Prelucrarea numerica a semnalelor. Filtre numerice. Filtru numeric h(n); H(z)

Σχετικά έγγραφα
Prelucrarea numerica a semnalelor. Filtre numerice. Filtru numeric h(n); H(z)

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

2. Metoda celor mai mici pătrate

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

Curs 3. Spaţii vectoriale

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Sisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

Aparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 9

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Sub formă matriceală sistemul de restricţii poate fi scris ca:

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

CURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

CAPITOLUL 3 FILTRE DE MEDIERE MODIFICATE

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

Formula lui Taylor Extremele funcţiilor de mai multe variabile Serii de numere cu termeni oarecare Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă

Analiza bivariata a datelor

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Statistica descriptivă. Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

STATISTICĂ MARINELLA - SABINA TURDEAN LIGIA PRODAN

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

5.2 Structuri pentru filtre cu răspuns infinit la. impuls. Fie funcţia de transfer: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE

aşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Elemente de teoria probabilitatilor

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Prof. univ. dr. Gabriela-Victoria ANGHELACHE Lector univ. dr. Florin Paul Costel LILEA

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE OPTICĂ BN B

LUCRARE DE LABORATOR NR. 1 MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA

METODE DE ANALIZĂ STATISTICĂ A LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Productia (buc) Nr. Salariaţi Total 30

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

B( t B 11. NOŢIUNILE FUNDAMENTALE ŞI TEOREMELE GENERALE ALE DINAMICII Lucrul mecanic. y O j

CAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor

Teoria aşteptării- laborator

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

1. INTRODUCERE. SEMNALE ŞI SISTEME DISCRETE ÎN TIMP

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

13. AMPLIFICATOARE LOGARITMICE

PRELEVAREA SI PRELUCRAREA DATELOR DE MASURARE

MARCAREA REZISTOARELOR

3. INDICATORII STATISTICI

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Subiecte Clasa a VIII-a

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

8.3. Estimarea parametrilor

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Note de curs "Mecanica teoretică"


TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 Capitolul 10 Capitolul 11

Statistica matematica

METODE NUMERICE Obiective curs Conţinut curs

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).

Noţiuni de verificare a ipotezelor statistice

Transcript:

xt Dgtor ADC x y Fltru umerc h; H DAC yt Fltru umerc: sstem dgtal care are drept scop modfcarea spectrulu semalulu de trare. Aplcat: Extragerea d semal a uu aumt domeu de frecveta Elmarea d spectru a uor frecvete edorte gomote, perturat, rplu Fltre aalogce: sut crcute electrce sau electroce. Frecvetele sut fxe. Se leaga drect la proces. : sut algortm rulat pe calculator. ecesta terfata cu procesul. 5.

Exemple de fltre ut Fltru aalogc pasv trece jos R C u e t due t u t RC ue t dt H s RCs Fltru aalogc actv trece jos C R R ut - u e t + u t H s due t R RC ue t dt R R R R Cs 5.

Exemple de fltre Fltru umerc de tp RFI y,5x,8x,4x,8x 3,5x 4 H,5,8,4,8 3,5 4 Fltru umerc de tp RII y,46x,x,78y,55y,8y 3 H,78,46,,55,8 3 5.3

Avataje fata de fltrele aalogce Caracterstcle sut usor de modfcat pr smpla schmare a coefcetlor program Sut usor de stetat, testat s mplemetat pe orce calculator de u geeral, mcrocotroler sau procesor de semal Caracterstcle u sut fluetate de codtle de medu s c de tmp u ecesta compoete hardware de prece. Preca este asgurata doar de lugmea cuvatulu prelucrat Permt mplemetarea uor caracterstc care u pot f realate cu fltre aalogce de ex. cu faa lara Semalele de trare s de esre pot f stocate sau trasmse la dstata Utlad tehcle VLSI raportul performata/pret ajuge foarte rdcat 5.4

Deavataje fata de fltrele aalogce Datorta operatlor legate de dgtarea semalulu de trare, vtea este scauta, ar ada de frecveta pe care o prelucreaa este mult ma gusta decat la fltrele aalogce. Caracterstcle sut fluetate de lugmea cuvtelor dgtale pe care sut repreetate semalele. Petru mplemetarea practca sut ecesare elemete hardware adtoale terfete A/D s D/A. 5.5

5.6 Ecuata geerala cu dferete M y a x y Fucta de trasfer M M a a a H......

. Clasfcar Dupa forma caracterstc ampltude frecveta deale He jωt He jωt He jωt f f f f t,5 f t,5 f tj f ts,5 Fltru trece jos Fltru trece sus Fltru trece ada He jωt He jωt f f f tj f ts,5,5 Fltru opreste ada Fltru multada 5.7

. Clasfcar Dupa ord Fltru de ordul I y x x a y Fltru de ordul II y x x x a y a y Fltru de ord superor Se poate descompue tr-o sere de fltre de ord I s II 5.8

. Clasfcar Dupa raspusul la mpuls Fltre cu rapus ft la mpuls RFI h petru Fltre cu rapus ft la mpuls RII h cu excepta evetual al uu umar ft de terme petru care h = 5.9

. Clasfcar Dupa valorle ateroare de care depde esrea Fltre recursve cu reacte: esrea la u momet dat depde de trare s de esre la momete ateroare. Fltrele RII sut recursve. y x M a y Fltre erecursve fara reacte: esrea la u momet dat depde doar de trare. Fltrele RFI sut erecursve. y x 5.

Calculul raspusulu la u stmul oarecare x y Fltru umerc h; H Iesrea y se ote pr covoluta secvete de trare x cu raspusul la mpuls h. Petru fltre RFI y Petru fltre RII h x y h x 5.

Stea proectarea fltrelor: asamlul de operat efectuate scopul oter coefcetlor fltrulu a ecuate cu dferete s/sau a fucte de trasfer pord de la specfcatle de frecveta. Aala fltrelor: determarea caracterstclor de frecveta cuoscad coefcet fltrulu 5.

. Caracterstca reala +δ -δ He jω Specfcat de frecveta Tpul fltrulu Ordul fltrulu Frecvetele de taere Rplul ada de trecere R lg Ateuarea ada de oprre δ A lg f t f o,5 f Metoda de proectare.t..tr..o. 5.3

5.4 Fltre cu raspus ft la mpuls RFI... x x x x y H...... Ecuata cu dferete Fucta de trasfer * x h x h y D s reulta h

Fltre RFI Propretat Caracterstca de faa este lara Deoarece poseda u pol multplu uma orge, sut totdeaua ssteme stale Implemetarea smpla s efceta a algortmlor pe calculator, char caul ordelor rdcate Posltatea de a avea coefcet pogramal, petru mplemetarea fltrar adaptve Proectarea smpla a fltrelor multdmesoale pord de la fltre udmesoale Deavataj: volumul mare de calcul umarul mare de coefcet petru oterea ue e de trate guste. 5.5

5.6 Lartatea caracterstc de faa a fltrelor RFI ude Cosderad s domeul frecvetelor egatve, caracterstca de frecveta a uu fltru deal trece jos este: Hjω ω π ω t -π rest pt j H t. j e e h H j H j d e j H h t t t j s f este pulsata frecveta ughulara ormalata -ω t

Lartatea caracterstc de faa a fltrelor RFI t s t h t h Codta ca fltrul sa aa faa lara este ca h sa fe smetrc fucte para h = h- sau atsmetrc fucte mpara h = - h- Petru ca h sa fe cauala, aceasta treue sa fe deplasata cu / esatoae spre dreapta arere cu / esatoae, care se traduce prtr-o tarere de faa de ω/ rada. h TFD H j e j Faa lara 5.7

Lartatea caracterstc de faa a fltrelor RFI arg Hjω ω t π f t,5 ω f Faa lara Fucta de trasfer deve H H 5.8

Proectarea fltrelor RFI Metoda serlor Fourer a ferestrelor Se poreste de la specfcatle de frecveta s caracterstca deala a fltrulu de proectat Hjω ω H j pt. rest t -π -ω t ω t π H j h e j Se determa raspusul la mpuls cu relata: h H j e j d 5.9

Proectarea fltrelor RFI Metoda serlor Fourer a ferestrelor h reulta de lugme fta. Petru a ote u raspus ft, h se trucheaa pr multrea cu o fereastra de lugme + cat este ordul fltrulu, dupa care se tare cu / esatoae petru ca fltrul sa fe caual. h w h w Hjω fereastra dreptughulara fereastra Hag fereastra Barlett fereastra Blacma ω -ω t ω t 5.

Proectarea fltrelor RFI Metoda esatoar frecveta Prcpu: se esatoeaa caracterstca deala frecveta s se aplca TFD - Hjω esatoare H f f T ω f -π -ω t ω t π -,5 -f t f t,5 TFD - h H e j h 5.

Proectarea fltrelor RFI Metoda esatoar frecveta Hjω H π T T 3 T T Hjω cocde cu H doar puctele de esatoare /T. Itre pucte, Hjω preta osclat. Erorle de aproxmare tre puctele de esatoare se ateueaa pr cresterea frecvete de esatoare scaderea lu T. Deavataj: frecveta de taere poate f doar multplu de T f f T 5.

5.3 Fltre cu raspus ft la mpuls RII M y a x y Ecuata cu dferete Fucta de trasfer M M a a a H...... Stea proectarea: determarea coefcetlor a s pord de la specfcatle de frecveta. Aala: determarea caracterstclor de frecveta cuoscad ecuata cu dferete fucta de trasfer.

Metode drecte de proectare a fltrelor RII Metoda varate raspusulu la mpuls Prcpu: raspusul la mpuls al fltrulu dgtal, h este acelas cu raspusul la mpuls al uu fltru aalogc cu aceleas specfcat de frecveta, h a, esatoat. h d ha T T este peroada de esatoare a raspusulu la mpuls aalogc h a t H a jω t ω 5.4

Metode drecte de proectare a fltrelor RII Metoda varate raspusulu la mpuls h d H d t T T T h d H d t T >T T ' T ' T ' T ' 5.5

5.6 Metode drecte de proectare a fltrelor RII Metoda varate raspusulu la mpuls Etapele algortmulu. Se descompue fucta de trasfer H a s fract smple a p s s H. Se determa raspusul la mpuls h a t al fltrulu aalogc t p a t u e t h 3. Se determa raspusul la mpuls h d al fltrulu dgtal T p T t a d e t h h 4. Se determa fucta de trasfer H a fltrulu dgtal T p d e H

Metode drecte de proectare a fltrelor RII Metoda trasformate lare Prcpu: se poreste de la proectarea uu fltru aalogc prototp cu aceleas caracterstc ca s cel dgtal, dupa care acesta este supus uor trasformar petru dgtarea lu. Fltre prototp: - Butterworth - Cesev - Elptc Fltrele prototp sut de tp trece jos. D ele se poate ote orce alt tp de fltru aalogc utlad trasformar adecvate. 5.7

Metode drecte de proectare a fltrelor RII Metoda trasformate lare Fltrul prototp Butterworth -3 Hjω [db] H j t = 7 = 5 = 3 f petru t H j f t u preta odulat c ada de trecere, c cea de oprre. Pol lu Hs sut plasat pe u cerc de raa ω t. 5.8

Metode drecte de proectare a fltrelor RII Fltrul prototp Cesev Metoda trasformate lare -δ Hjω [db] H j C t = 7 = 5 = 3 f C este polomul Cesev de ord C x = C x = x C x = xc - x C - x f t Preta odulat fe ada de trecere, fe cea de oprre. Pol lu Hs sut plasat pe o elpsa spatul s. 5.9

Metode drecte de proectare a fltrelor RII Fltrul prototp elptc Metoda trasformate lare -δ Hjω [db] H j G = 7 = 5 = 3 G ω este fucta elptca a lu Jaco. f f t Preta odulat s ada de trecere, s cea de oprre. Are ada de trate ma gusta decat fltrul Cesev. 5.3

Metode drecte de proectare a fltrelor RII Metoda trasformate lare Trasformata lara Dupa ce s-a determat fucta de trasfer H a s a fltrulu aalogc prototp, se realeaa dgtarea acestea pr trecerea de la plaul s la plaul cu relata: s T Fucta F sau T T este fucta lara s s H H a s s T 5.3

Metode drecte de proectare a fltrelor RII Metoda trasformate lare Etapele algortmulu. Determarea fucte de trasfer H a s a fltrulu aalogc pord de la specfcatle de frecveta. Determarea pulsate de taere ω td a fltrulu dgtal 3. Determarea pulsate de taere ω ta a fltrulu aalogc cu relata: tg tdt ta 4. Realarea Hs a susttute s s 5. Aplcarea trasformate lare s determarea lu H H ta H a s s T 5.3

Metode drecte de proectare a fltrelor RII Metoda trasformate lare Avatajele metode. Erorle de alas sut elmate deoarece treaga axa s = jω se trasforma coturul cerculu utate =.. Trasforma ssteme alogce stale ssteme dgtale stale. 3. Este o trasformare algerca smpla, care duce drect la fucta de trasfer dgtala pr Deavataj H. elartatea trasformate H a s s T 5.33