3. ERORI DE MÃSURARE

Σχετικά έγγραφα
LEGI CLASICE DE PROBABILITATE

Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.

FLUCTUAŢII STATISTICE

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

4.6. Caracteristicile motoarelor de curent continuu

L4. Măsurarea rezistenţelor prin metoda de punte

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Lucrarea de laborator nr. 2 VERIFICARILE METROLOGICE ALE MIJLOACELOR DE MASURARE

Prelucrarea numerică a semnalelor, Capitolul 2 2. SINTEZA FILTRELOR NUMERICE

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

5. FILTRE ADAPTIVE BAZATE PE MI IMIZAREA ERORII MEDII PATRATICE

CURS 10 ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

6. Circuite liniare în regim periodic nesinusoidal

Eşantionarea semnalelor

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

ECUAŢII DIFERENŢIALE ŞI CU DERIVATE PARŢIALE PRIN EXERCIŢII ŞI PROBLEME

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Analiza bivariata a datelor

8. SEMNALE EŞANTIONATE

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Sistem analogic. Sisteme

CURSUL I PROBABILITATI DISTRIBUTII VARIABILE ALEATOARE. Curs 1 1

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

Curs 4 Serii de numere reale

Modele matematice pentru îmbunătăţirea calităţii sistemelor electrice

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

10 Determinarea coeficientului de convecție termică la un fascicul de țevi

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Complemente teoretice. Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; DefiniŃii ale limitei DefiniŃia 1.1.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

TEMA 10 TESTE DE CONCORDANŢĂ

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Capitolul III CIRCUITE DE MULTIPLEXARE ŞI EŞANTIONARE-MEMORARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

APLICAŢII zona tematică 5 -TST-ID-

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

I 1 I 2 V I [Z] V 1 V 2. Z11 impedanta de intrare cu iesirea in gol 2 I 1 I 21 I

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Miliohmetru cu scală liniară şi citire analogică şi/sau digitală

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

Tema: şiruri de funcţii

Laborator Transportul şi distribuţia energiei electrice - B. Neagu

Laborator biofizică. Noţiuni introductive

În spectrul de rotaţie al moleculei HCl s-au identificat linii spectrale consecutive cu următoarele lungimi de undă: λ

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare


NOTIUNI DE BAZA IN STATISTICA

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

METODE DE DIAGNOSTICARE A PLASMEI

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

6.TRANSFERUL DE CALDURĂ

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

POPULAŢIE NDIVID DATE ORDINALE EŞANTION DATE NOMINALE

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa

Integrala nedefinită (primitive)

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE TEORIA PORTOFOLIULUI

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

ŞIRURI DE VARIABILE ALEATOARE. PROBLEME ASIMPTOTICE

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Curs 1 Şiruri de numere reale

Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Fizica Plasmei şi Aplicaţii Probleme

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

APLICAŢII zona tematică 5 -TST-ID-

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Transcript:

6 Mtrologi, Stadardizar si Masurari 3.. Dfiira rorii d masurar 3. ERORI DE MÃSURARE Î practica, s obsrva ca îtotdaua valoara umrica rala a ui mari fizic masurat st difrita d valoara m idicata d aparatul d masurat. Acasta roar, car apar î procsul d masurar, s umst roar d masurar si s otaza î gral pri. (3.) m Valoara advarata a ui mari st imposibil d dtrat, doarc oric masurar st practic afctata, mai mult sau mai puti, d rori, datorat imprfctiuii jloaclor d masurar, coditiilor d mdiu, uor prturbatii xtrioar, opratorului tc. Î practica s accpta î locul valorii advarat o valoar dtrata cu o icrtitudi suficit d ca, duta valoar covtioal advarata. D aici rzulta importata cuoastrii, ptru o masurar fctuata î aut coditii si cu aut jloac d masurar, rorii maxim car poat fi cosa. - roara d masurar valoara masurata ( m ) difrta icrtitudia d masurar valoara covtioal advarata valoara advarata Fig. 3.. Cu privir la roara d masurar. Pri icrtitudi d masurar s îtlg itrvalul î car s stimaza, cu o auta probabilitat, ca s afla valoara advarata a masuradului. Prcizara acstia fac utilizabil sau u rzultatul masurarii. D xmplu, o prlucrar mcaica cuoscuta cu o Adri CHICIUC

Erori d masurar 7 icrtitudi d ± 0, mm st iutila daca a s-a crut iitial sa fi d ±0,0 mm. Î lipsa acstor prcizari, rzultatul poat sa u przit itrs practic î utilizar. 3.. Clasificara rorilor d masurar Ptru a dtra roril car afctaza rzultatul masurarii, prcum si factorii car l produc, trbui sa s tia sama ca: jlocul lctric d masurar masoara o marim car st implicata î fomul supus masurarii împrua cu alt mari; acasta marim trbui corct dfiita; masurara s dsfasoara îtr-u mdiu ambiat; rzultatul masurarii ar u bficiar. Î figura 3. sut vidtiat pricipall lmt car sut przt î procsul d masurar si roril pot fi clasificat dupa provita lor î rori datorat: fomului supus masurarii; itractiuii jloc d masurar-fom supus masurarii; jlocului lctric; itractiuii bficiarului masurarii-jloc d masurar. Î figura 3. x st marima d masurat, q k, q k sut maril d ifluta przt î fomul supus masurarii, rspctiv î mdiul ambiat corspuzator jlocului d masurar, iar y st valoara masurata obtiuta d la jlocul d masurar d catr bficiarul masurarii. Fomul supus masurarii Marima d masurat Mdiul ambiat q k q k x Mijlocul lctric d masurar y Bficiarul masurarii Fig. 3.. Pricipall surs d rori î procsul d masurar Adri CHICIUC

8 Mtrologi, Stadardizar si Masurari Eroril d modl sut datorat fomului supus masurarii si l provi di simplificara sistmului fizic asupra caruia s fctuaza masurara glijâdu-s ul propritati sau mari fizic caractristic acstuia. Eroril d ifluta rprzita roril itrodus d factorii d mdiu car pot ifluta marima d masurat. Exmplu: uditata mdiului ambiat la masurara grosii hârtii cu grosimtr lctric capacitiv. Eroril istrumtal rprzita roril proprii al jloaclor lctric d masurar fiid cupris, d rgula, îtr litl cuoscut î fucti d modul d dfiir a prcizii, prcum si roril suplimtar datorita marilor d ifluta, d xmplu: tmpratura, câmpuril lctromagtic, uditata tc. Eroril d itractiu ditr jlocul lctric d masurar si fomul supus masurarii sut cauzat d actiui lctromagtic sau mcaic xrcitat d jlocul d masurar asupra fomului supus masurarii si rciproc. Eroril d itractiu ditr bficiarul masurarii si jlocul lctric d masurar sut cauzat d asigurara d catr bficiar a coditiilor oal d utilizar a jlocului lctric d masurar. Dupa modul cum sut xprimat, roril pot fi: absolut, rlativ si raportat:. Eroara absoluta st difrta ditr valoara masurata si valoara advarata a marii masurat: - (3.) Eroara absoluta ar aclasi dimsiui fizic ca si marima masurata si s xprima î aclasi uitati d masura. Eroara absoluta cu sm schimbat s umst corcti.. Eroara rlativa st raportul ditr roara absoluta si valoara marii masurat: ε (3.3) 3. Eroara raportata st raportul ditr roara absoluta si doul d masurar. Adri CHICIUC

Erori d masurar 9 ε r (3.4) max ud: max lita suprioara d masurar; lita ifrioara d masurar. Eroara rlativa si ca raportata sut mari adimsioala si s xprima ca u umar, î proct sau î parti p lio [uitat d masura aglosaxoa] (d xmplu 5. 0-4, 0.05% sau 500 ppm). Valoara masurata s przita împrua cu roara d masurar xprimata î aclasi uitati sau sub forma d roar rlativa ptru a s puta aprcia prcizia masurarii. D xmplu, ptru xprimara valorii tsiuii masurat sut accptat urmatoarl prztari: U x max ( V ) U si U ( V ) ± ε (%) ± (3.5) x Dupa rgimului marii d masurat roril pot fi static sau diac:. Eroara statica rprzita roara d masurar car rzulta la u rgim statioar costat al marii d masurat.. Eroara diaca st roara d masurar car rzulta la u rgim variabil al marii d masurat. Eroril diac dpid atât d caractristicil jloaclor si mtodlor d masurar utilizat cât si d atura variatiilor marii d masurat. Dupa caractrul aparitii î masuraril rptat, roril d masurar s clasifica î tri tipuri d rori:. Erori sistmatic sut acl rori car u variaza la rptara masurarii î aclasi coditii sau variaza î mod dtrabil odata cu modificara coditiilor d masurar. El s datoraza uor cauz bi dtrat, s produc îtotdaua î aclasi ss, au valoar costata î marim si sm sau variabila dupa o lg bi dtrata si pot fi liat pri aplicara uor corctii. Eroril sistmatic pot fi la râdul lor obictiv si subictiv: a) rori sistmatic obictiv: rori d aparat (istrumtal), datorat uor caractristici costructiv al aparatlor, icorcti taloari, uzurii. Litl lor d variati sut cuoscut di spcificatiil thic dat d x x Adri CHICIUC

30 Mtrologi, Stadardizar si Masurari furizorul aparatului si sut, pri urmar, cl mai usor d valuat d catr oprator; rori d mtoda, aparut ca urmar a pricipiilor p car s bazaza mtoda d masurar, a itroducrii uor simplificari sau utilizarii uor rlatii mpiric. El apar mai als la mtodl idirct d masurar; rori produs d factori xtri (rori d ifluta), dosbit d gru d valuat pri calcul, doarc u îtotdaua pot fi cuoscut cauzl si lgil d variati î timp a coditiilor d mdiu (tmpratura, prsiua, uditata, câmpuri magtic, radiatii tc.). Ptru liara lor s impu asigurara coditiilor d mdiu crut d producator ptru istalatia d masurat. b) rori sistmatic subictiv (d oprator), provid di modul subictiv î car opratorul aprciaza aut fct (coicidt d rpr la citira rzultatlor, itsitati luoas tc.) si car ti d gradul sau d obosala, d stara sa psihica sau d aut dficit al orgalor d prcpti.. Erori alatoar (îtâmplatoar) sut roril car au valori si sm difrit îtr-o succsiu d masuratori fctuat î aclasi coditii. El u sut cotrolabil si pot provi di fluctuatiil accidtal al coditiilor d mdiu, al attii opratorului uma, sau al dispozitivului d masurar. 3. Erori grosola (grsli) costau î abatri foart mari, cu probabilitat ca d apariti si car produc daturari putric al rzultatlor masuratorilor. Acst rori sut itrodus pri algra grsita a mtodi sau a jloaclor d masurar, attii î timpul masurarii, calcullor roat tc. Alt catgorii d rori al istrumtlor d masura: roara d fidlitat caractrizaza xactitata cu car s obti o sri d idicatii cocordat, masurâd acasi marim, rptat, la aut itrval d timp; roara d citir (la istrumtl aalogic) costa î aprcira grsita a pozitii idicatorului; roara d mobilitat st ca mai ca modificar a marii d masurat car s poat obsrva cu crtitudi (mobilitata fiid Adri CHICIUC

Erori d masurar 3 calitata uui istrumt d a-si modifica pozitia sistmului mobil la o variati cât mai ca a marii); roara d histrzis costa î producra d idicatii difrit al istrumtului î fucti d modul d variati al marii: valori crscatoar sau dscrscatoar, cu variati rapida sau lta; roara d zro icorcta dfiir a pozitii iitial ditr idicator si origia scali p car s fac citira rzultatului masurarii, î absta marii d masurat, ca c va coduc la u dcalaj prmat îtr valoara idicata si ca advarata; roara d justt st difrta ditr valoara mdii aritmtic 0 a uui sir d masuratori si valoara sa advarata a. 3.3. Prlucrara datlor xprimtal Utilizara mtodlor grafo-aalitic rprzita o modalitat simpla d prztar a datlor xprimtal. Ptru itrprtara mai comoda a rzultatlor obtiut di masuratori s prfra rprztara grafica sub forma d histograma. Daca prsupum ca îtr-u sir d masuratori s-au obtiut valoril lita m max si m, lugima itrvalului d grupar d s calculaza cu formula lui Sturgs: m max m d (3.6) + 3, log Ptru a îtoc o histograma s procdaza î modul urmator: s îtocmst tablul d dat primar; s ordoaza î ss crscator valoril di tablul prcdt si, p baza formuli lui Sturgs, s stabilsc itrvall d grupar; s calculaza ptru ficar itrval d grupar valoara ctrala sau mdi; s dtra umarul d dat i corspuzator ui clas; umarul d masurari i ptru car s obti valori cupris îtr-u itrval d grupar s umst frcvta absoluta; s calculaza frcvta rlativa ca raport al frcvti absolut i si al umarului total d masurari : Adri CHICIUC

3 Mtrologi, Stadardizar si Masurari i f i (3.7) Daca s costruist o diagrama formata di drptughiuri avâd baza gala cu itrvalul d grupar, iar îaltima proportioala cu frcvta (absoluta sau rlativa), s obti o histograma (figura 3.3). Uid pri sgmt d drapta (car formaza o lii frâta) jloacl suprioar al drptughiurilor histogra, s obti poligoul d frcvta. 3.3.. Idicatori statistici utilizati la prlucrara datlor xprimtal Itrval d grupar Fig. 3.3. Histograma si poliomul Ptru prlucrara statistica a frcvtlor rlativ. masuratorilor fctuat, s folossc ist valori tipic d slcti, ut idicatori statistici. Ci mai importati sut: A) Idicatori d localizar (d poziti) mdia aritmtica: fctuâd u sir d masuratori asupra ui mari fizic, î aclasi coditii xprimtal, s obti valoril m, m,, m, Mdia aritmtica s dtra cu formula: + +... + m m m i (3.8) Est dosbit d importata î stimara prcizii masuratorilor, doarc pri propritatil sal, dsori s adopta ca marim d rfrita. S poat dmostra ca î cazul uui sir foart mar d masuratori ( ), valoara mdi tid catr valoara rala a marii masurat. mdia gomtrica: Frcvta rlativa f i 0,4 0,3 0, 0, 3 4 5 6 d i G m m... m (3.9) i Adri CHICIUC

Erori d masurar 33 mdia patratica: p ( m + m +... + m) (3.0) sau p i (3.) mdia armoica: H + +... m m m i (3.) mdiaa M s dfist ca valoar a variabili car împart sirul rzultatlor, dispus î ordi crscatoar, î doua parti gal. Daca sirul ar u umar impar d tr, mdiaa s ia ca valoara d ordi (+)/. Daca sirul st par, mdiaa s ia gala cu mdia aritmtica a valorilor ctral. moda sau doata M 0 s dfist ca valoara caria îi corspud frcvta maxima d masuratori îtr-u sir d dtrari. Daca sirul d masuratori ar doua valori maxim, rpartitia s umst bimodala, iar daca sut mai mult, plurimodala. Îtr mdia aritmtica, mdiaa si moda xista urmatoarl rlatii: M M + 3M 0 0 ; M 0 3M ; M. (3.3) 3 B) Idicatori d disprsi amplitudia d disprsi, car arata doul d variati a marii studiat: abatra: w m max - m (3.4) d (3.5) i Adri CHICIUC

34 Mtrologi, Stadardizar si Masurari abatra mdi patratica: S i disprsia d slcti S : S i ( ) i d i ( ) + ( ) +... + ( ) m ( ) m m (3.6) (3.7) 3.3.. Rpartitia ormala (Gauss) a rzultatlor xprimtal Pri umroasl aplicatii practic, acasta rpartiti ar o dosbita importata î mtrologi. Cu ajutorul i s pot aaliza: u sir d masuratori, strict î aclasi coditii xprimtal, fctuat asupra acliasi mari ; rzultatl uor masuratori asupra ui colctivitati d obict caractrizat pritr-o auta propritat, ptru dtrara ui caractristici a acstia. Ptru distributia Gauss, dsitata d probabilitat d rpartiti a rzultatlor, cosidrat ca variabil alatoar, s scri : f ( ) m ( m ) S (3.8) S π ptru: < m < + (3.9) ud: st mdia aritmtica a masuratorilor; S abatra mdi patratica. Î figura 3.4 s przita aspctul graficului fuctii distributii d probabilitat, rprztâd p axa abscislor difrta, iar p axa ordoatlor valoril acsti fuctii, coform rlatii (3.8). Adri CHICIUC

Erori d masurar 35 S poat obsrva ca: ( ) fmax m (pri drivar î raport cu m ) (3.0) S π xista doua puct d iflxiu simtric: f ( ± S ) 0,606 f ( ) (3.) m max m f( ) m Fig. 3.4. Curba d rpartiti Gauss a dsitatii d probabilitat d distributi a rzultatlor masuratorilor. -3S -S -S S S 3S m- Propritati al curbi Gauss: ptru u umar suficit d mar d masurari, riguros î aclasi coditii xprimtal, valoril marii masurat s distribui simtric fata d mdia aritmtica ; fuctia dsitatii d probabilitat st glijabila ptru valori al variabili m car difra d mdia aritmtica cu mai mult d 3S; aria dlitata d curba si d axa abscislor st ptru toat valoril si S; f( m )>0 si f(- m ) f( m ) dci graficul st simtric fata d axa ordoatlor; curba ar forma d clopot (clopotul lui Gauss) si ar doua puct d iflxiu î puctl: m S (3.) m + + S (3.3) forma curbi st coditioata d disprsia rzultatlor masuratorilor (fig.3.5): S <S <S 3 Adri CHICIUC

36 Mtrologi, Stadardizar si Masurari Probabilitata ca roara absoluta sa s afl îtr doua lit ε si ε st : P ( ε < < ε ) S π ε ε ( ) S d ( ) (3.4) (3.5) m Grafic, acasta probabilitat st rprztata d aria dlitata d curba Gauss, axa abscislor si ordoat î puctl ε si ε (figura 3.5). f( ) Fig. 3.5. Curba d rpartiti Gauss a dsitatii d probabilitat d distributi a rorilor accidtal. ε -3S -S -S S S 3S ε P lâga rpartitia ormala (Gauss), s utilizaza î aaliza sau prztara valorilor marilor masurat si alt rpartitii: Rpartitia ormala Laplas; Rpartitia t (Studt); Rpartitia χ (hipatrat); Rpartitia Wibull (fig. 3.6); Rpartitia rctagulara s.a. Fig. 3.6. Curba d rpartiti Wibull a rptitivitatii vitzi vâtului p gradatii d vitza (aplicati WAsP). Adri CHICIUC