Probleme rezolvate. 1. Pe mulţimea matricelor
|
|
- Ὑμέναιος Μεσσηνέζης
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Pobleme ezolvate CAPITOLUL I. Pe mulţimea matielo M m (K) {A A [a ij ], a ij K, i, m, j, } se defies opeaţiile: "" : M m (K) M m (K) M m (K) pi C A B, C [ ij ], ij a ij b ij, " " : K M m (K) M m (K) pi D αa, D [d ij ], d ij αa ij, petu A [a ij ], B [b ij ] M m (K), α K. Să se aate ă (M m (K),, ) este u K-spaţiu vetoial de dimesiue m. Soluţie. Opeaţia de aduae este o opeaţie iteă pe M m (K), ae satisfae popietăţile:.. (A B) C A (B C), A, B, C M m (K);.. A B B A; A, B M m (K);.. O m M m (K), matiea u toate elemetele egale u, a.î. A O m A, A M m (K);.. A [a ij ] M m (K), -A [-a ij ] M m (K) a.î. A (-A) O m ; Opeaţia de îmulţie a matielo u salai di K este o opeaţie eteă, ae veifiă popietăţile:.. α(βa) (αβ)a, α, β K, A M m (K);.. α(a B) αa αb, α K, A, B M m (K);.. (α β)a αa βa, α, β K, A M m (K);.. A A, A M m (K) (ude este elemetul uitate di opul K). Demostaţiile popietăţilo se fa utilizâd defiiţiile elo două opeaţii şi popietăţile âmpului K. 6
2 SPAŢII VECTORIALE Fie B C {E ij M m (K) i, m, j, }, E ij fiid matiea ae ae elemetul la iteseţia liiei i u oloaa j, elelalte elemete fiid egale u. B C fomează o bază î M m (K), umită baza aoiă (sau baza atuală). Ît-adevă, daă α ij K, i, m, j,, atui di oie ombiaţie liiaă de foma αije ij O m ezultă m i j α α... α m α α α α ij... i j αm αm... αm , dei α ij, i, m, j, ; B C este u sistem de vetoi liia idepedeţi. Deoaee petu A M m (K), A [a ij ], i, m, j,, ae lo egalitatea m A a, i j ij E ij ezultă ă B C este şi u sistem de geeatoi petu spaţiul M m (K). Număul elemetelo di B C este m, eea e impliă dim M m (K) m. Spaţiul vetoial M (K) al matielo pătatie se otează u M (K) şi dim M (K). 7
3 CAPITOLUL I Obsevaţie. Spaţiul vetoial M (K) se idetifiă u K, dei K poate fi osideat a spaţiu vetoial peste el îsuşi. Spaţiul vetoial M (K), al matielo liie, se idetifiă u spaţiul K. Spaţiul vetoial M m (K), al matielo oloaă, se idetifiă u K m.. Pe mulţimea K K K... K { (,,..., ), i K, i, } de oi se defies opeaţiile: "" : K K K, y ( y, y..., y ), " " : K K K, α (α, α,..., α ), petu (,,..., ), y (y, y..., y ) K, α K. Să se aate ă (K,, ) este u K-spaţiu vetoial de dimesiue (spaţiul vetoial aitmeti). Soluţie. Rezultă di idetifiaea lui K u spaţiul vetoial M (K). Baza aoiă a lui K este B C { e i e i (,,...,,,,..., ), i, } (î vetoul e i toate oodoatele sut ule, u eepţia elei de pe loul i, ae este ). Petu K R (K C) se obţie R-spaţiul vetoial R (C-spaţiul vetoial C ).. Fie V u R-spaţiu vetoial. Pe mulţimea V C V V se defies opeaţiile: "" : V C V C V C, (, y ) (, y ) (, y y ) " " : C V C V C, (α iβ)(, y ) (α - β y, α y β ), petu (, y ), (, y ) V C, α, β R. 8
4 SPAŢII VECTORIALE Să se aate ă (V C,, ) este u C -spaţiu vetoial (spaţiu liia omple), umit ompleifiatul R-spaţiului vetoial V. Soluţie. Folosid popietăţile R-spaţiului vetoial V se poate aăta ă (V C, ) este u gup omutativ. Au lo şi popietăţile: (..) (α iβ)[(γ iδ)(, y )] (α iβ)(γ - δ y, γ y δ ) (α(γ - δ y ) - β(γ y δ ), α(γ y δ ) β(γ - δ y )) ((αγ - βδ) - (αδ βγ) y, (αγ - βδ) y (αδ βγ) ) [(αγ - βδ) i(αδ βγ)](, y ) [(α iβ)(γ iδ)](, y ). (..) (α iβ)[(, y ) (, y )] (α iβ) (, y y ) (α( ) - β( y y ), α( y y ) β( )) ((α - β y ) (α - β y ), (α y β ) (α y β )) (α - β y, α y β ) (α - β y, α y β ) (α iβ) (, y ) (α iβ) (, y ). (..) [(α iβ) (γ iδ)] (, y ) [(α γ) i(β δ)] (, y ) ((α γ) - (β δ) y, (α γ) y (β δ) ) ((α - β y ) (γ - δ y ), (α y β ) (γ y δ )) (α - β y, α y β ) (γ - δ y, γ y δ ) (α iβ)(, y ) (γ iδ)(, y ). (..) (, y ) ( i) (, y ) ( - y, y ) (, y ). Caz patiula. Daă V R, atui V C R R este C-spaţiu vetoial faţă de opeaţiile: "" : V C V C V C, (, y ) (, y ) (, y y ), " " :C V C V C, (α iβ) (, y ) (α - βy, αy β ), petu (, y ), (, y ) V C, α, β R. 9
5 CAPITOLUL I Daă se itepetează a patea eală şi y a patea imagiaă a uui umă omple, atui "" şi " " oiid u opeaţiile de aduae şi îmulţie a umeelo omplee.. Fie V u C- spaţiu vetoial (spaţiu liia omple). Pe mulţimea V se defies opeaţiile: "" : V V V, ămâe aeeaşi di V, " " : R V V pi a (a i), V, a R. Să se aate ă (V,, ) este u spaţiu vetoial eal (deompleifiatul spaţiului V, otat pi V R ), u dim V R, daă dim V. Soluţie. (V, ) este u gup omutativ. Îmulţiea u u umă eal a oiide u îmulţiea u umăul a i, dei sut satisfăute şi popietăţile (..) - (..) di defiiţia spaţiului vetoial. Caz patiula. Deompleifiatul lui C este (C ) R. Daă z (z, z,..., z ) C, z k k iy k, ude k, y k R, k,, atui z se idetifiă u (, y) (,,...,, y, y,..., y ) R R R. Petu, deompleifiatul lui C este R. Daă B ( e, e,..., e ) este o bază petu V, atui mulţimea B R ( f, f,..., f, f,..., f ) este o bază petu spaţiul V R, ude vetoii di B R sut daţi de egalităţile: f e, f e,..., f e, f (, ) e ie,..., Oie veto v V se poate sie sub foma v v, v k C. k k e k Daă îlouim v k (Re v k, Im v k ), atui: f ie.
6 SPAŢII VECTORIALE (Re k k k k (Imvk ) ek k k v v )e, (Imv )e (Rev )e i k k k k ( v )f (Im v ) f ) k (Re. k k k k Dei [B R ] V R. Î plus, B R este o mulţime liia idepedetă î V R.. Pe mulţimea Φ(X, V) {f f : X V}, ude K este u âmp evid şi V este u K-spaţiu vetoial, se defies opeaţiile: "" : Φ(X, V) Φ(X, V) Φ(X, V), pi h f g; h() f() g(), X; " " : K Φ(X, V) Φ(X, V) pi ϕ αf, ϕ() αf(), X, petu f, g Φ(X, V), α K. Să se aate ă (Φ(X, V),, ) este u K-spaţiu vetoial. Soluţie. Deoaee aduaea detemiă pe V o stutuă de gup omutativ, ezultă ă aduaea idusă pe Φ(X, V) detemiă pe aeastă mulţime o stutuă de gup omutativ. Legea de ompoziţie eteă î V peste K idue legea de ompoziţie eteă " " î Φ(X, V). (..) [α (βf)]() α (βf)() α (βf()) (αβ)f() ((αβ)f)(), petu X, dei ae lo: α (βf) (αβ)f, f Φ(X, V), α, β K. Aalog se demostează şi elelalte popietăţi: (..) α(f g) αf αg, f, g Φ(X, V), α K; (..) (α β)f αf βf, f Φ(X, V), α, β K; (..) f f, f Φ(X, V), u K.
7 CAPITOLUL I 6. Pe mulţimea polioamelo de gad mai mi sau egal u, u oefiieţi di opul K, K [] {p() p() a a a... a, a i K, i, }, se defies opeaţiile: "": K [] K [] K [] pi () p() q(), () (a b ) (a b ) (a b )... (a b ), " ": K K [] K [] pi s() (αp)(), s() (αa ) (αa ) (αa )... (αa ), petu p() a a a... a K [], q() b b b... b K [], α K. Să se aate ă (K [],, ) este u K-spaţiu vetoial de dimesiue ( ). Soluţie. Oiăui elemet p() a a a... a di K [], a i K, i,, i se poate asoia ( )-uplul fomat di oefiieţi, (a, a, a,..., a ) K, dei K [] se poate idetifia u K. Mulţimea B C {,,,..., } fomează o bază î K [] (umită baza aoiă) şi dei dim K []. 7. Pe mulţimea R * { R, > } se defies opeaţiile: " " : R * R* R*, y y, " " : R R * R*, α α, petu, y R *, α R. Să se aate ă (R *,, ) este u R-spaţiu vetoial. Soluţie. (R *, ) este u gup omutativ deoaee opeaţia " " este iteă, omutativă, asoiativă, umăul e este elemet eutu şi R * admite u simeti faţă de opeaţia " ", aume
8 SPAŢII VECTORIALE ' R * (sut popietăţile de gup abelia ale lui R * faţă de îmulţiea obişuită). Se veifiă şi popietăţile lui R * faţă de îmulţiea u salai eali: (..) (αβ) αβ ( α ) β ( β ) α α β α (β ); (..) α ( y) α (y) (y) α α y α α y α (α ) (α y); (..) (α β) α β α β α β (α ) (β ); (..), petu, y R *, α, β R. 8. Pe mulţimea R { R (, ), i R, i, } se defies opeaţiile: y ( y, y ), (, ), y (y, y ) R, α (α, ), α R, R. Să se studieze daă (R,, ) este u R-spaţiu vetoial. Soluţie. Deoaee (α β) ((α β), ), α β (α, ) (β, ) ((α β), ), ezultă ă (α β) α β, dei (R,, ) u este u R-spaţiu vetoial. 9. Să se aate ă daă S şi S sut subspaţii liiae ale K-spaţiului vetoial V, atui mulţimile S S şi S S {, S, S } sut subspaţii vetoiale ale lui V. Soluţie. α, β K,, S S, y S şi, y S α β y y S şi α β y S
9 CAPITOLUL I α β S S S S este subspaţiu liia. Petu α, β K,, S S, y y y,, y S şi, y S α β y S şi α β y S α β α( ) β( y y ) (α β y ) (α β y ) S S S S este subspaţiu liia. Obsevaţie. Daă S S { } (az î ae S şi S se umes subspaţii liia idepedete), atui suma lo, S S, se umeşte sumă dietă şi se otează u S S. Î plus, daă S S V, atui S şi S se umes subspaţii suplimetae şi dim V dim S dim S. y y y. Fie S şi S subspaţii liiae ale K-spaţiului vetoial V. Să se aate ă V S S daă şi umai daă petu V, S şi S ui detemiaţi astfel îât. Soluţie. Neesitatea. Pesupuem ă V S S şi y y,, y S şi, y S. Deoaee S S { }, ezultă ă - ( - y ) ( - y ) S S - y, - y y, y. Sufiieţa. Pesupuem ă V, S şi S ui detemiaţi astfel îât. Să aătăm ă S S { }. Daă u S S ( u ) ( - u ), u u S,
10 SPAŢII VECTORIALE - u S. Di uiitatea desompueii ezultă ă u, - u, dei u, de ude S S {}.. Î spaţiul vetoial M (K) se osideă submulţimile: Σ (K) {A M (K) A A t } (mulţimea matielo simetie) Α (K) {A M (K) A -A t }(mulţimea matielo atisimetie) Să se aate ă mulţimile Σ (K) şi Α (K) sut subspaţii vetoiale ale lui M (K), M (K) Σ (K) Α (K) şi ( ) ( ) dim Σ (K), dim Α (K). Soluţie. A, B Σ (K) A A t, B B t. α, β K (αa βb) t (αa) t (βb) t αa t βb t αa βb αa βb Σ (K) Σ (K) este subspaţiu vetoial. Aalog se demostează ă Α (K) este subspaţiu vetoial. Oie matie A M (K) se poate sie A A A, ude A (A A t ), A (A - A t ), u A Σ (K), A Α (K). Se demostează ă desompueea este uiă. Pesupuem ă ae lo şi deompueea A B B u B Σ (K), B Α (K). Atui A A A B B, dei A - B B - A. Deoaee A, B Σ (K), ae este subspaţiu vetoial, ezultă ă A - B Σ (K). Aalog B - A Α (K). Dei C A - B B - A Σ (K) Α (K) C C t şi C - C t C O A B, A B. Se obsevă ă matiea A [a ij ] Σ (K) se poate idetifia u vetoul de oodoate i,, j,
11 CAPITOLUL I ( ) (a,a,a,...,a, a, a,..., a,..., a -, -, a -,, a ) K. ( ) Dei dim Σ (K). Di elaţia dimesiuilo ezultă dim Α (K) ( ) ( ) -.. Să se aate ă vetoii u, u,..., u di spaţiul vetoial R sut liia idepedeţi daă agul matiei A M (R), fomată pe oloae di oodoatele vetoilo ît-o bază oaeae, B { e, e,..., e } di R, este, adiă egal u umăul vetoilo. Soluţie. Daă î elaţia α i u i i, α i R, i,, itoduem epesiile vetoilo u i î baza B, u i obţiem umătoul sistem liia şi omoge î euosutele α, α,..., α α i. i ij j, Sistemul admite umai soluţia baală, α i, i,,daă matiea sistemului A ae detemiatul eul, dei aga. Obsevaţie. Ragul sistemului de vetoi liie ai uei matie este egal u agul sistemului de vetoi oloaă. ije j 6
12 SPAŢII VECTORIALE Ragul uei matie A este agul omu sistemelo de vetoi liie sau oloaă, adiă este egal u umăul maim de vetoi liie sau oloaă liia idepedeţi ai ei.. Să se stabileasă daă umătoii vetoi sut liia idepedeţi sau liia depedeţi: a) u (, -, ), u (-,, -), u (, -, ); b) u (, -, ), u (-,, ), u (,, ). Soluţie. a) Cosideăm ombiaţia liiaă αu βu γu, ae odue la sistemul liia şi omoge α β γ α β γ. α β γ Matiea sistemului este L L L L L : A 6. şi ag A < umăul euosutelo. Sistemul este ompatibil edetemiat u soluţia α -γ, β γ, γ γ, γ R. Rezultă ă vetoii u, u, u sut liia depedeţi şi satisfa elaţia de depedeţă -γu γu γu, γ R. Î patiula, petu γ -, se obţie elaţia de depedeţă u - u - u. b) Cosideăm ombiaţia liiaă αu βu γu, ae odue la sistemul liia şi omoge 7
13 CAPITOLUL I α β γ α β γ β γ Matiea sistemului este L L LL A şi ag A. Sistemul admite umai soluţia baală, α vetoii u, u, u sut liia idepedeţi.. β γ, dei. Să se studieze, după valoile paametului eal m R, depedeţa liiaă a sistemului de vetoi { u (,, ), u (,, 6), u (7, 8, m)}. Î azul î ae sistemul este liia depedet să se găseasă o elaţie de depedeţă. Soluţie. Cosideăm ombiaţia liiaă αu βu γu, ae odue la sistemul liia şi omoge α β 7γ α β 8γ. α 6β mγ Matiea sistemului este LL LL LL L : ( ) A m 6 m m 9 Petu m 9 aga vetoii u, u, u sut liia idepedeţi. 8
14 SPAŢII VECTORIALE Petu m 9 ag A vetoii u, u, u sut liia depedeţi. Soluţia sistemului este α γ, β -γ, γ γ, γ R. Petu γ se obţie elaţia de depedeţă u -u u.. Să se disute, după valoile paametilo eali m,, depedeţa liiaă a vetoilo: a) u (,, m), u (, -, m ), u (,, ); b) u (m,, ), u (, m, ), u (,, m). Soluţie. a) Cu oodoatele vetoilo u, u, u aşezate pe oloae se ostuieşte matiea L LmL C C A CC m m m m m CC m m m L(m)L C C m m 9 Daă m R \ {, 9}, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia idepedeţi. Daă m sau m 9, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia depedeţi. Se poate detemia elaţia de depedeţă folosid tasfomăi elemetae asupa liiilo matiei A t. Petu m obţiem u u u u u u u u 9
15 CAPITOLUL I (u u u) /( ) u u u (u u u u (u ) /( ) u ) / Dei u - u ( u - u ), adiă elaţia de depedeţă liiaă este u - u - u. Petu m 9 u 8 u 8 u 8 u u u u u u u u u u u. u u u u (u u ) / Relaţia de depedeţă liiaă este u - u - u. LL m m C C LmL b) A m m CC m m CmC (m ) m L L (m ) m ( m) ( m)( m) ( m)(m ) Daă R \ {} şi m R \ {-, }, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia idepedeţi. Daă R \ {} şi m, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia depedeţi. Daă R \ {} şi m -, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia depedeţi.
16 SPAŢII VECTORIALE Daă şi m R \ {-, }, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia depedeţi. Daă şi m -, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia depedeţi. Daă şi m, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia depedeţi. 6. Se dau vetoii u (, ), u (7, ). Să se aate ă vetoii sut liia depedeţi î R osideat a u R-spaţiu vetoial şi liia idepedeţi î R osideat a u Q-spaţiu vetoial. Soluţie. Di elaţia αu βu ezultă sistemul ( ) α 7β (S) ( ) α ( ) β Detemiatul sistemului este 7, dei vetoii u, u sut liia depedeţi î R osideat a R-spaţiu vetoial. Ae lo elaţia de depedeţă: 7u - ( ) u. Sistemul (S) se mai poate sie sub foma (α 7β) α, ( α β) ( α β) u soluţia α β, adiă vetoii u, u sut liia idepedeţi î R osideat a Q-spaţiu vetoial. 7. Să se aate ă sistemul de vetoi S {p(), p'(), p''(),..., p () ()} R [] este liia idepedet.
17 CAPITOLUL I Soluţie. Daă p() a a a... a - - a R [], atui: p'() a a a... a - p''() a.a.a... ( - )a -... p ( - ) () ( - )! a -! a p () ()! a. Di ombiaţia liiaă α p() α p'()... α p () ()... ezultă sistemul liia omoge î euosutele α k, k, : αa αa αa... ( )! αa α α α α a a... ( )! a!... α a α a αa! α a a Deoaee sistemul admite umai soluţia baală, ezultă ă sistemul de vetoi S este liia idepedet. 8. Se dă sistemul de vetoi B { v, v, v } R, ude v (,, ), v (,, ), v (, 7, ). a) Să se aate ă B este o bază î R. b) Să se sie matiea S a shimbăii de baze, de la baza aoiă B C di R la B, B C S B. ) Să se afle oodoatele vetoului (, -, ) î baza B. Soluţie. a) Deoaee umăul vetoilo di B este egal u dim R, este sufiiet să aătăm ă B este sistem liia idepedet. Di ombiaţia liiaă α v β v γ v ezultă sistemul
18 SPAŢII VECTORIALE α β γ α β 7γ, α β γ ae admite umai soluţia baală, α β γ, dei B este o bază î R. b) Deoaee v e e e v e e e v e 7e e, ezultă ă matiea S este S 7. ) Folosid fomula shimbăii oodoatelo la o shimbae de bază, avem 8 7 X B S - X B C 7. 8 Î oluzie, (-,, 8) B - v v 8 v. Di defiiţie, oodoatele vetoului î baza B sut salaii α, β, γ di elaţia α v β v γ v, ae odue la sistemul liia eomoge α β γ α β 7γ α β γ u soluţia α -, β, γ Se osideă baza B { u (,, ), u (, -, ), u (-,, )}, sistemul de vetoi
19 CAPITOLUL I B { v (,, ), v (,, ), v (,, )} şi vetoul (, -, ). a) Să se sie matiea S a teeii de la baza B la sistemul de vetoi B, B S B şi să se aate ă B este o bază. ) Să se afle oodoatele vetoului î ele două baze. Soluţie. a) Se aută desompueile vetoilo di sistemul B î apot u vetoii di baza B, adiă: () v s u s u s u () v s u s u s u () v s u s u s u. Relaţiile (), (), () odu la sistemele liiae eomogee: s s s (S ) s s s ; s s s s s s (S ) s s s ; s s s s s s (S ) s s s ; s s s Se obsevă ă matiele oefiieţilo euosutelo elo tei sisteme oiid, avâd pe oloae oodoatele vetoilo u, u, u. Cele tei sisteme se pot ezolva simulta (a se vedea aea p. 6). LL LL L L
20 SPAŢII VECTORIALE L L L L ) ( L : L L L L. Î oluzie: s ; s ; s ; s ; s ; s ; s ; s - ; s -, adiă S. Deoaee matiea S este esigulaă (dets ), ezultă ă B este o bază î R şi vetoii ei, desompuşi după vetoii bazei B, sut: v u u u ; v u u ;
21 v u - u - CAPITOLUL I u. Vetoul î baza B, espetiv B, ae oodoatele date de: X B S X B S C, ude B C B. X B S X C B S, ude B C B. Matiea X B poate fi detemiată şi folosid elaţia X B S- X B, ude B S B.. Fie baza B { v, v, v, v } R, ude v (,,, -), v (-,,, ), v (,,, ), v (,, -, ) şi vetoii v (,, -, ) şi w (,,, -). Să se detemie oodoatele vetoilo v şi w î aeastă bază. Soluţie. Putem ezolva aeastă poblemă şi pi lema substituţiei, ezultat des folosit î poblemele de algebă liiaă. Daă B { v, v,..., v } este o bază î K-spaţiul vetoial V, v i α v i V este u veto fi şi B* { v, v,..., v i -, v, i v i,..., v } este u sistem de vetoi obţiut di B pi îlouiea vetoului v i u vetoul v, atui au lo afimaţiile: 6
22 SPAŢII VECTORIALE - B* este o bază petu V daă şi umai daă α i ; - daă B* este o bază petu V, atui legătua dite oodoatele uui veto î bazele B, espetiv B*, este dată de elaţiile: jαi iα j, petu j i * αi j, j, petu j i α j ude (,,..., ) B şi ( *, *,..., *) B*. Petu uşuiţa alulelo se ostuies tabelele: B v v α v i α i i v α j j j v α B* v v αi iα αi vi i αi iα αi v i αi v i i i iα αi v j α α j i α i αi v αi iα α i i i j 7
23 CAPITOLUL I Pe oloae sut oodoatele vetoilo oespuzătoi î bazele idiate la îeputul fieăui tabel. Deoaee s-a pesupus ă α i, ezultă ă se poate îloui v i u v. Elemetul α i se umeşte pivot şi se mahează pit-u e. Teeea de la tabelul B la B* se fae astfel: - elemetele liiei di B* oespuzătoae liiei pivotului se obţi împăţid toate elemetele liiei pivotului pi pivot; - se ompletează oloaa oespuzătoae pivotului u -ui; - toate elelalte elemete j, j i, se îlouies pi * jαi iα j j j - i α α α j. i i Teeea de la oodoatele j î baza B la oodoatele B * se fae u egula deptughiului, shematizată pi: * j î α i i α i i α j j jαi iα j αi Obsevaţii - î alule se aleg, daă este posibil, pivoţi ât mai simpli (de eemplu ±), - dite doi pivoţi egali va fi ales el ae ae pe liia şi oloaa sa elemete ât mai mii, - daă pe oloaa (liia) pivotului apae u, atui oloaa (liia) oespuzătoae se opiază eshimbată î oul tabel. Petu eemplifiaea aestei metode, vom ezolva poblema folosid lema substituţiei. Avem: 8
24 SPAŢII VECTORIALE B C v v v v v w e - e e - - e - - B v v v v v w v - e e - - e B v v v v v w v v - e e
25 CAPITOLUL I B v v v v v w 8 v - 9 v v e - - B v v v v v w v 9 v - v 9 v 9-9 Coluzia: v 9 (, -,, )B w 9 (, 6, -, 9)B.. Să se afle matiea shimbăii de bază, S, de la baza aoiă B C di R [] la baza B, adiă B C B, ude: a) B {,, ( ), ( ), ( ) }; S b) B {,, ( - ), ( - ), 8 ( - )}.
26 SPAŢII VECTORIALE Soluţie. a) Epimâd vetoii bazei B î fuţie de vetoii bazei aoie B C {,,,, }, obţiem: ( ).... ( ).... ( ) Î oluzie S 6 b) Aalog se detemiă matiea shimbăii de bază S 8 8. Fie S mulţimea soluţiilo sistemului liia şi omoge de m euaţii liiae u euosute a... a a... a... a a a... a a m m m adiă S {X M (R) AX O m }, ude
27 CAPITOLUL I a a... a a X şi A a... a este matiea sistemului a m a m... a m a) Să se aate ă S este u subspaţiu liia al lui M (R); b) Să se aate ă dim S -, ude ag A. Soluţie. a) Vetoul ul O S şi petu oie X, X S şi α, β R avem: A(αX βx ) αax βax αo m βo m O m, dei αx βx S, adiă S este u subspaţiu vetoial. b) Daă, atui sistemul liia şi omoge admite umai soluţia baală, adiă S {O } este subspaţiul ul al lui M (R) şi dim S -. Daă, atui A O m şi sistemul admite a soluţie oie veto X M (R), eea e îseamă ă S M (R), dei dim S -. Daă < < atui, pit-o evetuală eumeotae a euosutelo şi o eodoae a euaţiilo, putem pesupue ă pimele euosute sut piipale şi pimele euaţii sut piipale. Sistemul fomat di euaţiile piipale se sie sub foma a a a a a a... a... a... a (a (a (a,,, a a a,,,... a... a... Sistemul de mai sus admite soluţia... a ) ) )
28 SPAŢII VECTORIALE,,,,,, , ude,,..., sut euosutele seudae, ia ij R, i,, j,. Soluţia geeală a sistemului omoge iiţial este,,,,,, X Daă euosutele seudae iau, pe âd, valoile,,,..., ;,,,..., ;...,,,...,, atui se obţi soluţiile patiulae
29 X......,,,, X CAPITOLUL I,,,,..., X Soluţia geeală a sistemului se poate sie sub foma X X X... X. Se poate aăta ă sistemul de vetoi B {X, X,..., X } este o bază petu S, dei dim S -. Baza B se umeşte sistem fudametal de soluţii petu sistemul liia şi omoge şi poate fi detemiată u ajutoul tabloului,,...,,... Neuosute piipale ,, Neuosute seudae X X... X
30 SPAŢII VECTORIALE. Să se afle dimesiuea şi o bază petu subspaţiul S al soluţiilo sistemului liia şi omoge 7 Soluţie. Vom detemia agul matiei A a sistemului pi tasfomăi elemetae asupa liiilo L L L L L L L L L L A L L L Dei ag A ; euosutele piipale sut,,, ia α este euosuta seudaă. Se obţie sistemul α α α α, ae se ezolvă folosid metoda elimiăii totale (Gauss).
31 CAPITOLUL I 6 L L L) : (L L L L L L L L L Soluţia sistemului este,,, α, α, α R. Mulţimea soluţiilo sistemului liia omoge iiţial este S { R (,,, α, α), α R} { R α(,,,,), α R}. Mulţimea B { v (,,,, )} este o bază petu S şi dim S.
SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare
SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE Produs scalar. Spaţii euclidiene şi spaţii unitare-definiţie
Spaţii vectoriale euclidiee/uitare CAPITOLUL 4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE 4.. Produs scalar. Spaţii euclidiee şi spaţii uitare-defiiţie Defiiţia 4... Fie V u spaţiu vectorial peste corpul K (K=R
Διαβάστε περισσότεραCOMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi
OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete
Διαβάστε περισσότεραSEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραMinisterul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu
Διαβάστε περισσότεραa) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Διαβάστε περισσότεραOlimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
Διαβάστε περισσότερα4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior
4.. Ecuaţii liiare 4. Ecuaţii difereţiale de ordi superior O problemã iportatã este rezolvarea ecuaţiilor difereţiale de ordi mai mare ca. Sut puţie ecuaţiile petru care se poate preciza forma aaliticã
Διαβάστε περισσότεραSala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ
Sala: 203 Decembrie 204 Cof. uiv. dr.: Dragoş-Pătru Covei CURS 0: ALGEBRĂ Specializarea: C.E., I.E., S.P.E. Nota: Acest curs u a fost supus uui proces riguros de recezare petru a fi oficial publicat. distribuit
Διαβάστε περισσότεραAnaliza bivariata a datelor
Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραSpaţii vectoriale. Definiţia 1.1. Fie (K, +, ) un corp şi (V, +) un grup abelian.
Spaţii vectoriale 1. Spaţii vectoriale. Definiţii şi proprietăţi de bază În continuare prin corp vom înţelege corp comutativ. Dacă nu se precizează altceva, se vor folosi notaţiile standard pentru elementele
Διαβάστε περισσότερα6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Διαβάστε περισσότερα2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale
Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei
Διαβάστε περισσότερα7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE
7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală
Διαβάστε περισσότεραSeminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.
Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu
Διαβάστε περισσότερα1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,...
1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,..., X n şi coeficienţi în K se înţelege un ansamblu de egalităţi formale
Διαβάστε περισσότεραr d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S
- 37-3. Ecuaţiile lui Maxwell 3.. Foma integală a ecuaţiilo lui Maxwell Foma cea mai geneală a ii lui Ampèe (.75) sau (.77) epezintă pima ecuaţie a lui Maxwell: d H dl j ds + D ds (3.) S dt S sau: B dl
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραPENTRU CERCURILE DE ELEVI
122 Petru cercurile de elevi PENTRU CERCURILE DE ELEVI Petru N, otăm: POLINOAME CICLOTOMICE Marcel Ţea 1) U = x C x = 1} = cos 2kπ + i si 2kπ } k = 0, 1. Mulţimea U se umeşte mulţimea rădăciilor de ordi
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
5..8 Ecuaţia difereţială Riccati Ecuaţia difereţială de ordiul îtâi de forma: d q( ) p( ) r( ) d + + (4) r sut fucţii cotiue pe u iterval, cuoscute, iar fucţia ude q( ), p ( ) şi ( ) este ecuoscuta se
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ
CAPITOLUL IV CALCULUL DIFEENŢIAL PENTU FUNCŢII EALE DE O VAIABILA EALĂ Fucţii derivabile Fucţii difereţiabile Derivata şi difereţiala sut duă ccepte fudametale ale matematicii, care reprezită siteză pe
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραNicolae Cotfas ELEMENTE DE EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI
Nicolae Cotfas ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI Introducere Pe parcursul acestei cărţi ne propunem să prezentăm într-un mod cât mai accesibil noţiuni si rezultate de bază
Διαβάστε περισσότερα3.5. Forţe hidrostatice
35 oţe hidostatice 351 Elemente geneale lasificaea foţelo hidostatice: foţe hidostatice e suafeţe lane Duă foma eeţilo vasului: foţe hidostatice e suafeţe cube deschise foţe hidostatice e suafeţe cube
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραSpaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert
Metode de Optimizare Noţiui recapitulative de Aaliză Matematică şi Algebră Liiară Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii ormate. Spaţii Hilbert Reamitim o serie de defiiţii şi teoreme legate de spaţiile
Διαβάστε περισσότεραdielctrice Cazul axei Ox, care r ă prin und Figura 6.8: vectorii E 2. La 1 şi unda
Cus FIZICĂĂ II SIM ş.l. d. ing. Liliana Peda 7 UNDE ELECTROMAGNETICE Cupins: 6.7. Reflexia şi efaţia undelo eletomagnetie 6.7.. Cazul inidenţei nomale pe intefaţa dinte două mateiale dieltie 6.7.. Cazul
Διαβάστε περισσότεραProbleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:
Pobleme P Pentu cicuitul din fig P, ealizat cu amplificatoae opeaţionale ideale, alimentate cu ±5V, să se detemine: a) elaţia analitică a tensiunii de ieşie valoile tensiunii de ieşie dacă -V 0V +,8V -V
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραSunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
Διαβάστε περισσότεραCursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
Διαβάστε περισσότεραExamenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].
Miisterul EducaŃiei, Cercetării, Tieretului şi Sportului Cetrul NaŃioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat ańioal 0 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Filiera teoretică, profilul real, specializarea
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,
ANEXA ANEXĂ MATRICE ŞI DETERMINANŢI Fie K u corp şi m N* = N \ {} Tbloul dreptughiulr A = ude ij K i = m j = m m m se umeşte mtrice de tip (m ) cu elemete di corpul K Mulţime mtricelor cu m liii şi coloe
Διαβάστε περισσότεραInegalitati. I. Monotonia functiilor
Iegalitati I acest compartimet vor fi prezetate diverse metode de demostrare a iegalitatilor, utilizad metodele propuse vor fi demostrate atat iegalitati clasice precum si iegalitati propuse la diferite
Διαβάστε περισσότεραSpatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă
Noţiunea de spaţiu liniar 1 Noţiunea de spaţiu liniar Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară 2 Mulţime infinită liniar independentă 3 Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare
Διαβάστε περισσότεραSeminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0
Rezolvari ale unor probleme propuse "Matematica const în a dovedi ceea ce este evident în cel mai puµin evident mod." George Polya P/Seminar Valori si vectori proprii : Solutie: ( ) a) A = Valorile proprii:
Διαβάστε περισσότεραFormula lui Taylor. 25 februarie 2017
Formula lui Taylor Radu Trîmbiţaş 25 februarie 217 1 Formula lui Taylor I iterval, f : I R o fucţie derivabilă de ori î puctul a I Poliomul lui Taylor de gradul, ataşat fucţiei f î puctul a: (T f)(x) =
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI
PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PARTEA FRACŢIONARĂ. Să se rezolve ecuaţia {x} {008 x} =.. Fie r R astfel ca r 9 ] 00 Determiaţi 00r]. r 0 ] r ]... r 9 ] = 546. 00 00 00 Cocurs AIME (SUA), 99. Câte ditre
Διαβάστε περισσότεραCURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică
Capitolul II: Serii de umere reale Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC CURS III, IV Capitolul
Διαβάστε περισσότεραIV. Rezolvarea sistemelor liniare
IV. Rezolvarea sistemelor liiare IV.. Elemete de aaliză matriceală Fie V u spaţiu vectorial (liiar peste corpul K (K=R sau K=C. Reamitim o serie de defiiţii şi teoreme legate de spaţiile ormate şi spaţiile
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραMarin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45
Main Chiiu INEGLITĂŢI TIGONOMETICE DE L INIŢIEE L PEFOMNŢĂ Cuins Consideații eliminae... 7 Soluţii Caitolul Inegalități u unghiui. Inegalitatea lui Jensen... 4 4 Caitolul Funții tigonometie ale jumătății
Διαβάστε περισσότεραsistemelor de algebrice liniarel
Uivesitatea Tehică a Moldovei Facultatea de Eergetică Catedra Electroeergetica Soluţioarea sistemelor de ecuaţii algebrice liiarel lect.uiv. Victor Gropa «Programarea si Utilizarea Calculatoarelor I» Cupris
Διαβάστε περισσότερα2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE
Modulul SPAŢII METRICE Subiecte :. Spaţii metrice. Defiiţii, exemple.. Mulţimi deschise, mulţimi îchise î spaţii metrice. Mulţimi compacte. 3. Spaţii metrice complete. Pricipiul cotracţiei. Evaluare:.Răspusuri
Διαβάστε περισσότεραLectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane
Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii
Διαβάστε περισσότερα3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI
Modulul 3 SERII NUMERICE Subiecte :. Criterii de covergeţă petşru serii cu termei oarecare. Serii alterate 3. Criterii de covergeţă petru serii cu termei poziţivi Evaluare. Criterii de covergeţă petru
Διαβάστε περισσότεραTema: şiruri de funcţii
Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..
Διαβάστε περισσότεραCLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea
EDIŢIA A IV-A 4 6 MAI 004 CLASA a V-a I. Să se determie abcd cu proprietatea abcd - abc - ab -a = 004 Gheorghe Loboţ II Comparaţi umerele A B ude A = 00 00 004 004 şi B = 00 004 004 00. Vasile Şerdea III.
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραPolinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice
Polioame Fiboacci, polioame ciclotomice Loredaa STRUGARIU, Cipria STRUGARIU 1 Deoarece şirul lui Fiboacci este cuoscut elevilor îcă dicl.aix-a,iarrădăciile de ordiul ale uităţii şi polioamele ciclotomice
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune
.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραSisteme de ecuatii liniare
Sisteme e eutii liire Sisteme e ou eutii u ou euosute Def.U sistem e ou eutii u ou euosute re form ( S : ue,,, se umes oefiietii euosutelor, ir, termeii lieri. Def.Se umeste solutie sistemului orie ulu
Διαβάστε περισσότεραGheorghe PROCOPIUC PROBLEME DE ALGEBRĂ LINIARĂ GEOMETRIE
Gheorghe PROCOPIUC PROBLEME DE ALGEBRĂ LINIARĂ ŞI GEOMETRIE IAŞI, 005 CUPRINS 1 MATRICE ŞI SISTEME ALGEBRICE LINIARE 5 1.1 Matrice şi determinanţi.......................... 5 1. Sisteme de ecuaţii algebrice
Διαβάστε περισσότερα1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE
ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE Noţiui teoretice şi rezultate fudametale Şiruri de umere reale Presupuem cuoscute oţiuile de bază despre mulţimea N a umerelor aturale, mulţimea Z a umerelor îtregi, mulţimea
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene
Patea II. Electostatica 91 4. CÂTEVA METOE E CALCUL AL CÂMPULUI ELECTIC i) Cazul 4.1. Fomule coulombiene Fie o sacină electică punctuală, situată înt-un mediu omogen nemăginit, de pemitivitate ε. Aplicăm
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραREZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita
REZUMAT CURS 3. Clse de uctii itegrbile Teorem.. Dc :, b] R este cotiu tuci este itegrbil pe, b]. Teorem.2. Dc :, b] R este mooto tuci este itegrbil pe, b]. 2. Sume Riem. Criteriul de itegrbilitte Riem
Διαβάστε περισσότερα1.4 Schimbarea bazei unui spaţiu vectorial
Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială. Schimbarea bazei unui spaţiu vectorial După cum s-a văzut deja, într-un spaţiu vectorial V avem mai multe baze, iar un vector x V va avea câte un sistem
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
Διαβάστε περισσότεραAlgebră liniară CAPITOLUL 3
Algebră liniară CAPITOLUL 3 TRANSFORĂRI LINIARE 3.. Definiţia transformării liniare Definiţia 3... Fie V şi W două spaţii vectoriale peste un corp comutativ K. O funcţie u: V W se numeşte transformare
Διαβάστε περισσότεραCurs 3. Spaţii vectoriale
Lector uv dr Crsta Nartea Curs Spaţ vectorale Defţa Dacă este u îtreg, ş x, x,, x sut umere reale, x, x,, x este u vector -dmesoal Mulţmea acestor vector se otează cu U spaţu vectoral mplcă patru elemete:
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραCURS 5 Spaţii liniare. Spaţiul liniar R n
CURS 5 Spaţii liniare. Spaţiul liniar R n A. Arusoaie arusoaie.andreea@gmail.com andreea.arusoaie@info.uaic.ro Facultatea de Informatică, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 30 Octombrie 2017 Structura
Διαβάστε περισσότερα6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII
7 7 Modulul 6 APLICAŢII DIFERENŢIABILE Subiecte : Derivate şi difereţiale petru fucţii reale de o variabilă reală Formula lui Taylor şi Mac-Lauri petru fucţii de o variabilă reală Serii Taylor 3 Derivate
Διαβάστε περισσότεραAlgebră liniară CAPITOLUL 1
Algebră liniară CAPITOLUL SPAŢII VECTORIALE FINIT DIMENSIONALE. Definiţia spaţiilor vectoriale Pentru a introduce noţiunea de spaţiu vectorial avem nevoie de noţiunea de corp comutativ de caracteristică
Διαβάστε περισσότεραAnaliza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011
Aaliza matematica Specializarea Matematica vara 010/ iara 011 MULTIPLE HOIE 1 Se cosidera fuctia Atuci derivata mita de ordi data de este egala cu 1 y Derivata partiala de ordi a lui i raport cu variabila
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραConcursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008
Cocursul Naţioal Al. Myller CLASA a VII-a Numerele reale disticte x, yz, au proprietatea că Să se arate că x+ y+ z = 0. 3 3 3 x x= y y= z z. a) Să se arate că, ditre cici umere aturale oarecare, se pot
Διαβάστε περισσότερα3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.
Fucţiile f ( ) cos t = sut de clasă C pe R cu α si derivatelor satisface codiţiile: α f ' ( ) si = şi seria ' ( ), α α f R cu = b α ' coverge petru α > f este (ormal covergetă) absolut şi uiform covergetă
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραBAREM DE CORECTARE CLASA A IX A
ETAPA JUDEŢEANĂ - martie 0 Filiera tehologica : profil tehic BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A a) Daţi exemplu de o ecuaţie de gradul al doilea avâd coeficieţi raţioali care admite ca rădăciă umărul x= +
Διαβάστε περισσότεραCapitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica
Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραCu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,
Cursul 1 Î cele ce urmează vom prezeta o ouă structură algebrcă, structura de spaţu vectoral (spaţu lar) utlzâd structurle algebrce cuoscute: mood, grup, el, corp. Petru îceput să reamtm oţuea de corp:
Διαβάστε περισσότεραMatrici şi sisteme de ecuaţii liniare
Matrici şi sisteme de ecuaţii liniare 1. Matrici şi determinanţi Reamintim aici câteva proprietăţi ale matricilor şi determinanţilor. Definiţia 1.1. Fie K un corp (comutativ) şi m, n N. O funcţie A : {1,...,
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL I CAPITOL INTRODUCTIV
CAPITOLUL I CAPITOL INTRODUCTIV Prezetarea uor elemete de bază di teoria mulţimilor, teoria relaţiilor biare, fucţii, sisteme de umere ş. a. presupue cuoscute elemete de logică matematică la ivelul maualelor
Διαβάστε περισσότεραToate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.
Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea
Διαβάστε περισσότεραdef def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a
Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă
Διαβάστε περισσότεραContract POSDRU/86/1.2/S/ POSDRU ID * Bucureşti 2012
Contract POSDRU/86/1.2/S/62485 Algebră Liniară POSDRU ID 62485 * Bucureşti 212 Prefaţă Algebra liniară şi geometria analitică stau la baza pregătirii matematice universitare, oferind modelări bazate pe
Διαβάστε περισσότεραLectia IV Produsul vectorial a doi vectori liberi
Orientarea spatiului E 3 Denitia produsului vectorial. Proprietati Rezolvari de ecuatii vectoriale Schimbari de baze ortonormate in spatiu Aplicatii Lectia IV Produsul vectorial a doi vectori liberi Oana
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότερα2.9 Forme biafine Forme pătratice afine. Aducerea la forma canonică Centre de simetrie Varietăţi pătratice...
Geometrie Afină Contents 1 Spaţii vectoriale 3 1.1 Spaţii vectoriale peste un corp K........................ 3 1.2 Exemple de spaţii vectoriale........................... 4 1.3 Dependenţă liniară de vectori..........................
Διαβάστε περισσότερα