OperaŃii cu numere naturale

Σχετικά έγγραφα
MULTIMEA NUMERELOR REALE

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Tema: şiruri de funcţii

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

DUMITRU BUŞNEAG PROBLEME ALGEBRĂ

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

4. Serii de numere reale

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

2) Numim matrice elementara o matrice:

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

4. Integrale improprii cu parametru real

Integrale cu parametru

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

cele mai ok referate

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Adrian Stan Editura Rafet 2007

Capitolul 2 Notite de curs NOTIUNI DE ALGEBRA BOOLEANA

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

Sisteme de ecuatii liniare

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Analiza bivariata a datelor

Integrale generalizate (improprii)

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

CUPRINS ALGEBRÃ... 5 I. Elemente de logicã matematicã... 5 I.1. Noţiunea de propoziţie... 5 I.2. Operatori logici... 5 I.3. Expresii în calculul

Breviar teoretic Vectori în plan

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

CERCUL. Prof. V Corcalciuc Scoala nr. 146 I.G. Duca Bucuresti ( Lectie facuta dupa manualul de clasa a 7-a Prof.Radu)

Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri

1. Ordinul unui element al unui grup (D. Heuberger) 2. Teoremele lui Lagrange şi Cauchy pentru grupuri finite (D. Heuberger)

Exerciţii de Analiză Matematică

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

TITULARIZARE 2002 Varianta 1

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

sin d = 8 2π 2 = 32 π

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Subiecte Clasa a VIII-a

Curs 4 Serii de numere reale

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

Partea întreagă, partea fracţionară a unui număr real

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a

4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA FINALĂ - 22 mai 2010

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare

Şiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

Integrala nedefinită (primitive)

sistemelor de algebrice liniarel

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

0 z z < r ea admite o dezvoltare în serie Laurent. n n. din dezvoltarea în serie Laurent în vecinătatea punctului z. z (notat { } { } = ρ

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

PROGRAMA PENTRU OLIMPIADA DE MATEMATICĂ, VALABILĂ PENTRU CLASA A V-A, ÎN ANUL ȘCOLAR

2. CONVOLUTIA. 2.1 Suma de convolutie. Raspunsul sistemelor discrete liniare si invariante in timp la un semnal de intrare oarecare.

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ Ediţia a XI-a, 6 7 MAI CLASA a IV-a

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Transcript:

MulŃime umereleor turle www.webmteifo.com Petru scrie u umr orecre trebuie s combim itre ele uele ditre cele 0 simboluri: 0,,,, 4,, 6, 7, 8, 9.Aceste simboluri se umesc cifre. Ele sut de origie rb. Ν = { 0,,,,4,,6,... } - mulńime umerelor turle * Ν = {,,,4,,6,... } - mulńime umerelor turle eule (fr 0) - orice umr turl formt di dou cifre se scrie b ude este cifr zecilor, ir b este cifr uittilor; - dc bc este u umr turl de trei cifre, tuci cb este rsturtul su, cu, c 0 ; - orice umr turl cre re cifr uittilor 0,, 4, 6, 8 se umeste umr pr (umerele cre se imprt exct l şi se oteză cu =k); - orice umr turl cre re cifr uittilor,,, 7, 9 se umeste umr impr (umerele cre u se imprt exct l şi se oteză cu =k+); REPREZETAREA UMERELOR ATURALE PE AXA. COMPARAREA SI ORDOAREA. Fie d o drept pe cre legem u puct O crui ii sociem umrul 0. Literei A ii sociem umrul, lui B umrul etc. OA=AB=BC=CD=... d O A B C D Putem stfel soci oricrui umr turl u puct pe drept si spuem c m reprezett umerele 0 4 turle pe x umerelor. Drept d se umeste suportul xei; puctul O se umeste origie xei; sesul de prcurgere dreptei de l O spre D se umeste sesul de crestere vlorilor reprezette pe x. Lugime uui sigur segmet OA se umeste uitte de msur. Ax umerelor se mi umeste si x de coordote, ir i cest cz putem spue de exemplu c reprezit coordot puctului C, otd C(). Dc se du dou umere turle orecre,b vem dor urmtorele reltii itre ele:. <b ;. >b ;. =b ; Adure Dcă,b OperŃii cu umere turle Ν, tuci +b=c Ν Propriettile durii. Comuttiv : +b=b+ ( ), b. Asocitiv : (+b)+c=+(b+c) ( ), b, c. Elemet eutru: +0= ( ) 0 este elemet eutru petru operti de dure.

Scădere -b=c, dcă şi umi dcă =b+c www.webmteifo.com Imultire (Produsul) Imultire isem dure repett celuisi umr. +++++= 6= 6=90 6 = 90 fctori produs Propriettile imultirii..comuttiv b=b ( ), b.asocitiv ( b) c= (b c) ( ), b, c.elemet eutru = = ( ) 4 Distributiv ft de dure si scdere (b+c)= b+ c (b-c)= b- c (b+c) =b +c (b-c) =b -c Fctor comu b+ c= (b+c) b- c= (b-c) Deorece fctorul pre i tote produsele spuem c este fctor comu.eglittile de mi sus exprim scotere fctorului comu. Observtii.Eglitte si ieglitte umerelor turle se pstrez dc se imultesc mbii membrii cu celesi umr turl, diferit de 0..Imultire este o opertie de ordiul II, se efectuez iite durii si scderii. Imprtire(imprtire cu rest) :b = c dcă şi umi dcă = b c Teorem imprtirii cu rest - d este deimprtitul - i este imprtitorul - c este ctul - r este restul 8 : 9 = ( r = ) 8 = 9 + d = i c+ r ; r < i Observtii. Imprtire l 0 u re ses.. L imprtire uui umr turl l restul pote fi 0 su. Dc =k, restul este 0, ir dc =k+ restul este, ude k este ctul.. L imprtire uui umr turl l, restul pote fi 0,,. Dc =k restul este 0, dc =k+ restul este si dc =k+ restul este, ir k este ctul. 4. Dc restul uei imprtiri este 0 tuci imprtire este exct. I cest cz vem d = i c Dc umerele turle si b se imprt exct l umrul turl c ( c diferit de 0) tuci vem: ( + b) : c= : c+ b : c. Imprtire c si imultire este o opertie de ordiul II. 6. Itr- u exercitiu fr prteze se efectuez iti opertiile de ordiul II. 7. Dc itr-u exercitiu vem umi opertii de ordiul II si u vem prteze, tuci opertiile se efectuez i ordie i cre sut scrise.

www.webmteifo.com 8. Eglitte si ieglitte umerelor turle se pstrez dc se imprt exct mmbrii cestor cu celsi umr turl diferit de 0. Ridicre l putere(expoet umr turl) Ridicre l putere este o imultire repett. 6 Exemplu: = ; se umeste bz ir 6 este expoet. Dc vem i geerl bz si expoetul, putere - umrului este produsul fctori egli cu umrul.... = cu si umere turle Observtii. = 0 *. =. 0 = 0 4. =.Expoetul rt de cte ori se repet bz i produsul pri cre se clculez putere. 6.Ridicre l putere este o opertie de ordiul l treile, dic i lips prtezelor, se efectuez iite celorllte opertii. 7. Putere - uui umr turl de m cifre re m- cifre su m cifre. 8. Orice putere uui umr turl cre re ultim cifr 0,, su 6 v ve ultim cifr tot 0,,, 6. Vom scrie 6 de exemplu u (46 ) = 6.Pri u() se itelege ultim cifr umrului 9.. Orice putere uui umr cre re ultim cifr 4, re ultim cifr 6 dc expoetul este pr si 4 dc expoetul este impr Reguli de clcul cu puteri. i) m = m+ m m ii) ( ) iii) b = m : m = cu m> = b iv) ( )

www.webmteifo.com DIVIZIBILITATE Pri imultire uui umr, diferit de 0 cu u umr turl spuem c m obtiut u multiplu lui. = multiplu lui I cest cz vom spue c este divizibil cu si otm M su. U umr turl este divizibil cu u umr turl b dc exist u umr turl c stfel ict =bc. otm multime divizorilor uui umr cu D, ir multime multiplilor cu M. Proprietti le reltiei de divizibilitte..orice umr turl se divide cu ; M deorece =. Orice umr turl se divide cu el isusi; M deorece =. umrul 0 se divide cu orice umr turl ; 0 M deorece 0 0 turl. 4. Propriette de trzitivitte. Dc se divide cu b, tuci se divide cu orice divizor lui b. M b si bmc Mc =. Zero este multiplul oricrui umr Md bmd ( + b+ c) Md. Dc u umr divide fiecre terme l uei sume, tuci el divide si sum: cmd 6. Dc uul di fctorii uui produs se divide cu u umr tuci produsul se divide cu cel umr. Md ( b c) Md,b,c,d fiid umere eule. 7. Dc umrul turl se divide cu umrul turl b si b se divide cu, tuci =b; Mb = b bm Criterii de divizibilitte. Fr folosi imprtire exist metode petru rt dc u umr este divizibil su u cu ltul.aceste metode se umesc criterii de divizibilitte. Aceste criterii se refer l divizibilitte cu,,4,,9,0,, 0 si puteri le lui 0. Mi exist criterii de divizibilitte petru 7 si.

Criteriul de divizibilitte cu 0. Dc ultim cifr uui umr este 0 tuci umrul se divide cu 0. Criteriul de divizibilitte cu 00 su 000( su lte puteri le lui 0). Orice umrturl se divide cu 0, dc ultimele sle cifre sut 0. Criteriul de divizibilitte cu Orice umr turl se divide cu dc ultim cifr este 0 su. M u( ) { 0;} Criteriul de divizibilitte cu. www.webmteifo.com Dc ultim cifr uui umr este pr, tuci umrul se divide cu. M u( ) { 0;;4;6;8} Criteriul de divizibilitte cu respectiv 9. U umr turl este divizibil cu, respectiv 9, dc sum cifrelor sle este u multiplu de, respectiv 9. ( + b+ c d) ( + b+ c d) 9 bcd M + M bcd M9 + M Criteriul de divizibilitte cu 4. U umr turl este divizibil cu 4 dc ultimele sle dou cifre formez u umr multiplu de 4. bcdef M 4 ef M 4 Criteriul de divizibilitte cu. U umr turl este divizibil cu dc ultimele dou cifre formez u umr multiplu de. bcdefm ef M ef { 00;;0;7}

67 89 6 7 www.webmteifo.com UMERE PRIME. DESCOMPUERE I FACTORI PRIMI. Se umeste umr prim orice umr diferit de cre re c divizori umi pe si pe el isusi. O metod de fl umerele prime fost dt di tichitte de mtemticiul grec Ertostee cuoscut sub umele de ciurul lui Ertostee. Exemple:,,,7,,,7,9,,9,etc. Se umeste umr compus umrul cre re mi mult de doi divizori. umrul compus se pote scrie c u produs de umere prime. Observtie. umerele 0 si u dmit dect u divizor, deci u ici primeici compuse. Sigurul umr pr prim este. umere prime itre ele: Două umere se umesc prime ître ele (su reltive prime)dcă cel mi mre diviyor comu l lor este Descompuere i fctori primi. Orice umr turl eul cre u este prim pote fi scris sub form uui produs de fctori primi. S lum de exemplu umrul 4. I drept liiei verticle m trecut divizorii umere prime, ir i stg, cturile obtiute l imprtirile respective. 4 7 00. 00 600 00 0 7 Atuci 4= 7 4 Atuci 00=

www.webmteifo.com CEL MAI MARE DIVIZOR COMU Cel mi mre divizor comu dou umere si b ( su mi multe) este cel mi mre umr cre divide mbele umere. Se otez cu : c.m.m.d.c su ( ; b) Petru gsi cel mi mre divizor comu se decompu umerele i fctori primi si se fce produsul fctorilor primi comui, luti o sigur dt, l putere ce mi mic. Exemplu. 0= 70= 4 c. m. m. d. c. 7= c. m. m. d. c 4= 7 ( ; b) [ b] b= ; ( 0;70) = = 0 ( 7;4) = = 6 umere prime itre ele Se umesc umere prime itre ele, umerele turle diferite de 0, cre u cel mi mre divizor comu dor pe. c.m.m.d.c.= Exemplu umerele 9 si 8. Ele u sut umere prime dr itre ele sut prime fiidc u u c divisor comu dect pe ( 9 ;8) = CEL MAI MIC MULTIPLU COMU Cel mi mic multiplu comu dou su mi multe umere este cel mi mic umr turl diferit de 0 cre se divide cu umerele dte.petru gsi cel mi mic multiplu comu mi multor umere, se descompu umerele i fctori primi si se fce produsul fctorilor primi comui si ecomui luti o sigur dt, l putere cce mi mre. Se otez cu : c.m.m.m.c(;b) (dc vem dou umere) su [ ; b] Exemplu. 0= 4 70= 7= 4= 4 [ 0;70] = = 600 [ 7;4] = = 60 Observtie. Produsul dou umere turle este egl cu produsul ditre cel mi mre divizor comu si cel mi mic multiplu comu.