(x)dx = (x)dx. Di teorem 3.8 rezult c vlore uei itegrle deiite u se schimb dc modiicm ucti de sub itegrl itr-u umr iit de pucte. =

4 REZUMAT CURS 3 4. Proprietti le itegrlei deiite. Dc, g :, b] R sut itegrbile, tuci α + βg este itegrbil pe, b] si petru orice α, β R. α(x) + βg(x)]dx = α I (x)dx + β (x)dx : F, b] R, g(x)dx, ude F este multime uctiilor itegrbile pe, b], I() = (x)dx, I plictie liir. 2. Dc si g sut itegrbile tuci g este itegrbil. 3. Dc, g :, b] R sut itegrbile si g pe, b] tuci (x)dx g(x)dx. 4. Dc este itegrbil tuci este itegrbil si (x)dx (x) dx. 5. Teoreme de medie Teorem 5.. Fie :, b] R itegrbil, m = i{(x) : x, b]} si M = sup{(x) : x, b]}. Fie g :, b] R itegrbil cu propriette c g 0 (respectiv g 0), petru orice x, b]. Atuci exist µ cu m µ M stel ict (x)g(x)dx = µ g(x)dx. Corolrul 5.2. Fie :, b] R itegrbil, m = i{(x) : x, b]} si M = sup{(x) : x, b]}. Atuci exist µ cu m µ M stel ict (x)dx = µ(b ). Teorem 5.3. Dc si g sut c i teorem 5. si i plus este cotiu tuci exist ξ, b] stel ict (x)g(x)dx = (ξ) g(x)dx. Corolrul 5.4. Dc :, b] R este cotiu tuci exist ξ, b] stel ict (x)dx = (ξ)(b ).

REZUMAT CURS 3 5 6. Formul Leibiz-Newto Teorem 6.. Fie :, b] R cotiu si ie F (x) = x (t)dt, petru orice x, b]. Atuci F (x) = (x), petru orice x (, b). Orice uctie cotiu dmite primitive. Teorem 6.2. (Formul Leibiz-Newto) Fie F :, b] R de cls C. Atuci F (b) F () = F (x)dx.