4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Σχετικά έγγραφα
2. CONVOLUTIA. 2.1 Suma de convolutie. Raspunsul sistemelor discrete liniare si invariante in timp la un semnal de intrare oarecare.

Elementul de întârziere de ordinul doi, T 2

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Tema: şiruri de funcţii

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Sisteme de ordinul I şi II

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Integrale cu parametru

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

9. STABILITATEA SISTEMELOR

Modele dinamice de conducere optimală a activităţii firmei 9. Modelul Jorgenson

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

ELEMENTE DE STABILITATE A SISTEMELOR LINIARE

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

0 z z < r ea admite o dezvoltare în serie Laurent. n n. din dezvoltarea în serie Laurent în vecinătatea punctului z. z (notat { } { } = ρ

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Punţi de măsurare. metode de comparaţie: masurandul este comparat cu o mărime etalon de aceeaşi natura;

4. Serii de numere reale

7. CONVOLUŢIA SEMNALELOR ANALOGICE

4. Analiza în timp a sistemelor liniare continue şi invariante

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

Curs 4 Serii de numere reale

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:

Convergenţa uniformă a şirurilor de funcţii

Sisteme de ordinul 2: model, funcţie de transfer, simulare, identificarea parametrilor

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx

METODE AVANSATE DE MASURARE COMANDA SI AUTOMATIZARE

sin d = 8 2π 2 = 32 π

4. Integrale improprii cu parametru real

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Analiza bivariata a datelor

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Şiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN

Universitatea,,Constantin Brâncuşi Tg-Jiu Facultatea de Inginerie

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii

cele mai ok referate

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

1. PROBLEMA LUNII NOIEMBRIE 2017 (EN/RO)... pag.2 Marin Chirciu

5. Polii şi zerourile funcţiei de transfer

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

MODELAREA MATEMATICĂ A SISTEMELOR CONTINUE

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

Tit Tihon CNRV Roman FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE. Caracteristici vizibile observate PUNCTAJ ACORDAT

2) Numim matrice elementara o matrice:

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Transcript:

4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru sbil, izâd să reviă, după u imp fii (şi perurbţi dispăru), l o ouă sre de echilibru sţior cu su fără erore sţioră. Dcă ces lucru u ese reliz, î sesul că mărime de ieşire re o vriţie cu mliudie di ce î ce mi mre î imp (oscil su perodic), se spue că sisemul ese isbil. Se iroduc două ipuri de sbilie: - sbilie ieră (su î ses Lipuov); - sbilie eeră (su de ip irre mărgiiă - ieşire mărgiiă). Sbilie ierǎ U sisem liir, coiuu şi ivri, izol de mediul eer (dică liber) ese descris de ecuţi difereţilă () = (), R cu codiţi iiţilă () = şi R u prmeru rbirr şi fi. Ecuţi crcerisică: λ =, cu rădăci. Soluţi ecuţiei difereţile: () = e Î fucţie de semul prmerului po păre urmăorele siuţii: dcă > uci lim ( ) =, R \ { } deci sisemul ese isbil dcă = uci R, ( ) =, deci sisemul ese ier sbil dcă < uci lim ( ) =, R deci sisemul ese ier simpoic sbil > = < ) sisem isbil b) sisem ier sbil c) sisem ier simpoic sbil

Sbilie ieră ese o propriee sisemelor cre u depide de semlele eere şi se referă l evoluţi liberă sări sisemului liz. U sisem (A,b,c T ) ese: A. sbil (ier) dcă M >,.î. e M, ; b. simpoic sbil (ier) dcă e A, câd Se po demosr urmăorele eoreme: U siem (A,b,c T ) ese: 1. ier sbil, dcă şi umi dcă vlorile proprii le mricei A u oe Re λ i, ir cele vlori proprii cre u pre relă ulă rebuie să fie rădăcii simple le poliomului crcerisic. 2. ier simpoic sbil, dcă şi umi dcă vlorile proprii le mricei A u Reλ i <, cesă codiţie fiid echivleă cu : ( ) {, 1 σ A = λ1 λ} C ude σ ( A ) ese specrul mricei A. Im(s)=jω C 1 Zo de sbilie ier simpoic Re(s)< Re(s)=σ Zo de isbilie Re(s)> sbilie ier Re(s)= (vlori proprii simple)

Sbilie eerǎ Sbilie eeră se referă l evoluţi ieşirii sisemelor dimice câd l irre cesor se plică semle de ip impuls. δ() h() sisem eer sric sbil H(s) δ() h() sisem eer isbil H(s) U sisem (A,b,c T ) ese:. sbil (eer) dcă M >. î. h () M, b. sric sbil (eer) dcă h () dcă Se po demosr urmăorele eoreme: U sisem (A,b,c T ) ese: 1. eer sbil, dcă şi umi dcă polii fucţiei de rsfer u Re p i ir cei poli cre u pre relă ulă rebuie să fie poli simpli. 2. eer sric sbil, dcă şi umi dcă polii fucţiei de rsfer u Re p i <, cesă codiţie fiid echivleă cu: Ρ H( s) C

Se observă imedi că sbilie ieră implică pe ce eeră σ ( ) ( ) A C Ρ H s C dr reciproc u ese devră (cu ecepţi czului câd form primră lui H(s) ese ireducibilă, fp ce deermiă rsformre icluziuii î eglie). Se pue problem cum se poe preci sbilie fără clcul efeciv rădăciile poliomului crcerisic? Răspusul l cesă îrebre ese d de crieriul Hurwiz. Crieriul Hurwiz Fie fuci de rsfer : Y() s b s +... + b s+ b H() s = = U() s s s... s cu poliomul crcerisic: 1 ( )... m 1 m 1 1 1 + 1 + + 1 + P s = s + s + + s+. 1 1 Codiţiile ecesre şi suficiee c sisemul descris de H(s) să fie sbil eer su : ) oţi coeficieţii lui P(s) rebuie să fie diferiţi de zero şi poziivi b) c oţi deermiţii pricipli i mricei Hurwiz să fie sric poziivi: 1 3 5 2 4 H = > H = >, H = > 1 3 1 3 2 1 1 2 2 2

Evlure sbiliii sisemelor liire, coiue si ivrie Tipul modelului dimic Tipul sbilie ivesig de Ecui crcerisic Deumire rdciilor Ecuii de sre T A, b, c ( ) sbilie ier deci si sbilie eer P ( λ) = de ( λ I A) P ( λ ) = vlorile proprii Fucii de rsfer m 1 Y() s bm 1 s +... + b1 s+ b H() s = = 1 U() s s + s +... + s+ sbilie eer 1 ( ) P s = s + s +... + s+ Ps () = 1 1 1 1 polii fuciei de rsfer