Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Σχετικά έγγραφα
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Integrala nedefinită (primitive)

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Curs 4 Serii de numere reale

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Probleme pentru clasa a XI-a

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Curs 2 Şiruri de numere reale

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Subiecte Clasa a VII-a

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

Curs 1 Şiruri de numere reale

Capitolul 3. Serii Fourier. a unei funcţii periodice de perioadă Dezvoltarea în serie Fourier

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Subiecte Clasa a VIII-a

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

VARIANTE PENTRU BACALAUREAT, M1-1, 2007

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Principiul Inductiei Matematice.

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

GRADUL II n α+1 1

avem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx +

Ecuatii trigonometrice

Dreapta in plan. = y y 0

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Subiecte Clasa a VIII-a

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 1998 Clasa a V-a

z a + c 0 + c 1 (z a)

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ 2018

Funcţii Ciudate. Beniamin Bogoşel

Criterii de comutativitate a grupurilor

Concursul Interjudeţean de Matematică Academician Radu Miron Vaslui, noiembrie Subiecte clasa a VII-a

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

GRADUL II 1995 CRAIOVA PROFESORI I

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

BACALAUREAT 2007 SESIUNEA IULIE M1-1

Teste admitere Facultatea de Automatică şi Calculatoare Domeniul Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei

Concurs MATE-INFO UBB, 25 martie 2018 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Lucian Maticiuc CURS I II. 1 Matrice şi determinanţi. Sisteme de ecuaţii liniare. 1.1 Matrice şi determinanţi

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

1Ecuaţii diferenţiale

Tema/Unitatea: Numere reale. Radicali. Puteri. Logaritmi. Numere complexe. Funcții și ecuații

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Puncte de extrem pentru funcţii reale de mai multe variabile reale.

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =.

O generalizare a unei probleme de algebră dată la Olimpiada de Matematică, faza judeţeană, 2013

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

Sisteme de ecuaţii diferenţiale

Transcript:

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict) crescatoare pe I, daca sensul inegalitatii dintre oricare doua valori ale argumentului se pastreaza pentru valorile functiei. c) functia f este (strict) crescatoare, daca f( x) f( y) f( x) f( y) x y > 0, respectiv 0 x y x y ) a) functia f este (strict) descrescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) > f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict) descrescatoare pe I, daca sensul inegalitatii dintre oricare doua valori ale argumentului se schimba pentru valorile functiei. c) functia f este (strict) crescatoare, daca f( x) f( y) f( x) f( y) x y < 0, respectiv 0. x y x y Fie f : A B si g: B C, atunci g f : A C 3) a) Daca f : A B, g: B C, h: C D h ( g f) = ( h g) f (asociativitatea compunerii functiilor ) 1 1 b) Daca f si g sunt inversabile, atunci ( g f) = f g 1 II Fie f : a) functia f este para daca f(-x)=f(x), x b) functia f este impara daca f(-x)=-f(x), x c) graficul functiei f are axa de simetrie dreapta x=a, daca f(a+x)=f(a-x) sau f(x)=f(a-x) d) graficul functiei f are centrul de simetrie punctual A(a,b) daca f(x)+f(a-x)=b.

III Fie f : si T>0 1) functia f este periodica daca f(x+t)=f(x), x ) cel mai mic numar pozitiv T 0 (daca exista) se numeste perioada principala 3) f(x+kt)=f(x), x, k Z IV Fie f : A B a) 1) functia f este injectiva, daca x, y A, x y f( x) f( y) ) functia f este injectiva, daca din f(x)=f(y) x=y 3) functia f este injectiva, daca orice paralela la axa 0x intersecteaza graficul functiei in cel mult un punct 4) functia f este injectiva, daca y B, exista cel mult un x A astfel incat f(x)=y. b) 1) functia f este surjectiva, daca y B, x A, ai.. f( x) = y ) functia f este surjectiva, daca f(a)=b 3) functia f este surjectiva, daca orice paralela la axa 0x, dusa printr-un punct al lui B, intersecteaza graficul functiei in cel putin un punct. 4) functia f este surjectiva, daca ecuatia f(x)=y, are solutii in A pentru orice y din B. c) 1) functia f este bijectiva, daca este injective si surjectiva. ) functia f este bijectiva, daca pentru orice y B, exista un singur x Aaif,.. ( x) = y(ecuatia f(x)=y, are o singura solutie, pentru orice y din B). 3) functia f este bijectiva, daca orice paralela la axa 0x, dusa printr-un punct al lui B, intersecteaza graficul functiei intr-un punct si numai unul. d) 1 A : A A prin 1 ( x A ) = x, x A 1) functia f : A B este inversabila, daca exista o functie g: B A, astfel incat g f =1 A si f g = 1 B, unde functia g este inversa functiei f si se noteaza cu f 1 ) f(x)=y x = f 1 ( y) 3) f este bijectiva f este inversabila. V Fie f : A B si g: B C, doua functii 1) Daca f si g sunt injective atunci g f este injectiva ) Daca f si g sunt surjective, atunci g f este surjectiva. 3) Daca f si g sunt bijective, atunci g f este bijectiva. 4) Daca f si g sunt (strict) crescatoare, atunci g f este (strict) crescatoare.

5) Daca f si g sunt (strict) descrescatoare, atunci g f este (strict) Crescatoare 6) Daca f si g sunt monotone, de monotonii diferite, atunci g f este descrescatoare. 7) Daca f este periodica, atunci g f este periodica 8) Daca f este para, atunci g f este para. 9) Daca f si g sunt impare, atunci g f este impara 10) Daca f este impara si g para, atunci g f este para. VI Fie f : A B si g: B C, doua functii a) Daca g f este injectriva, atunci f este injectiva. b) Daca g f este surjectiva, atunci g este surjectiva. c) Daca g f este bijectiva, atunci f este injective si g surjectiva. d) Daca f, g:a B, iar h: B C bijectiva si h f = h g, atunci f=g. VII Fie f : A B si X, Y multimi oarecare a) Functia f este injectiva, daca si numai daca oricare ar fi functiile u, v:x A, din f u = f v u = v b) Functia f este surjectiva, daca si numai daca oricare ar fi functiile u,v:b Y, din u f = v f u = v VIII 1) Daca f : A B este strict monotona, atunci f este injectiva. ) Daca f : este periodica si monotona, atunci f este constanta. 1 3) Daca f : este bijectiva si impara, atunci f este impara. 4) Fie A finita si f : A A, atunci f este injectiva f este surjectiva. IX Fie f : E F, atunci 1) f este injectiva g: F E( surjectiva) astfel incat g f =1 E ) f este surjectiva g: F E( injectiva) astfel incat f g = 1 F 3) f bijectiva f inversabila. X Fie f : E F 1) functia f este injectiva daca si numai daca A, B E, f( A B) = f( A) f( B) ) functia f este surjectiva daca si numai daca B FexistaA,, Eaif,.. ( A) = B 3) functia f este injectiva daca f ( A B) = f( A) f( B), A, B E

XI Fie f : E F si A E, B E, atunci f ( A) = { y F/ x A, ai.. f( x) = y} f 1 ( B) = { x E/ f( x) B}. Fie f : E F si A E, B E, atunci 1) a) A B f( A) f( B) b) f ( A B) = f( A) f( B) c) f ( A B) f( A) f( B) d) f ( A) f( B) f( A B) Fie f : E F si AB, F, atunci ) a) b) c) d) e) 1 1 A B f A f B ( ) ( ) 1 1 1 f A f B f A B ( ) ( ) ( ) 1 1 1 f A f B = f A B ( ) ( ) ( ) 1 1 1 f A f B = f A B ( ) ( ) ( ) f 1 ( F) = E. XII Fie f : E F si A E, B E, atunci au loc afirmatiile 1) functia f este injectiva f ( CA) Cf ( A), A Ρ ( E) ) functia f este surjectiva Cf ( A) f ( CA), A Ρ( E) 3) functia f este bijectiva f ( CA) = Cf ( A), A Ρ ( E) ( CA= C A= E A, Cf( A) = C f( A) = F f( A) ) XIII Fie f : E F A B, A si B finite. A are n elemente si B are m elemente.atunci: 1) numarul functiilor f : A B este n m. ) numarul functiilor injective f : A B este C n m,( n m) 3) numarul functiilor surjective f : A B este 1 3 m n C ( m 1) n C ( m ) n C ( m 3) n... ( 1) m + + + C m m m 1 m 1 m

FUNCTII POBLEME POPUSE 8 IANUAIE 15 IANUAIE 1) Sa se arate ca nu exista functii care sa verifice relatiile de mai jos: a) f ( x) f( x) = x, x Solutie: se dau lui x valorile 1 si -1 f(1) f( 1) = 1 si f(-1)-f(1)=1 - contradictie b) f ( x) + f( a x) = x, x, a Solutie: se dau lui x valorile 0 si a f(0) + f(a)=0 si f(a) + f(0)= a contradictie c) f ( xgy ) ( ) = x+ y+ 1, xy, Solutie: evident f(0)=a 0 si g(0)=b 0, deoarece pentru x=y=0 f(0)g(0)=1. x + 1 Pentru y=0 f(x)=. b y + 1 Pentru x=0 g( y) =, care nu verifica relatia din enunt pentru x, y. a ) Sa se determine functia f : care satisface relatia 3 f ( x) 5 f( x) = x + 4x+ 4, x. Solutie: Facand substitutia x x in relatia data, obtinem 3 f ( x) 5 f( x) = x 4x+ 4.Eliminand f(-x) rezulta f( x) = x + 3x 3) Sa se determine functiile f : care verifica inegalitatile: f( x+ a) x f( x) + a, x si a, dat. Solutie: Facand substitutia x x a in f( x+ a) x f( x) x a, ori din x f( x) + a f( x) x a, deci f( x) = x a

4) Sa se determine functiile f : care verifica egalitatea : f ( x) + f( [ x] ) f({ x}) = x, x Solutie: Se stie ca x=[x]+{x} si pentru x=0 relatia devine : f(0)+f(0)f(0)=0 f(0)=0 sau f(0)=-1. Daca f(0)=-1, fie x0 (0,1), atunci f( x = 0) + f(0) f( x0) = x0 f( x0) f( x0) = x0 x0 0, absurd. Deci f(0)=0. Efectuand substitutia x [ x] si x {x}, obtinem f ([ x]) + f([ x]) f(0) = [ x] f([ x]) = [ x] si respectiv f ({ x}) + f(0) f({ x}) = { x} f({ x}) = { x}, de unde rezulta forma relatiei din f( x) + [ x]{ x} = x f( x) = x [ x]{ x}, sau enunt: f( x) = x [ x]( x [ x]) = x x[ x] + [ x] 5) Sa se arate ca daca f : satisface relatia f ( x+ a) = f( x) + b, x cu a si b reali fixate, a 0, atunci f se poate scrie ca suma a doua functii, una periodica si alta liniara. Solutie: Punand (1) g(x)=f(x)-mx-n si impunand ca g sa fie periodica, adica b gx ( + a) = gx ( ), x ma= b m= si prin urmare, din (1) avem a b f ( x) = g( x) + mx= n f( x) = g( x) + x+ b, x. a 6) Fie f :. Sa se arate ca: a) Dreapta x=a este axa de simetrie a graficului functiei, daca si numai daca f ( x) = f( a x), x. b) Daca graficul functiei f are doua axe de simetrie, atunci f este periodica. c) Punctul A(a,b) este centrul de simetrie al graficului functiei, daca si numai daca f ( x) + f( a x) = b, x. Solutie: a) Dreapta x=a este axa de simetrie pentru graficul functiei daca si numai daca f(a+x)=f(a-x), x. Efectuand substitutia x x a in ultima relatie, obtinem f(x)=f(a-x) b) Daca dreptele x=a si x=b sunt axe de simetrie, atunci din f(x)=f(a-x) si f(x)=f(b-x), obtinem f(a-x)=f(b-x) si efectuand substitutia x a x, obtinem f(x)=f(b-a+x), deci f este periodica cu perioada T=(b-a). c) Daca A(a,b) este centrul de simetrie al graficului functiei, atunci f( a x) + f( a+ x) = b si efectuand substitutia x a x obtinem f ( x) + f( a x) = b

7) Sa se gaseasca functia f : + care indeplineste conditiile: a) f(x)f(-x) 1, x b) mn, N astfel ca nf( x) + mf( x) = m+ n, x Solutie: Facand substitutia x x in nf ( x) + mf ( x) = m + n, obtinem nf ( x) + mf ( x) = m + n.adunand si scazand membru cu membru in ipoteza m n obtinem f(x)+f(-x)= si f(x)-f(-x)=0 de unde rezulta ca f(x)=1. Daca m=n atunci relatia din enunt devine: f(x)+f(-x)= =f(x)+f(-x) f( x) f( x). Daca f(x) f(-x) in cel putin un punct se obtine o contradictie, deci f(-x)=f(x) f(x)=1. 8) Sa se determine toate functiile f : care verifica egalitatea: 4 x f( x) + f(1 x) = x x, x. Solutie: Dand lui x valorile 0 si 1 obtinem f(1)=0 si respectiv f(1)+f(0)=1 f(0)=1.facand substitutia x 1 x obtinem: (1 x) f(1 x) + f( x) = (1 x) (1 x) 4.Eliminand f(1-x) din cele doua relatii, 4 4 rezulta (1 x) [ x x x f( x)] + f( x) = (1 x) (1 x) 4 3 4 f( x)(1 x+ x )(1 + x x ) = (1 x)[ (1 x) (1 x)( x x )] f( x)( x x+ 1)( x x 1) = (1 x )( x x+ 1)( x x 1). Pentru x \{ α, β}, unde α si β sunt radacinile ecuatiei x x 1= 0 obtinem f( x) = 1 x, x \{ α, β}. Sa determinam valorile functiei pentru x= α si x= β. Observam ca (1) α + β = 1 si αβ=-1 si () α α 1= 0, β β 1= 0. Dand lui x valorile α si β obtinem 4 α f( α) + f(1 α) = α α (3) 4 β f( β) + f(1 β) = β β Dat din (1) rezulta 1 α = β si 1-β =α si din () rezulta 4 α = α + 1 α = 3α + 4 β = β + 1 β = 3β + Sistemul (3) devine α f( α) + f( β) = α f( α) + β f( β) = β, inmultind ecuatia a doua cu Obtinem tinand seama de (1) si () α f( α) + f( β) = α ( β ) = α α = α ( α + 1) = α si sistemul devine α,

α f α + f β = α ( ) ( ) sistemul este compatibil nedeterminat. Notand cu f( α) + β f( β) = β f( α) = a si f( β) = α a α = a( α + 1) α si deci, 1 x, x αβ, f( x) = a, x= α a( α + 1) α, x = β 9) Sa se determine functiile f : care satisfac relatia: af ( x 1) + bf (1 x) = cx, unde a, b, c. Solutie: Efectuand substitutiile x x+ 1 si x 1 x, obtinem af ( x) + bf ( x) = c(1 + x). Studiind solutiile sistemului, obtinem: bf ( x) + af ( x) = c(1 x) c c a) f ( x) = x+, daca a b a b a+ b b) f nu exista daca a = b si c 0 c) f este orice functie impara daca a = b 0 si c= 0 d) f este orice functie para daca a = -b si c = 0. 10) Fie a, b, c, nu toate egale si a+b+c 0. Sa se demonstreze ca pentru orice functie g: \{0,1} exista o singura functie f : \{0,1} care x 1 1 verifica relatia : af ( x) + bf ( ) + cf ( ) = g( x), x \{0, 1}. x 1 x x 1 1 Solutie : Efectuand substitutiile x si x in relatia data, obtinem x 1 x x 1 1 x 1 af ( ) + bf ( ) + cf ( x) = g( ), x \{0, 1} si respective x 1 x x 1 x 1 1 af ( ) + bf ( x) + cf ( ) = g( ), x \{0, 1}. 1 x x 1 x 1 x 1 ezolvand sistemul in necunoscutele f(x), f( ), f( ), obtinem 1 x x x 1 1 ( a bc) g( x) + ( c ab) g( ) + ( b ac) g ( ) f( x) = x 1 x. 3 3 3 a + b + c 3abc

1 11) Sa se determine functia f : \ ± care satisface relatia : 3 x + 1 1 f = x f( x), x \ ±. 1 3x 3 Solutie : Efectuand in relatia data substitutia x + 1 1 1 se obtine x x + x+ 1 x f = f 1 3x 1+ 3x 1 3x 1 3x (1) Efectuand din nou in (1) substitutia x 1 x 1 x 1 x se obtine f ( x) = f (). 1+ 3x 1+ 3x 1+ 3x elatia din enunt impreuna cu cele din (1) si () da un sistem de unde rezulta 3 9x + 6x x+ f( x) =. 9x 1 1) Sa se determine f : care verifica relatia f ( x ) f( xy) + f( y ) = x 4xy+ y + 5, x, y. Solutie: Pentru y=0 f ( x ) f(0) + f(0) = x + 5, deci pentru x 0 f( x) = x+ 5. x Daca y =, atunci din relatia data, rezulta x x f( x ) + f f( x ) = x + x + + 5 f( x ) = x + 5 4 Deci, pentru x < 0 rezulta f(x) = x + 5, asadar f(x) = x + 5 x. 13) Sa se determine functiile f : care verifica relatia f ( x+ y) f( xy), x, y. Solutie: Din relatia data pentru y = 0, obtinem f ( x) f(0), x (1). Daca in relatia data se fac substitutiile y x si x x cu x [0, + ] f(0) = f( x x) f( x) x [0, + ] () si tinand seama de (1) rezulta f(-x) = f(0), x [0, + ]. Daca in relatia data se fac substitutiile y x si x x obtinem f (0) = f( x) f( x ) si tinand seama de (1) rezulta f(x) = f(0), x [0, + ], De unde avem f(x) = f(0) = a, x [0, + ], prin urmare numai functiile constante verifica relatia data.

14) Fie functia f : \{ 1,0} cu proprietatile : f(1) = 0 si x 1 f = f( x) f( y), x \{ 1,0}, x y si k Z \{ ± 1,0}. y k n a) Sa se exprime f ( x ) in functie de f(x) pentru n Z. b) Sa se arate ca f nu este injectiva. Solutie : In relatia data se fac substitutiile k + 1 x x, y x si obtinem f( x ) = f( x) (1). Facand din nou substitutiile k 3 k + x x 3, y x si tinand seama de (1), obtinem f ( x ) = k f( x). n k+ n 1 f x f x k n N atunci, notand m = -n N, obtinem 1 n m 1 m k+ m 1 n+ 1 k f ( x ) = f( x ) = f = f( x ) = f( x) = f( x), deci x k k k k+ n 1 ( ), f x daca n N n f( x ) = k n + 1 k ( ), \ f x daca n Z N k b)pentru n par, f este functie para, deci neinjectiva. Prin inductie dupa n, obtinem ( ) = ( ),. Daca n Z \ N, 15) Sa se determine functia f : care verifica relatiile : a) f(x)+f(y) = f(x+y), x, y b) f(1) = 1 1 c) x f f( x), x x = Solutie : Daca x = 0 f (0) = 0 si pentru y = x f(0) = f( x) + f( x) f( x) = f( x), x Din ultima conditie pentru 1 1 f (1) f( x) 1 f( x) x \{0,1} f = f(1 x) = = 1 x 1 x (1 x) (1 x) Dar, 1 x x x 1 x f = f 1 + = f(1) + f = 1+ f = 1 x 1 x 1 x 1 x x x 1 x 1 = 1+ f 1 = 1 + f f(1 1 x x 1 x ) = x (1)

x f( x) f( x) x 1 x+ f( x) = 1+ 1 = 1+ = () 1 x x (1 x) (1 x) (1 x) D in (1) si () f ( x) = x, x \{0,1} dar f(0) = 0 si f(1) = 1 f( x) = x, x.

FUNCTII POBLEME POPUSE 8 IANUAIE 15 IANUAIE 1) Sa se arate ca nu exista functii care sa verifice relatiile de mai jos: a) f ( x) f( x) = x, x b) f ( x) + f( a x) = x, x, a c) f ( xgy ) ( ) = x+ y+ 1, xy, ) Sa se determine functia f : care satisface relatia 3 f ( x) 5 f( x) = x + 4x+ 4, x. 3) Sa se determine functiile f : care verifica inegalitatile: f( x+ a) x f( x) + a, x si a, dat. 4) Sa se determine functiile f : care verifica egalitatea : f ( x) + f( [ x] ) f({ x}) = x, x 5) Sa se arate ca daca f : satisface relatia f ( x+ a) = f( x) + b, x cu a si b reali fixate, a 0, atunci f se poate scrie ca suma a doua functii, una periodica si alta liniara. 6) Fie f :. Sa se arate ca: a) Dreapta x=a este axa de simetrie a graficului functiei, daca si numai daca f ( x) = f( a x), x. b) Daca graficul functiei f are doua axe de simetrie, atunci f este periodica. c) Punctul A(a,b) este centrul de simetrie al graficului functiei, daca si numai daca f ( x) + f( a x) = b, x. 7) Sa se gaseasca functia f : + care indeplineste conditiile: d) f(x)f(-x) 1, x e) mn, N astfel ca nf( x) + mf( x) = m+ n, x

8) Sa se determine toate functiile f : care verifica egalitatea: 4 x f( x) + f(1 x) = x x, x. 9) Sa se determine functiile f : care satisfac relatia: af ( x 1) + bf (1 x) = cx, unde a, b, c. 10) Fie a, b, c, nu toate egale si a+b+c 0. Sa se demon streze ca pentru orice functie g: \{0,1} exista o singura functie f : \{0,1} care x 1 1 verifica relatia : af ( x) + bf ( ) + cf ( ) = g( x), x \{0, 1}. x 1 x 1 11) Sa se determine functia f : \ ± care satisface relatia : 3 x + 1 1 f = x f( x), x \ ±. 1 3x 3 1) Sa se determine f : care verifica relatia f ( x ) f( xy) f( y ) x 4xy y 5, x, y + = + +. 13) Sa se determine functiile f : care verifica relatia f ( x+ y) f( xy), x, y. 14) Fie functia f : \{ 1,0} cu proprietatile : f(1) = 0 si x 1 f = f( x) f( y), x \{ 1,0}, x y si k Z \{ ± 1,0}. y k n f) Sa se exprime f ( x ) in functie de f(x) pentru n Z. b) Sa se arate ca f nu este injectiva 15) Sa se determine functia f : care verifica relatiile : g) f(x)+f(y) = f(x+y), x, y h) f(1) = 1 1 i) x f = f( x), x x