Probleme rezolvate. 1. Pe mulţimea matricelor

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Probleme rezolvate. 1. Pe mulţimea matricelor"

Transcript

1 Pobleme ezolvate CAPITOLUL I. Pe mulţimea matielo M m (K) {A A [a ij ], a ij K, i, m, j, } se defies opeaţiile: "" : M m (K) M m (K) M m (K) pi C A B, C [ ij ], ij a ij b ij, " " : K M m (K) M m (K) pi D αa, D [d ij ], d ij αa ij, petu A [a ij ], B [b ij ] M m (K), α K. Să se aate ă (M m (K),, ) este u K-spaţiu vetoial de dimesiue m. Soluţie. Opeaţia de aduae este o opeaţie iteă pe M m (K), ae satisfae popietăţile:.. (A B) C A (B C), A, B, C M m (K);.. A B B A; A, B M m (K);.. O m M m (K), matiea u toate elemetele egale u, a.î. A O m A, A M m (K);.. A [a ij ] M m (K), -A [-a ij ] M m (K) a.î. A (-A) O m ; Opeaţia de îmulţie a matielo u salai di K este o opeaţie eteă, ae veifiă popietăţile:.. α(βa) (αβ)a, α, β K, A M m (K);.. α(a B) αa αb, α K, A, B M m (K);.. (α β)a αa βa, α, β K, A M m (K);.. A A, A M m (K) (ude este elemetul uitate di opul K). Demostaţiile popietăţilo se fa utilizâd defiiţiile elo două opeaţii şi popietăţile âmpului K. 6

2 SPAŢII VECTORIALE Fie B C {E ij M m (K) i, m, j, }, E ij fiid matiea ae ae elemetul la iteseţia liiei i u oloaa j, elelalte elemete fiid egale u. B C fomează o bază î M m (K), umită baza aoiă (sau baza atuală). Ît-adevă, daă α ij K, i, m, j,, atui di oie ombiaţie liiaă de foma αije ij O m ezultă m i j α α... α m α α α α ij... i j αm αm... αm , dei α ij, i, m, j, ; B C este u sistem de vetoi liia idepedeţi. Deoaee petu A M m (K), A [a ij ], i, m, j,, ae lo egalitatea m A a, i j ij E ij ezultă ă B C este şi u sistem de geeatoi petu spaţiul M m (K). Număul elemetelo di B C este m, eea e impliă dim M m (K) m. Spaţiul vetoial M (K) al matielo pătatie se otează u M (K) şi dim M (K). 7

3 CAPITOLUL I Obsevaţie. Spaţiul vetoial M (K) se idetifiă u K, dei K poate fi osideat a spaţiu vetoial peste el îsuşi. Spaţiul vetoial M (K), al matielo liie, se idetifiă u spaţiul K. Spaţiul vetoial M m (K), al matielo oloaă, se idetifiă u K m.. Pe mulţimea K K K... K { (,,..., ), i K, i, } de oi se defies opeaţiile: "" : K K K, y ( y, y..., y ), " " : K K K, α (α, α,..., α ), petu (,,..., ), y (y, y..., y ) K, α K. Să se aate ă (K,, ) este u K-spaţiu vetoial de dimesiue (spaţiul vetoial aitmeti). Soluţie. Rezultă di idetifiaea lui K u spaţiul vetoial M (K). Baza aoiă a lui K este B C { e i e i (,,...,,,,..., ), i, } (î vetoul e i toate oodoatele sut ule, u eepţia elei de pe loul i, ae este ). Petu K R (K C) se obţie R-spaţiul vetoial R (C-spaţiul vetoial C ).. Fie V u R-spaţiu vetoial. Pe mulţimea V C V V se defies opeaţiile: "" : V C V C V C, (, y ) (, y ) (, y y ) " " : C V C V C, (α iβ)(, y ) (α - β y, α y β ), petu (, y ), (, y ) V C, α, β R. 8

4 SPAŢII VECTORIALE Să se aate ă (V C,, ) este u C -spaţiu vetoial (spaţiu liia omple), umit ompleifiatul R-spaţiului vetoial V. Soluţie. Folosid popietăţile R-spaţiului vetoial V se poate aăta ă (V C, ) este u gup omutativ. Au lo şi popietăţile: (..) (α iβ)[(γ iδ)(, y )] (α iβ)(γ - δ y, γ y δ ) (α(γ - δ y ) - β(γ y δ ), α(γ y δ ) β(γ - δ y )) ((αγ - βδ) - (αδ βγ) y, (αγ - βδ) y (αδ βγ) ) [(αγ - βδ) i(αδ βγ)](, y ) [(α iβ)(γ iδ)](, y ). (..) (α iβ)[(, y ) (, y )] (α iβ) (, y y ) (α( ) - β( y y ), α( y y ) β( )) ((α - β y ) (α - β y ), (α y β ) (α y β )) (α - β y, α y β ) (α - β y, α y β ) (α iβ) (, y ) (α iβ) (, y ). (..) [(α iβ) (γ iδ)] (, y ) [(α γ) i(β δ)] (, y ) ((α γ) - (β δ) y, (α γ) y (β δ) ) ((α - β y ) (γ - δ y ), (α y β ) (γ y δ )) (α - β y, α y β ) (γ - δ y, γ y δ ) (α iβ)(, y ) (γ iδ)(, y ). (..) (, y ) ( i) (, y ) ( - y, y ) (, y ). Caz patiula. Daă V R, atui V C R R este C-spaţiu vetoial faţă de opeaţiile: "" : V C V C V C, (, y ) (, y ) (, y y ), " " :C V C V C, (α iβ) (, y ) (α - βy, αy β ), petu (, y ), (, y ) V C, α, β R. 9

5 CAPITOLUL I Daă se itepetează a patea eală şi y a patea imagiaă a uui umă omple, atui "" şi " " oiid u opeaţiile de aduae şi îmulţie a umeelo omplee.. Fie V u C- spaţiu vetoial (spaţiu liia omple). Pe mulţimea V se defies opeaţiile: "" : V V V, ămâe aeeaşi di V, " " : R V V pi a (a i), V, a R. Să se aate ă (V,, ) este u spaţiu vetoial eal (deompleifiatul spaţiului V, otat pi V R ), u dim V R, daă dim V. Soluţie. (V, ) este u gup omutativ. Îmulţiea u u umă eal a oiide u îmulţiea u umăul a i, dei sut satisfăute şi popietăţile (..) - (..) di defiiţia spaţiului vetoial. Caz patiula. Deompleifiatul lui C este (C ) R. Daă z (z, z,..., z ) C, z k k iy k, ude k, y k R, k,, atui z se idetifiă u (, y) (,,...,, y, y,..., y ) R R R. Petu, deompleifiatul lui C este R. Daă B ( e, e,..., e ) este o bază petu V, atui mulţimea B R ( f, f,..., f, f,..., f ) este o bază petu spaţiul V R, ude vetoii di B R sut daţi de egalităţile: f e, f e,..., f e, f (, ) e ie,..., Oie veto v V se poate sie sub foma v v, v k C. k k e k Daă îlouim v k (Re v k, Im v k ), atui: f ie.

6 SPAŢII VECTORIALE (Re k k k k (Imvk ) ek k k v v )e, (Imv )e (Rev )e i k k k k ( v )f (Im v ) f ) k (Re. k k k k Dei [B R ] V R. Î plus, B R este o mulţime liia idepedetă î V R.. Pe mulţimea Φ(X, V) {f f : X V}, ude K este u âmp evid şi V este u K-spaţiu vetoial, se defies opeaţiile: "" : Φ(X, V) Φ(X, V) Φ(X, V), pi h f g; h() f() g(), X; " " : K Φ(X, V) Φ(X, V) pi ϕ αf, ϕ() αf(), X, petu f, g Φ(X, V), α K. Să se aate ă (Φ(X, V),, ) este u K-spaţiu vetoial. Soluţie. Deoaee aduaea detemiă pe V o stutuă de gup omutativ, ezultă ă aduaea idusă pe Φ(X, V) detemiă pe aeastă mulţime o stutuă de gup omutativ. Legea de ompoziţie eteă î V peste K idue legea de ompoziţie eteă " " î Φ(X, V). (..) [α (βf)]() α (βf)() α (βf()) (αβ)f() ((αβ)f)(), petu X, dei ae lo: α (βf) (αβ)f, f Φ(X, V), α, β K. Aalog se demostează şi elelalte popietăţi: (..) α(f g) αf αg, f, g Φ(X, V), α K; (..) (α β)f αf βf, f Φ(X, V), α, β K; (..) f f, f Φ(X, V), u K.

7 CAPITOLUL I 6. Pe mulţimea polioamelo de gad mai mi sau egal u, u oefiieţi di opul K, K [] {p() p() a a a... a, a i K, i, }, se defies opeaţiile: "": K [] K [] K [] pi () p() q(), () (a b ) (a b ) (a b )... (a b ), " ": K K [] K [] pi s() (αp)(), s() (αa ) (αa ) (αa )... (αa ), petu p() a a a... a K [], q() b b b... b K [], α K. Să se aate ă (K [],, ) este u K-spaţiu vetoial de dimesiue ( ). Soluţie. Oiăui elemet p() a a a... a di K [], a i K, i,, i se poate asoia ( )-uplul fomat di oefiieţi, (a, a, a,..., a ) K, dei K [] se poate idetifia u K. Mulţimea B C {,,,..., } fomează o bază î K [] (umită baza aoiă) şi dei dim K []. 7. Pe mulţimea R * { R, > } se defies opeaţiile: " " : R * R* R*, y y, " " : R R * R*, α α, petu, y R *, α R. Să se aate ă (R *,, ) este u R-spaţiu vetoial. Soluţie. (R *, ) este u gup omutativ deoaee opeaţia " " este iteă, omutativă, asoiativă, umăul e este elemet eutu şi R * admite u simeti faţă de opeaţia " ", aume

8 SPAŢII VECTORIALE ' R * (sut popietăţile de gup abelia ale lui R * faţă de îmulţiea obişuită). Se veifiă şi popietăţile lui R * faţă de îmulţiea u salai eali: (..) (αβ) αβ ( α ) β ( β ) α α β α (β ); (..) α ( y) α (y) (y) α α y α α y α (α ) (α y); (..) (α β) α β α β α β (α ) (β ); (..), petu, y R *, α, β R. 8. Pe mulţimea R { R (, ), i R, i, } se defies opeaţiile: y ( y, y ), (, ), y (y, y ) R, α (α, ), α R, R. Să se studieze daă (R,, ) este u R-spaţiu vetoial. Soluţie. Deoaee (α β) ((α β), ), α β (α, ) (β, ) ((α β), ), ezultă ă (α β) α β, dei (R,, ) u este u R-spaţiu vetoial. 9. Să se aate ă daă S şi S sut subspaţii liiae ale K-spaţiului vetoial V, atui mulţimile S S şi S S {, S, S } sut subspaţii vetoiale ale lui V. Soluţie. α, β K,, S S, y S şi, y S α β y y S şi α β y S

9 CAPITOLUL I α β S S S S este subspaţiu liia. Petu α, β K,, S S, y y y,, y S şi, y S α β y S şi α β y S α β α( ) β( y y ) (α β y ) (α β y ) S S S S este subspaţiu liia. Obsevaţie. Daă S S { } (az î ae S şi S se umes subspaţii liia idepedete), atui suma lo, S S, se umeşte sumă dietă şi se otează u S S. Î plus, daă S S V, atui S şi S se umes subspaţii suplimetae şi dim V dim S dim S. y y y. Fie S şi S subspaţii liiae ale K-spaţiului vetoial V. Să se aate ă V S S daă şi umai daă petu V, S şi S ui detemiaţi astfel îât. Soluţie. Neesitatea. Pesupuem ă V S S şi y y,, y S şi, y S. Deoaee S S { }, ezultă ă - ( - y ) ( - y ) S S - y, - y y, y. Sufiieţa. Pesupuem ă V, S şi S ui detemiaţi astfel îât. Să aătăm ă S S { }. Daă u S S ( u ) ( - u ), u u S,

10 SPAŢII VECTORIALE - u S. Di uiitatea desompueii ezultă ă u, - u, dei u, de ude S S {}.. Î spaţiul vetoial M (K) se osideă submulţimile: Σ (K) {A M (K) A A t } (mulţimea matielo simetie) Α (K) {A M (K) A -A t }(mulţimea matielo atisimetie) Să se aate ă mulţimile Σ (K) şi Α (K) sut subspaţii vetoiale ale lui M (K), M (K) Σ (K) Α (K) şi ( ) ( ) dim Σ (K), dim Α (K). Soluţie. A, B Σ (K) A A t, B B t. α, β K (αa βb) t (αa) t (βb) t αa t βb t αa βb αa βb Σ (K) Σ (K) este subspaţiu vetoial. Aalog se demostează ă Α (K) este subspaţiu vetoial. Oie matie A M (K) se poate sie A A A, ude A (A A t ), A (A - A t ), u A Σ (K), A Α (K). Se demostează ă desompueea este uiă. Pesupuem ă ae lo şi deompueea A B B u B Σ (K), B Α (K). Atui A A A B B, dei A - B B - A. Deoaee A, B Σ (K), ae este subspaţiu vetoial, ezultă ă A - B Σ (K). Aalog B - A Α (K). Dei C A - B B - A Σ (K) Α (K) C C t şi C - C t C O A B, A B. Se obsevă ă matiea A [a ij ] Σ (K) se poate idetifia u vetoul de oodoate i,, j,

11 CAPITOLUL I ( ) (a,a,a,...,a, a, a,..., a,..., a -, -, a -,, a ) K. ( ) Dei dim Σ (K). Di elaţia dimesiuilo ezultă dim Α (K) ( ) ( ) -.. Să se aate ă vetoii u, u,..., u di spaţiul vetoial R sut liia idepedeţi daă agul matiei A M (R), fomată pe oloae di oodoatele vetoilo ît-o bază oaeae, B { e, e,..., e } di R, este, adiă egal u umăul vetoilo. Soluţie. Daă î elaţia α i u i i, α i R, i,, itoduem epesiile vetoilo u i î baza B, u i obţiem umătoul sistem liia şi omoge î euosutele α, α,..., α α i. i ij j, Sistemul admite umai soluţia baală, α i, i,,daă matiea sistemului A ae detemiatul eul, dei aga. Obsevaţie. Ragul sistemului de vetoi liie ai uei matie este egal u agul sistemului de vetoi oloaă. ije j 6

12 SPAŢII VECTORIALE Ragul uei matie A este agul omu sistemelo de vetoi liie sau oloaă, adiă este egal u umăul maim de vetoi liie sau oloaă liia idepedeţi ai ei.. Să se stabileasă daă umătoii vetoi sut liia idepedeţi sau liia depedeţi: a) u (, -, ), u (-,, -), u (, -, ); b) u (, -, ), u (-,, ), u (,, ). Soluţie. a) Cosideăm ombiaţia liiaă αu βu γu, ae odue la sistemul liia şi omoge α β γ α β γ. α β γ Matiea sistemului este L L L L L : A 6. şi ag A < umăul euosutelo. Sistemul este ompatibil edetemiat u soluţia α -γ, β γ, γ γ, γ R. Rezultă ă vetoii u, u, u sut liia depedeţi şi satisfa elaţia de depedeţă -γu γu γu, γ R. Î patiula, petu γ -, se obţie elaţia de depedeţă u - u - u. b) Cosideăm ombiaţia liiaă αu βu γu, ae odue la sistemul liia şi omoge 7

13 CAPITOLUL I α β γ α β γ β γ Matiea sistemului este L L LL A şi ag A. Sistemul admite umai soluţia baală, α vetoii u, u, u sut liia idepedeţi.. β γ, dei. Să se studieze, după valoile paametului eal m R, depedeţa liiaă a sistemului de vetoi { u (,, ), u (,, 6), u (7, 8, m)}. Î azul î ae sistemul este liia depedet să se găseasă o elaţie de depedeţă. Soluţie. Cosideăm ombiaţia liiaă αu βu γu, ae odue la sistemul liia şi omoge α β 7γ α β 8γ. α 6β mγ Matiea sistemului este LL LL LL L : ( ) A m 6 m m 9 Petu m 9 aga vetoii u, u, u sut liia idepedeţi. 8

14 SPAŢII VECTORIALE Petu m 9 ag A vetoii u, u, u sut liia depedeţi. Soluţia sistemului este α γ, β -γ, γ γ, γ R. Petu γ se obţie elaţia de depedeţă u -u u.. Să se disute, după valoile paametilo eali m,, depedeţa liiaă a vetoilo: a) u (,, m), u (, -, m ), u (,, ); b) u (m,, ), u (, m, ), u (,, m). Soluţie. a) Cu oodoatele vetoilo u, u, u aşezate pe oloae se ostuieşte matiea L LmL C C A CC m m m m m CC m m m L(m)L C C m m 9 Daă m R \ {, 9}, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia idepedeţi. Daă m sau m 9, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia depedeţi. Se poate detemia elaţia de depedeţă folosid tasfomăi elemetae asupa liiilo matiei A t. Petu m obţiem u u u u u u u u 9

15 CAPITOLUL I (u u u) /( ) u u u (u u u u (u ) /( ) u ) / Dei u - u ( u - u ), adiă elaţia de depedeţă liiaă este u - u - u. Petu m 9 u 8 u 8 u 8 u u u u u u u u u u u. u u u u (u u ) / Relaţia de depedeţă liiaă este u - u - u. LL m m C C LmL b) A m m CC m m CmC (m ) m L L (m ) m ( m) ( m)( m) ( m)(m ) Daă R \ {} şi m R \ {-, }, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia idepedeţi. Daă R \ {} şi m, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia depedeţi. Daă R \ {} şi m -, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia depedeţi.

16 SPAŢII VECTORIALE Daă şi m R \ {-, }, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia depedeţi. Daă şi m -, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia depedeţi. Daă şi m, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia depedeţi. 6. Se dau vetoii u (, ), u (7, ). Să se aate ă vetoii sut liia depedeţi î R osideat a u R-spaţiu vetoial şi liia idepedeţi î R osideat a u Q-spaţiu vetoial. Soluţie. Di elaţia αu βu ezultă sistemul ( ) α 7β (S) ( ) α ( ) β Detemiatul sistemului este 7, dei vetoii u, u sut liia depedeţi î R osideat a R-spaţiu vetoial. Ae lo elaţia de depedeţă: 7u - ( ) u. Sistemul (S) se mai poate sie sub foma (α 7β) α, ( α β) ( α β) u soluţia α β, adiă vetoii u, u sut liia idepedeţi î R osideat a Q-spaţiu vetoial. 7. Să se aate ă sistemul de vetoi S {p(), p'(), p''(),..., p () ()} R [] este liia idepedet.

17 CAPITOLUL I Soluţie. Daă p() a a a... a - - a R [], atui: p'() a a a... a - p''() a.a.a... ( - )a -... p ( - ) () ( - )! a -! a p () ()! a. Di ombiaţia liiaă α p() α p'()... α p () ()... ezultă sistemul liia omoge î euosutele α k, k, : αa αa αa... ( )! αa α α α α a a... ( )! a!... α a α a αa! α a a Deoaee sistemul admite umai soluţia baală, ezultă ă sistemul de vetoi S este liia idepedet. 8. Se dă sistemul de vetoi B { v, v, v } R, ude v (,, ), v (,, ), v (, 7, ). a) Să se aate ă B este o bază î R. b) Să se sie matiea S a shimbăii de baze, de la baza aoiă B C di R la B, B C S B. ) Să se afle oodoatele vetoului (, -, ) î baza B. Soluţie. a) Deoaee umăul vetoilo di B este egal u dim R, este sufiiet să aătăm ă B este sistem liia idepedet. Di ombiaţia liiaă α v β v γ v ezultă sistemul

18 SPAŢII VECTORIALE α β γ α β 7γ, α β γ ae admite umai soluţia baală, α β γ, dei B este o bază î R. b) Deoaee v e e e v e e e v e 7e e, ezultă ă matiea S este S 7. ) Folosid fomula shimbăii oodoatelo la o shimbae de bază, avem 8 7 X B S - X B C 7. 8 Î oluzie, (-,, 8) B - v v 8 v. Di defiiţie, oodoatele vetoului î baza B sut salaii α, β, γ di elaţia α v β v γ v, ae odue la sistemul liia eomoge α β γ α β 7γ α β γ u soluţia α -, β, γ Se osideă baza B { u (,, ), u (, -, ), u (-,, )}, sistemul de vetoi

19 CAPITOLUL I B { v (,, ), v (,, ), v (,, )} şi vetoul (, -, ). a) Să se sie matiea S a teeii de la baza B la sistemul de vetoi B, B S B şi să se aate ă B este o bază. ) Să se afle oodoatele vetoului î ele două baze. Soluţie. a) Se aută desompueile vetoilo di sistemul B î apot u vetoii di baza B, adiă: () v s u s u s u () v s u s u s u () v s u s u s u. Relaţiile (), (), () odu la sistemele liiae eomogee: s s s (S ) s s s ; s s s s s s (S ) s s s ; s s s s s s (S ) s s s ; s s s Se obsevă ă matiele oefiieţilo euosutelo elo tei sisteme oiid, avâd pe oloae oodoatele vetoilo u, u, u. Cele tei sisteme se pot ezolva simulta (a se vedea aea p. 6). LL LL L L

20 SPAŢII VECTORIALE L L L L ) ( L : L L L L. Î oluzie: s ; s ; s ; s ; s ; s ; s ; s - ; s -, adiă S. Deoaee matiea S este esigulaă (dets ), ezultă ă B este o bază î R şi vetoii ei, desompuşi după vetoii bazei B, sut: v u u u ; v u u ;

21 v u - u - CAPITOLUL I u. Vetoul î baza B, espetiv B, ae oodoatele date de: X B S X B S C, ude B C B. X B S X C B S, ude B C B. Matiea X B poate fi detemiată şi folosid elaţia X B S- X B, ude B S B.. Fie baza B { v, v, v, v } R, ude v (,,, -), v (-,,, ), v (,,, ), v (,, -, ) şi vetoii v (,, -, ) şi w (,,, -). Să se detemie oodoatele vetoilo v şi w î aeastă bază. Soluţie. Putem ezolva aeastă poblemă şi pi lema substituţiei, ezultat des folosit î poblemele de algebă liiaă. Daă B { v, v,..., v } este o bază î K-spaţiul vetoial V, v i α v i V este u veto fi şi B* { v, v,..., v i -, v, i v i,..., v } este u sistem de vetoi obţiut di B pi îlouiea vetoului v i u vetoul v, atui au lo afimaţiile: 6

22 SPAŢII VECTORIALE - B* este o bază petu V daă şi umai daă α i ; - daă B* este o bază petu V, atui legătua dite oodoatele uui veto î bazele B, espetiv B*, este dată de elaţiile: jαi iα j, petu j i * αi j, j, petu j i α j ude (,,..., ) B şi ( *, *,..., *) B*. Petu uşuiţa alulelo se ostuies tabelele: B v v α v i α i i v α j j j v α B* v v αi iα αi vi i αi iα αi v i αi v i i i iα αi v j α α j i α i αi v αi iα α i i i j 7

23 CAPITOLUL I Pe oloae sut oodoatele vetoilo oespuzătoi î bazele idiate la îeputul fieăui tabel. Deoaee s-a pesupus ă α i, ezultă ă se poate îloui v i u v. Elemetul α i se umeşte pivot şi se mahează pit-u e. Teeea de la tabelul B la B* se fae astfel: - elemetele liiei di B* oespuzătoae liiei pivotului se obţi împăţid toate elemetele liiei pivotului pi pivot; - se ompletează oloaa oespuzătoae pivotului u -ui; - toate elelalte elemete j, j i, se îlouies pi * jαi iα j j j - i α α α j. i i Teeea de la oodoatele j î baza B la oodoatele B * se fae u egula deptughiului, shematizată pi: * j î α i i α i i α j j jαi iα j αi Obsevaţii - î alule se aleg, daă este posibil, pivoţi ât mai simpli (de eemplu ±), - dite doi pivoţi egali va fi ales el ae ae pe liia şi oloaa sa elemete ât mai mii, - daă pe oloaa (liia) pivotului apae u, atui oloaa (liia) oespuzătoae se opiază eshimbată î oul tabel. Petu eemplifiaea aestei metode, vom ezolva poblema folosid lema substituţiei. Avem: 8

24 SPAŢII VECTORIALE B C v v v v v w e - e e - - e - - B v v v v v w v - e e - - e B v v v v v w v v - e e

25 CAPITOLUL I B v v v v v w 8 v - 9 v v e - - B v v v v v w v 9 v - v 9 v 9-9 Coluzia: v 9 (, -,, )B w 9 (, 6, -, 9)B.. Să se afle matiea shimbăii de bază, S, de la baza aoiă B C di R [] la baza B, adiă B C B, ude: a) B {,, ( ), ( ), ( ) }; S b) B {,, ( - ), ( - ), 8 ( - )}.

26 SPAŢII VECTORIALE Soluţie. a) Epimâd vetoii bazei B î fuţie de vetoii bazei aoie B C {,,,, }, obţiem: ( ).... ( ).... ( ) Î oluzie S 6 b) Aalog se detemiă matiea shimbăii de bază S 8 8. Fie S mulţimea soluţiilo sistemului liia şi omoge de m euaţii liiae u euosute a... a a... a... a a a... a a m m m adiă S {X M (R) AX O m }, ude

27 CAPITOLUL I a a... a a X şi A a... a este matiea sistemului a m a m... a m a) Să se aate ă S este u subspaţiu liia al lui M (R); b) Să se aate ă dim S -, ude ag A. Soluţie. a) Vetoul ul O S şi petu oie X, X S şi α, β R avem: A(αX βx ) αax βax αo m βo m O m, dei αx βx S, adiă S este u subspaţiu vetoial. b) Daă, atui sistemul liia şi omoge admite umai soluţia baală, adiă S {O } este subspaţiul ul al lui M (R) şi dim S -. Daă, atui A O m şi sistemul admite a soluţie oie veto X M (R), eea e îseamă ă S M (R), dei dim S -. Daă < < atui, pit-o evetuală eumeotae a euosutelo şi o eodoae a euaţiilo, putem pesupue ă pimele euosute sut piipale şi pimele euaţii sut piipale. Sistemul fomat di euaţiile piipale se sie sub foma a a a a a a... a... a... a (a (a (a,,, a a a,,,... a... a... Sistemul de mai sus admite soluţia... a ) ) )

28 SPAŢII VECTORIALE,,,,,, , ude,,..., sut euosutele seudae, ia ij R, i,, j,. Soluţia geeală a sistemului omoge iiţial este,,,,,, X Daă euosutele seudae iau, pe âd, valoile,,,..., ;,,,..., ;...,,,...,, atui se obţi soluţiile patiulae

29 X......,,,, X CAPITOLUL I,,,,..., X Soluţia geeală a sistemului se poate sie sub foma X X X... X. Se poate aăta ă sistemul de vetoi B {X, X,..., X } este o bază petu S, dei dim S -. Baza B se umeşte sistem fudametal de soluţii petu sistemul liia şi omoge şi poate fi detemiată u ajutoul tabloului,,...,,... Neuosute piipale ,, Neuosute seudae X X... X

30 SPAŢII VECTORIALE. Să se afle dimesiuea şi o bază petu subspaţiul S al soluţiilo sistemului liia şi omoge 7 Soluţie. Vom detemia agul matiei A a sistemului pi tasfomăi elemetae asupa liiilo L L L L L L L L L L A L L L Dei ag A ; euosutele piipale sut,,, ia α este euosuta seudaă. Se obţie sistemul α α α α, ae se ezolvă folosid metoda elimiăii totale (Gauss).

31 CAPITOLUL I 6 L L L) : (L L L L L L L L L Soluţia sistemului este,,, α, α, α R. Mulţimea soluţiilo sistemului liia omoge iiţial este S { R (,,, α, α), α R} { R α(,,,,), α R}. Mulţimea B { v (,,,, )} este o bază petu S şi dim S.

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE Produs scalar. Spaţii euclidiene şi spaţii unitare-definiţie

CAPITOLUL 4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE Produs scalar. Spaţii euclidiene şi spaţii unitare-definiţie Spaţii vectoriale euclidiee/uitare CAPITOLUL 4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE 4.. Produs scalar. Spaţii euclidiee şi spaţii uitare-defiiţie Defiiţia 4... Fie V u spaţiu vectorial peste corpul K (K=R

Διαβάστε περισσότερα

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu

Διαβάστε περισσότερα

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A. Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)

Διαβάστε περισσότερα

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1 Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se

Διαβάστε περισσότερα

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior 4.. Ecuaţii liiare 4. Ecuaţii difereţiale de ordi superior O problemã iportatã este rezolvarea ecuaţiilor difereţiale de ordi mai mare ca. Sut puţie ecuaţiile petru care se poate preciza forma aaliticã

Διαβάστε περισσότερα

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ Sala: 203 Decembrie 204 Cof. uiv. dr.: Dragoş-Pătru Covei CURS 0: ALGEBRĂ Specializarea: C.E., I.E., S.P.E. Nota: Acest curs u a fost supus uui proces riguros de recezare petru a fi oficial publicat. distribuit

Διαβάστε περισσότερα

Analiza bivariata a datelor

Analiza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Spaţii vectoriale. Definiţia 1.1. Fie (K, +, ) un corp şi (V, +) un grup abelian.

Spaţii vectoriale. Definiţia 1.1. Fie (K, +, ) un corp şi (V, +) un grup abelian. Spaţii vectoriale 1. Spaţii vectoriale. Definiţii şi proprietăţi de bază În continuare prin corp vom înţelege corp comutativ. Dacă nu se precizează altceva, se vor folosi notaţiile standard pentru elementele

Διαβάστε περισσότερα

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi

Διαβάστε περισσότερα

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei

Διαβάστε περισσότερα

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n. Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu

Διαβάστε περισσότερα

1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,...

1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,... 1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,..., X n şi coeficienţi în K se înţelege un ansamblu de egalităţi formale

Διαβάστε περισσότερα

r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S

r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S - 37-3. Ecuaţiile lui Maxwell 3.. Foma integală a ecuaţiilo lui Maxwell Foma cea mai geneală a ii lui Ampèe (.75) sau (.77) epezintă pima ecuaţie a lui Maxwell: d H dl j ds + D ds (3.) S dt S sau: B dl

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

PENTRU CERCURILE DE ELEVI 122 Petru cercurile de elevi PENTRU CERCURILE DE ELEVI Petru N, otăm: POLINOAME CICLOTOMICE Marcel Ţea 1) U = x C x = 1} = cos 2kπ + i si 2kπ } k = 0, 1. Mulţimea U se umeşte mulţimea rădăciilor de ordi

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) 5..8 Ecuaţia difereţială Riccati Ecuaţia difereţială de ordiul îtâi de forma: d q( ) p( ) r( ) d + + (4) r sut fucţii cotiue pe u iterval, cuoscute, iar fucţia ude q( ), p ( ) şi ( ) este ecuoscuta se

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ CAPITOLUL IV CALCULUL DIFEENŢIAL PENTU FUNCŢII EALE DE O VAIABILA EALĂ Fucţii derivabile Fucţii difereţiabile Derivata şi difereţiala sut duă ccepte fudametale ale matematicii, care reprezită siteză pe

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Nicolae Cotfas ELEMENTE DE EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI

Nicolae Cotfas ELEMENTE DE EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI Nicolae Cotfas ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI Introducere Pe parcursul acestei cărţi ne propunem să prezentăm într-un mod cât mai accesibil noţiuni si rezultate de bază

Διαβάστε περισσότερα

3.5. Forţe hidrostatice

3.5. Forţe hidrostatice 35 oţe hidostatice 351 Elemente geneale lasificaea foţelo hidostatice: foţe hidostatice e suafeţe lane Duă foma eeţilo vasului: foţe hidostatice e suafeţe cube deschise foţe hidostatice e suafeţe cube

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert

Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert Metode de Optimizare Noţiui recapitulative de Aaliză Matematică şi Algebră Liiară Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii ormate. Spaţii Hilbert Reamitim o serie de defiiţii şi teoreme legate de spaţiile

Διαβάστε περισσότερα

dielctrice Cazul axei Ox, care r ă prin und Figura 6.8: vectorii E 2. La 1 şi unda

dielctrice Cazul axei Ox, care r ă prin und Figura 6.8: vectorii E 2. La 1 şi unda Cus FIZICĂĂ II SIM ş.l. d. ing. Liliana Peda 7 UNDE ELECTROMAGNETICE Cupins: 6.7. Reflexia şi efaţia undelo eletomagnetie 6.7.. Cazul inidenţei nomale pe intefaţa dinte două mateiale dieltie 6.7.. Cazul

Διαβάστε περισσότερα

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare: Pobleme P Pentu cicuitul din fig P, ealizat cu amplificatoae opeaţionale ideale, alimentate cu ±5V, să se detemine: a) elaţia analitică a tensiunii de ieşie valoile tensiunii de ieşie dacă -V 0V +,8V -V

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn. 86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs

Διαβάστε περισσότερα

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ]. Miisterul EducaŃiei, Cercetării, Tieretului şi Sportului Cetrul NaŃioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat ańioal 0 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Filiera teoretică, profilul real, specializarea

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n, ANEXA ANEXĂ MATRICE ŞI DETERMINANŢI Fie K u corp şi m N* = N \ {} Tbloul dreptughiulr A = ude ij K i = m j = m m m se umeşte mtrice de tip (m ) cu elemete di corpul K Mulţime mtricelor cu m liii şi coloe

Διαβάστε περισσότερα

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Inegalitati. I. Monotonia functiilor Iegalitati I acest compartimet vor fi prezetate diverse metode de demostrare a iegalitatilor, utilizad metodele propuse vor fi demostrate atat iegalitati clasice precum si iegalitati propuse la diferite

Διαβάστε περισσότερα

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă Noţiunea de spaţiu liniar 1 Noţiunea de spaţiu liniar Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară 2 Mulţime infinită liniar independentă 3 Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare

Διαβάστε περισσότερα

Seminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0

Seminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0 Rezolvari ale unor probleme propuse "Matematica const în a dovedi ceea ce este evident în cel mai puµin evident mod." George Polya P/Seminar Valori si vectori proprii : Solutie: ( ) a) A = Valorile proprii:

Διαβάστε περισσότερα

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017 Formula lui Taylor Radu Trîmbiţaş 25 februarie 217 1 Formula lui Taylor I iterval, f : I R o fucţie derivabilă de ori î puctul a I Poliomul lui Taylor de gradul, ataşat fucţiei f î puctul a: (T f)(x) =

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PARTEA FRACŢIONARĂ. Să se rezolve ecuaţia {x} {008 x} =.. Fie r R astfel ca r 9 ] 00 Determiaţi 00r]. r 0 ] r ]... r 9 ] = 546. 00 00 00 Cocurs AIME (SUA), 99. Câte ditre

Διαβάστε περισσότερα

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică Capitolul II: Serii de umere reale Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC CURS III, IV Capitolul

Διαβάστε περισσότερα

IV. Rezolvarea sistemelor liniare

IV. Rezolvarea sistemelor liniare IV. Rezolvarea sistemelor liiare IV.. Elemete de aaliză matriceală Fie V u spaţiu vectorial (liiar peste corpul K (K=R sau K=C. Reamitim o serie de defiiţii şi teoreme legate de spaţiile ormate şi spaţiile

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45

Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45 Main Chiiu INEGLITĂŢI TIGONOMETICE DE L INIŢIEE L PEFOMNŢĂ Cuins Consideații eliminae... 7 Soluţii Caitolul Inegalități u unghiui. Inegalitatea lui Jensen... 4 4 Caitolul Funții tigonometie ale jumătății

Διαβάστε περισσότερα

sistemelor de algebrice liniarel

sistemelor de algebrice liniarel Uivesitatea Tehică a Moldovei Facultatea de Eergetică Catedra Electroeergetica Soluţioarea sistemelor de ecuaţii algebrice liiarel lect.uiv. Victor Gropa «Programarea si Utilizarea Calculatoarelor I» Cupris

Διαβάστε περισσότερα

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE Modulul SPAŢII METRICE Subiecte :. Spaţii metrice. Defiiţii, exemple.. Mulţimi deschise, mulţimi îchise î spaţii metrice. Mulţimi compacte. 3. Spaţii metrice complete. Pricipiul cotracţiei. Evaluare:.Răspusuri

Διαβάστε περισσότερα

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii

Διαβάστε περισσότερα

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI Modulul 3 SERII NUMERICE Subiecte :. Criterii de covergeţă petşru serii cu termei oarecare. Serii alterate 3. Criterii de covergeţă petru serii cu termei poziţivi Evaluare. Criterii de covergeţă petru

Διαβάστε περισσότερα

Tema: şiruri de funcţii

Tema: şiruri de funcţii Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..

Διαβάστε περισσότερα

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea EDIŢIA A IV-A 4 6 MAI 004 CLASA a V-a I. Să se determie abcd cu proprietatea abcd - abc - ab -a = 004 Gheorghe Loboţ II Comparaţi umerele A B ude A = 00 00 004 004 şi B = 00 004 004 00. Vasile Şerdea III.

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice Polioame Fiboacci, polioame ciclotomice Loredaa STRUGARIU, Cipria STRUGARIU 1 Deoarece şirul lui Fiboacci este cuoscut elevilor îcă dicl.aix-a,iarrădăciile de ordiul ale uităţii şi polioamele ciclotomice

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune .3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme de ecuatii liniare

Sisteme de ecuatii liniare Sisteme e eutii liire Sisteme e ou eutii u ou euosute Def.U sistem e ou eutii u ou euosute re form ( S : ue,,, se umes oefiietii euosutelor, ir, termeii lieri. Def.Se umeste solutie sistemului orie ulu

Διαβάστε περισσότερα

Gheorghe PROCOPIUC PROBLEME DE ALGEBRĂ LINIARĂ GEOMETRIE

Gheorghe PROCOPIUC PROBLEME DE ALGEBRĂ LINIARĂ GEOMETRIE Gheorghe PROCOPIUC PROBLEME DE ALGEBRĂ LINIARĂ ŞI GEOMETRIE IAŞI, 005 CUPRINS 1 MATRICE ŞI SISTEME ALGEBRICE LINIARE 5 1.1 Matrice şi determinanţi.......................... 5 1. Sisteme de ecuaţii algebrice

Διαβάστε περισσότερα

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE Noţiui teoretice şi rezultate fudametale Şiruri de umere reale Presupuem cuoscute oţiuile de bază despre mulţimea N a umerelor aturale, mulţimea Z a umerelor îtregi, mulţimea

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene

4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene Patea II. Electostatica 91 4. CÂTEVA METOE E CALCUL AL CÂMPULUI ELECTIC i) Cazul 4.1. Fomule coulombiene Fie o sacină electică punctuală, situată înt-un mediu omogen nemăginit, de pemitivitate ε. Aplicăm

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita REZUMAT CURS 3. Clse de uctii itegrbile Teorem.. Dc :, b] R este cotiu tuci este itegrbil pe, b]. Teorem.2. Dc :, b] R este mooto tuci este itegrbil pe, b]. 2. Sume Riem. Criteriul de itegrbilitte Riem

Διαβάστε περισσότερα

1.4 Schimbarea bazei unui spaţiu vectorial

1.4 Schimbarea bazei unui spaţiu vectorial Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială. Schimbarea bazei unui spaţiu vectorial După cum s-a văzut deja, într-un spaţiu vectorial V avem mai multe baze, iar un vector x V va avea câte un sistem

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z : Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet

Διαβάστε περισσότερα

Algebră liniară CAPITOLUL 3

Algebră liniară CAPITOLUL 3 Algebră liniară CAPITOLUL 3 TRANSFORĂRI LINIARE 3.. Definiţia transformării liniare Definiţia 3... Fie V şi W două spaţii vectoriale peste un corp comutativ K. O funcţie u: V W se numeşte transformare

Διαβάστε περισσότερα

Curs 3. Spaţii vectoriale

Curs 3. Spaţii vectoriale Lector uv dr Crsta Nartea Curs Spaţ vectorale Defţa Dacă este u îtreg, ş x, x,, x sut umere reale, x, x,, x este u vector -dmesoal Mulţmea acestor vector se otează cu U spaţu vectoral mplcă patru elemete:

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

CURS 5 Spaţii liniare. Spaţiul liniar R n

CURS 5 Spaţii liniare. Spaţiul liniar R n CURS 5 Spaţii liniare. Spaţiul liniar R n A. Arusoaie arusoaie.andreea@gmail.com andreea.arusoaie@info.uaic.ro Facultatea de Informatică, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi 30 Octombrie 2017 Structura

Διαβάστε περισσότερα

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII 7 7 Modulul 6 APLICAŢII DIFERENŢIABILE Subiecte : Derivate şi difereţiale petru fucţii reale de o variabilă reală Formula lui Taylor şi Mac-Lauri petru fucţii de o variabilă reală Serii Taylor 3 Derivate

Διαβάστε περισσότερα

Algebră liniară CAPITOLUL 1

Algebră liniară CAPITOLUL 1 Algebră liniară CAPITOLUL SPAŢII VECTORIALE FINIT DIMENSIONALE. Definiţia spaţiilor vectoriale Pentru a introduce noţiunea de spaţiu vectorial avem nevoie de noţiunea de corp comutativ de caracteristică

Διαβάστε περισσότερα

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011 Aaliza matematica Specializarea Matematica vara 010/ iara 011 MULTIPLE HOIE 1 Se cosidera fuctia Atuci derivata mita de ordi data de este egala cu 1 y Derivata partiala de ordi a lui i raport cu variabila

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008 Cocursul Naţioal Al. Myller CLASA a VII-a Numerele reale disticte x, yz, au proprietatea că Să se arate că x+ y+ z = 0. 3 3 3 x x= y y= z z. a) Să se arate că, ditre cici umere aturale oarecare, se pot

Διαβάστε περισσότερα

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii. Fucţiile f ( ) cos t = sut de clasă C pe R cu α si derivatelor satisface codiţiile: α f ' ( ) si = şi seria ' ( ), α α f R cu = b α ' coverge petru α > f este (ormal covergetă) absolut şi uiform covergetă

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A ETAPA JUDEŢEANĂ - martie 0 Filiera tehologica : profil tehic BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A a) Daţi exemplu de o ecuaţie de gradul al doilea avâd coeficieţi raţioali care admite ca rădăciă umărul x= +

Διαβάστε περισσότερα

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,, Cursul 1 Î cele ce urmează vom prezeta o ouă structură algebrcă, structura de spaţu vectoral (spaţu lar) utlzâd structurle algebrce cuoscute: mood, grup, el, corp. Petru îceput să reamtm oţuea de corp:

Διαβάστε περισσότερα

Matrici şi sisteme de ecuaţii liniare

Matrici şi sisteme de ecuaţii liniare Matrici şi sisteme de ecuaţii liniare 1. Matrici şi determinanţi Reamintim aici câteva proprietăţi ale matricilor şi determinanţilor. Definiţia 1.1. Fie K un corp (comutativ) şi m, n N. O funcţie A : {1,...,

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL I CAPITOL INTRODUCTIV

CAPITOLUL I CAPITOL INTRODUCTIV CAPITOLUL I CAPITOL INTRODUCTIV Prezetarea uor elemete de bază di teoria mulţimilor, teoria relaţiilor biare, fucţii, sisteme de umere ş. a. presupue cuoscute elemete de logică matematică la ivelul maualelor

Διαβάστε περισσότερα

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I. Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea

Διαβάστε περισσότερα

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă

Διαβάστε περισσότερα

Contract POSDRU/86/1.2/S/ POSDRU ID * Bucureşti 2012

Contract POSDRU/86/1.2/S/ POSDRU ID * Bucureşti 2012 Contract POSDRU/86/1.2/S/62485 Algebră Liniară POSDRU ID 62485 * Bucureşti 212 Prefaţă Algebra liniară şi geometria analitică stau la baza pregătirii matematice universitare, oferind modelări bazate pe

Διαβάστε περισσότερα

Lectia IV Produsul vectorial a doi vectori liberi

Lectia IV Produsul vectorial a doi vectori liberi Orientarea spatiului E 3 Denitia produsului vectorial. Proprietati Rezolvari de ecuatii vectoriale Schimbari de baze ortonormate in spatiu Aplicatii Lectia IV Produsul vectorial a doi vectori liberi Oana

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

2.9 Forme biafine Forme pătratice afine. Aducerea la forma canonică Centre de simetrie Varietăţi pătratice...

2.9 Forme biafine Forme pătratice afine. Aducerea la forma canonică Centre de simetrie Varietăţi pătratice... Geometrie Afină Contents 1 Spaţii vectoriale 3 1.1 Spaţii vectoriale peste un corp K........................ 3 1.2 Exemple de spaţii vectoriale........................... 4 1.3 Dependenţă liniară de vectori..........................

Διαβάστε περισσότερα