0 z z < r ea admite o dezvoltare în serie Laurent. n n. din dezvoltarea în serie Laurent în vecinătatea punctului z. z (notat { } { } = ρ

Σχετικά έγγραφα
REZIDUURI ŞI APLICAŢII

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Tema: şiruri de funcţii

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

4. Integrale improprii cu parametru real

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

Şiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Exerciţii de Analiză Matematică

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Integrale cu parametru

Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

4. Serii de numere reale

OperaŃii cu numere naturale

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

2) Numim matrice elementara o matrice:

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

9. STABILITATEA SISTEMELOR

sin d = 8 2π 2 = 32 π

UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE FACULTATEA DE SILVICULTURĂ MATEMATICI SUPERIOARE

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

CUPRINS ALGEBRÃ... 5 I. Elemente de logicã matematicã... 5 I.1. Noţiunea de propoziţie... 5 I.2. Operatori logici... 5 I.3. Expresii în calculul

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

CERCUL. Prof. V Corcalciuc Scoala nr. 146 I.G. Duca Bucuresti ( Lectie facuta dupa manualul de clasa a 7-a Prof.Radu)

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri

Adrian Stan Editura Rafet 2007

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI"

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

1. PROBLEMA LUNII NOIEMBRIE 2017 (EN/RO)... pag.2 Marin Chirciu

Varianta 1 - rezolvari mate MT1

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Elementul de întârziere de ordinul doi, T 2

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A

MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE. 1. Precizari si recomandari privind desfasurarea activitatilor la disciplina MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII

DUMITRU BUŞNEAG PROBLEME ALGEBRĂ

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

Breviar teoretic Vectori în plan

Probleme rezolvate. = 1, frecvenţele: F

Analiză I Curs 1. Curs 1., a n. dacă ε, ( )N ( ε ) a.î. n x n ε ; ε sunt numere reale şi deci (a n. şi fie

în care suma termenilor din fiecare grup este 0, poate conduce la ideea că valoarea acestei sume este 0. De asemenea, gruparea în modul

TITULARIZARE 2002 Varianta 1

Acest manual este proprietatea Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova. Școala/Liceul... Manualul nr... școlar la primire la returnare 1

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

Varianta 1

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

CULEGERE DE PROBLEME

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Transcript:

CAPITOLUL ME5 5 eiduuri Teore reiduurilor Defiiţi reiduului Fie w o fucţie litică vâd î u puct sigulr iolt Atuci îtr-o coroă circulră < r e dite o devoltre î serie Luret < w c Se ueşte reiduu l fucţiei w î puctul e w coeficietul c di devoltre î serie Luret î veciătte puctului e{ w } c Avâd î vedere că c w d < < r i ρ π ρ reultă că w d πie w ρ ott { } { } Clculul reiduurilor fucţiei w î polii situţi l distţă fiită pote fi făcut şi fără devolt fucţi î serie Luret Astfel dcă este pol siplu l fucţiei w se pote scrie e{ w } li w ϕ Dcă w fucţiile ϕ şi ψ fiid oloorfe îtr-o veciătte puctului ψ şi ϕ ψ ψ reiduul î polul siplu se pote clcul pri ϕ ϕ e ψ ψ Dcă fucţi w re î puctul u pol de ordi tuci forul de clcul petru reiduul fucţiei w î este [ w ] d e{ w } li! d Fie fucţi w vâd u puct sigulr iolt l ifiit Î veciătte cestui puct fucţi dite o devoltre Luret de for c c w c c >

Cpitolul ME5 Se ueşte reiduu l fucţiei w î puctul de l ifiit uărul c c fiid coeficietul lui stfel că di devoltre Luret Se oteă e w c Di itegrre relţiei pe u cerc itegrl pe cercul ρ { } w ρ ρ > se oţie d πic { } w d πie w ρ ρ fiid lută î sesul celor de cesoric Teore 5 Teore reiduurilor Fie w o fucţie oloorfă î doeiul siplu coex D cu excepţi puctelor iolte şi fie γ o cură siplă îchisă sitută î D şi cre coţie î iterior puctele Atuci d πi γ { w } w e Oservţie Teore pote fi extisă l cul î cre doeiul D este ultiplu coex j ărgiit de cur exterioră γ şi curele iteriore γ j ir fucţi w este oloorfă î D \ { } şi cotiuă pe D { } \ γ γ i j w d w d πi Î cest c forul devie e{ w } curele γ γ γ fiid prcurse î ses direct î rport cu doeiul Teore 5 Fie w o fucţie oloorfă î tot plul coplex cu excepţi puctelor iolte Atuci su tuturor reiduurilor fucţiei w iclusiv reiduul î puctul este ulă e { w } e{ w } Coseciţă Fie γ o cură siplă îchisă ce coţie î iterior tote puctele Atuci γ w d πi e { w } Teore 53 Fie w o fucţie oloorfă î doeiul D cu excepţi puctelor sigulre iolte Fie de seee polii siplii frotier γ doeiului D Dcă cur γ e etedă î puctele ' ' e cotiuă î D { } \ tuci ' ' ' ' ' ' ' w d iπ e { w } iπ e { w j γ j i fucţiei w situţi pe ir fucti w }

Cpitolul ME5 5 Exeple eiduul fucţiei w e î origie se oţie di devoltre fucţiei î veciătte cestui puct e e e!! Mi reultă e d πiee πi ρ Fie de clcult reiduul î puctul - l fucţiei w cos Ave w [ ] cos!!! Deci e cos! [ ] 3 Fucţi e w w : C \ { } C 3 re u pol siplu î puctul şi u pol de ordiul doi petru Se oţie şi de seee e e e 3 3 { w} li li e e d e e 3 d { w} li li 4 Fie rur regultă fucţiei w w α defiită pe plul coplex cu tăietur [-] pe x relă Ave α

Cpitolul ME5 petru > w α α α α α α De ici reultă α { e w 5 Să se clculee itegrl > d I Itegrtul re u pol de ordiul î origie şi u pol siplu petru Se oţie e L ifiit i reultă > petru de ude deduce că e Di plicre teoreei se oţie şi reiduul î puctul e e Petru cul < ve e e i I π Petru i i i I π π π e e I sfârşit petru > i i I π π e

Cpitolul ME5 53 Aplicţii le reiduurilor l clculul itegrlelor defiite π I Itegrle de for ˆ cosθ si θ Fie xy I dθ ˆ o fucţie rţiolă î x y Itegrl I cosθ si θ π pote fi trsfortă îtr-o itegrlă curiliie coplexă pe cercul pri schire de vriilă e Se oţi e e e e s i cosθ d ie θ dθ i i Itegrl coplexă ˆ d ˆ d i i dθ se reduce l itegrl dcă se foloseşte pretrire eultă e θ π cercului I π i e ˆ i i ˆ situţi î iteriorul cercului Î cul î cre fiid polii itegrtului ˆ re poli sipli pe cercul cosidert itegrl treuie clcultă î vlore priciplă î sesul Cuchy ir î relţi treuie dăugte seireiduurile îulţite cu πi ˆ referitore l polii situţi pe cercul fucti le fucţiei II Itegrle de for x Itegrl I ˆ dx 3 x ude ˆ dx ˆ este o fucţie rţiolă coverge dcă grdul uitorului este cu cel puţi două uităţi i re decât grdul uărătorului şi polioul de l uitor u re rădăcii rele Dcă uitorul fucţiei ˆ re rădăcii siple itegrl pote fi clcultă î vlore priciplă

Cpitolul ME5 Le Dcă fucţi g este cotiuă pe rcele de cerc şi dcă 4 li g e uifor î rport cu [ ] tuci 5 li g d Deostrţie Folosid pretrire petru C e [ ] θ d g d g e C C { e θ θ θ } θ θ θ θ θ θ rcului C se oţie g dθ C C folosid relţi 4 se oţie li C θ θ θ g e * cu [ θ θ ] d w θ ; reultâd stfel forul 5 Petru evlure itegrlei 3 vo plic teore reiduurilor fucţiei ˆ pe Γ C fig 6 cu les suficiet de re stfel c tote sigulrităţile coturul [ ] fucţiei ˆ să fie coţiute î doeiul < eultă ude Γ { ˆ } { πi e ˆ j } ˆ d π i e sut polii fucţiei polii siplii i lui stfel C fiid seicercul j ˆ di seiplul superior ir costituie ' ' ' ˆ situţi pe x relă Itegrl pe coturul Γ se pote descopue d x dx Γ ˆ ˆ ˆ d θ π eultă C ˆ x dx π i e{ ˆ } ' { ˆ j j } π i e ˆ d j C C -

Grdul uitorului î ˆ uărătorului se oţie Petru ude reultă Cpitolul ME5 Fig 6 fiid cu cel puţi două uităţi i re decât cel l le ˆ d li ˆ li C { ˆ } πi e{ ˆ } ' x dx i e j j π sut polii fucţiei ˆ de pe x relă ˆ di seiplul superior ir iλx III Itegrle de for I e ˆ x Fie ˆ x o fucţie rţiolă Itegrl dx iλx 6 I e ˆ x dx repreită trsforre Fourier fucţiei rţiole ˆ x cest tip este ecesr urătorul reultt: Le Le lui C Jord Fie { } > C rcul cercului sut polii sipli i lui ' ' j x j I fixt şi g o fucţie cotiuă pe C şi stfel îcât li g uifor î rport cu rg Atuci petru orice λ poitiv li C g iλ e d Petru evlure itegrlelor de situt î seiplul iλ Petru clculul itegrlei 6 î cul λ > se itegreă fucţi w e ˆ pe cur îchisă Γ di fig 6 C Se oţie - Fig 6

Cpitolul ME5 iλ iλ iλ 7 ˆ e d π i e{ ˆ e } { πi e ˆ e j } Γ Deseee ve 8 i λ e d iλx iλ ˆ x e dx ˆ e d Γ Petru c itegrl 6 să fie covergetă este ecesr c li ˆ Dcă cestă codiţie C j este verifictă liit ultiului tere î relţi 8 petru lui Jord Di relţiile 7 şi 8 se oţie este ulă cofor leei iλx iλ iλ 9 ˆ x e dx π i e{ ˆ e } { πi e ˆ e j } ude puctele sut polii fucţiei ˆ di seiplul superior ir ' ' ' sut polii sipli i fucţiei situţi pe x relă Oservţie: I cul λ < se îlocuieşte coturul Γ cu Γ' sietricul său fţă de x Ox şi reultă forul iλx iλ iλ ˆ x e dx π i e{ ˆ e } { πi e ˆ e j } puctele fiid î cestă situţie polii fuţiei IV Itegrle de for I x Itegrl I x α α ˆ x dx ˆ x dx j j ˆ di seiplul iferior α fiid rel eîtreg şi ˆ x o fucţie rţiolă repreită trsfort Melli fucţiei ˆ x Cu î pre o sigulritte itegrdului petru x vo preet fără deostrţie o leă seăătore celor discutte îite referitore l coportre itegrlei curiliii coplexe pe u rc de cerc î veciătte sigulrităţii c şi g o fucţie cotiuă pe c ε şi stfel îcât i Le 3 Fie { ε θ θ θ } θ Atuci ε li g uifor pe rcul c ε d li g ε cε Petru evlure itegrlei 6 se cosideră fucţi coplexă w α ˆ Petru ve defiită o rură regultă fucţiei w e ecesră o tăietură î plul coplex ître ero şi ifiit Tăietur se fce pe x relă poitivă şi se cosideră rur α fucţiei defiită pri relţi α L e α ude L l i θ θ π

Cpitolul ME5 Se plică teore reiduurilor petru coturul Γ fig 63 lcătuit di cercul CD şi AB le xei rele şi cercul c ε α ˆ α d π i e{ ˆ } Γ α ' α ' [ e{ ˆ j } e{ ˆ j }] π i j C segetele fiid polii fucţiei $ situţi î fr xei rele poitive ir ' ' polii sipli de pe cestă seixă Fiecre ditre ceşti di ură este îtâlit de două ori l prcurgere curei Γ şi de ici u părut cele două sue de seireiduuri î erul l doile l relţiei α Petru fucţi pe x relă poitivă se oţie α e e α l x x α l x πi α πi α x α e petru petru x AB x CD C c ε c ε A B D C Fig 63 Î coseciţă itegrl pe coturul Γ se descopue după cu ureă: ˆ α ˆ ˆ Γ ε C α α 3 d x x dx ε α πi α α x e ˆ x dx ˆ cε d Petru c itegrl să fie covergetă este ecesr c li α ˆ li α ˆ Aceste relţii costituie codiţiile di ipoteele leelor şi 3 Cofor celor două lee itegrlele curiliii di relţi 3 clculte pe cercurile c ε şi C se uleă petru ε şi respectiv ir di relţiile şi 3 se oţie d

Cpitolul ME5 iπ α 4 I e ˆ e j πiα α - ' α - ' [ e ˆ e ˆ ˆ ] j j 54 Exeple Fie de clcult π dθ I cosθ Cu schire de vriilă e i θ reultă d id I i Ecuţi re rădăciile Dcă < reultă i I π i e π π li Petru > polul v fi situt î iteriorul cercului şi i I π ie li π π Să se clculee itegrl Fucţi ˆ d I x x 4 i 4 i 4 re î puctul i u pol de ordiul 4 situt î seiplul superior Mi ve 4

stfel că 5π I 6 Cpitolul ME5 4 i 5i 4 i i 3 3 d e i li 4 i 3 4 3! d 3 Fie de clcult cos λx I λ > dx x Cosideră şi itegrl si λx J dx Itegrl IiJ este de tipul III Î coseciţă x iλ e vo itegr fucţi w pe cur di fig 6 eluâd rţioetul vo oţie î coforitte cu relţi 9 iλx iλ λ e e e I ij dx πie i πi x i de ude deduce că λ cos λx πe I dx x 4 Petru clculul itegrlei si x I dx x i e vo itegr fucţi w cre re u pol siplu pe x relă î origie pe cur di e i fig 6 Deorece e procedâd c î cul itegrlelor de tipul III vo oţie dx πi x Seprâd prte relă şi ce igiră se găsesc si x cos dx π şi x x dx x 5 Să se clculee e ix α x I dx < α < x fiid rel Petru > > fucţi α w re u pol siplu î iteriorul doeiul ărgiit de cur Γ

Cpitolul ME5 α α α [ l iπ ] i α π α e e e Di relţi 4 se oţie iπ α α α πie π I > πiα e si απ ' Î cul < < fucti w re u pol siplu situt pe seix relă poitivă Ave α α α l α e [ ] e α α [ l πi] α π α i [ ] e e α e Aplicâd di ou relţi 4 se găseşte α [ ] πi α πi e α I π ctg πα < πiα e itegrl fiid cu clcultă î vlore priciplă î sesul lui Cuchy 55 Pricipiul vriţiei rguetului Presupue că f este o fucţie litică şi eidetic ulă îtr-u doeiu D Dcă f tuci există u îtreg stfel îcât f g ude g este litică î D şi g Itregul este uit ordiul de ultiplicitte l eroului Privid erourile uei fucţii litice pute euţ: Teore 54 Dcă o fucţie litică î doeiul D se uleă pe u şir distict de pucte di D şir cre coverge l u puct di D tuci f este idetic ulă î D { } De ici reultă că erourile uei fucţii litice ecostte î D sut iolte ître ele π Oservţie: Ipote c D este iporttă î cele de i sus Fie f si fucţie litică petru orice şi f Luă puct cre u prtie doeiului de liticitte lui f fucţie cre u e idetic ulă Să presupue că f este o fucţie eroorfă litică cu excepţi uui uăr fiit de poli î D doeiu siplu coex O plicţie teoreei reiduurilor se referă

Cpitolul ME5 l deterire uărului de erouri şi de poli i fucţiei f î doeiul D Acest se eă pe urătorele teoree: Teore 55 Fie w f o fucţie eroorfă î doeiul siplu coex D şi γ o cură siplă îchisă coţiută î D şi cre u trece pri ici uul di polii şi erourile fucţiei dte Atuci: ' f d N P πi f γ N şi P fiid uărul erourilor respectiv l polilor fucţiei f di iteriorul curei γ I relţi de i sus erourile şi polii sut cosiderţi de tâte ori cât este ordiul lor de ultiplicitte Avâd î vedere că πi γ ' f d f π γ rg f ude rg f repreită vriţi rguetului fucţiei f l prcurgere î ses direct γ curei γ se oţie: Teore 56 Pricipiul vriţiei rguetului I codiţiile teoreei 63 ve rg f π N P γ Petru deterire uărului de erouri l uei fucţii litice î doeiul liitt de cur îchisă γ este utilă Teore 57 Teore lui ouché Fie f şi g două fucţii îtr-u doeiu siplu coex ce coţie cur siplă îchisă γ şi stfel îcăt f ζ > g ζ oricre ζ γ Atuci fucţiile f şi F f g u celşi uăr de erouri î doeiul ărgiit de γ 56 Exeple Să se deterie uărul de erouri le ecuţiei 6 4 3 situte î < 9 4 9 Fie fucţiile f 6 g 3 Pe ve: 9 f 6 g 3 5

Cpitolul ME5 Di teore 633 v reult că uărul de erouri l ecuţiei dte î < este egl cu uărul soluţiilor ecuţiei f î cest doeiu deci egl cu ptru Gsiţi uărul de erouri l ecuţiei 3 4 flte î priul cdr 3 Vo exi fucţi f 4 pe coturul γ fig 64 fort de π segetele x y iy y şi rcul e θ ude este oricât de re i Fig 64 3 Pe segetul x y f x x x 4 este rel şi f x Pe rcul π e θ ve 3 3 4 3 3 f e e ζ θ 3 3 θ e i i e e 6 ude < θ ζ petru re Deci rg f e este proxitiv rg 3 i e 3θ petru re şi deci rg f e creşte de l l 3π/ câd θ creşte de l l π/ Pe segetul iy y ve 3 f iy iy y 4 puct ce se flă î cdrul 4 deorece e{ f iy } 4 y > I{ f iy } y 3 < Cu y descreşte de l l f iy se flă î cdrul 4 şi se işcă spre puctul w 4 I coseciţă câd prcurge coturul γ rg f creşte cu π şi deci f re exct o soluţie î priul cdr 3 Arătţi că tote erourile ecuţiei 3 f 3 i 8 se flă î coro circulră < < Pe cercul ve

Cpitolul ME5 f 8 7 < 8 ş îcât f şi 8 u celşi ur de erouri î < deci ici uul Pe de ltă prte petru ve 3 3 f 3 < 4 3 şi deci f şi 3 3 u celşi uăr de erouri î < dică trei V reult deci că f re tote rădăciile î < < 4 Arătţi că petru orice λ ecuţi re exct o rădăciă cu e > e λ Fie fucţiile f λ g e λ Atuci pe x igiră pute scrie g iy f iy e iy π π Pe seicercul e θ ve cosθ g e f e e < < λ y f iy petru > λ < λ λ cosθ f e i -i Fig 65 Deci f şi g u celşi uăr de erouri î iteriorul coturului di Fig 65 fort di seicercul de ră flt î seiplul e > şi cetrt î origie şi dietrul corespuãtor Deorece f re exct u erou ici dcă > λ reultă că g re exct u erou petru cul > λ 5 Găsiţi uărul de rădăcii di < le ecuţiei 4 4 6 Fie fucţiile 4 f 4 6 4 4 g 4 7 4

Petru ve f g 3 Deorece Cpitolul ME5 { f g } f f > g reultă că f şi f g u celşi uăr de erouri î < Dr cu f u re soluţii î < v reult că ecuţi propusă u re erouri î < 6 U polio de grdul cu coeficieţi coplexi re exct erouri î ulţie uerelor coplexe cosiderâd şi ordiele de ultiplicitte teore fudetlă lgerei Fie Petru vlori ri le lui petru Deorece f ve f v reult că f şi f u celşi uăr de erouri î < Cu exct erouri î < celşi lucru v fi vlil şi petru f re 57 Stilitte sisteelor diice Ave î vedere sistee diice liire ivrite î rport cu tipul cu o sigură itrre şi o sigură ieşire U siste diic se ueşte stil dcă l orice excitţie x t ărgiită corespude u răspus y t ărgiit Modelre tetică legăturii ditre excitţie şi răspus este relită pritr-o ecuţie difereţil liiră cu coeficieţi costţi de for d y d y dy y x t dt dt dt Fie A s s s s polioul crcteristic tşt ecuţiei difereţile Studiul stilităţii sisteului diic odelt pri ecuţi difereţilă de i sus se reduce l studiul locliării î plul coplex s σ iω rădăciilor ecuţiei crcteristice Dcă tote rădăciile sut situte î seiplul e { s } < sisteul este stil; î cul î cre există rădăcii le polioului A s cu prte relă poitivă sisteul este stil ir dcă A s re rădăcii cu prte relă ulă studiul stilităţii ecesită şi cosiderre excitţiei x t

Cpitolul ME5 Criterii de stilitte Teore 58 Criteriul lui Stodol O codiţie ecesră c tote rădăciile polioului A s să iă prte relă egtivă este c toţi coeficieţii ecuţiei să iă celşi se Teore 59 Criteriul lui outh-hurwit Petru c tote rădăciile polioului A s cu coeficieţii reli > să iă prte relă egtivă este ecesr şi suficiet să fie îdepliite ieglităţile D > D > D 3 3 > 3 3 D > ude petru > Criteriul lui outh-hurwit ecesită cuoştere exctă tuturor coeficieţilor polioului crcteristic A s lucru cre u este îtotdeu posiil Câd A s este deterit experietl tuci este utilă urătore teoreă: Teore 5 Criteriul lui Nyquist Petru c sisteul diic descris de fucţi eroorfă A s vâd P poli î seiplul e { s } > să fie stil este ecesr şi suficiet c tuci câd s prcurge coturul γ di fig 66 igie s w As să ocolescă de P ori origie î sesul celor de cesoric B 3 5 4 3 A B Fig 66 I cul sisteelor de reglre utotă fucţi de trsfer re for

Cpitolul ME5 G s H s G s G s fiid o fucţie rţiolă cu P erouri î e { s } > ir pretrul poitiv deseâd fctorul de plificre Studiul stilităţii coduce l codiţi c fucţi A s H s să u iă rădăcii î prte relă poitivă I cest c este utilă teore urătore: Teore 5 Criteriul lui Nyquist petru sistee cu recţie Petru c sisteul de reglre utotă vâd fucţi de trsfer H s să fie stil este ecesr şi suficiet c tuci câd puctul s prcurge coturul γ î ses direct vectorul W G s să ocolescă de P ori î ses ivers puctul W 58 Exerciţii reolvte Fie polioul crcteristic Aplicâd outh-hurwit găsi 4 3 A s s 4s s s 4 4 D 4 > D > 4 4 D 3 D 4 4 4 4 4 4 deci sisteul diic corespuător u este stil Fie G s ude costte poitive s s s I cest c P şi W s s s Să costrui igie coturului γ î plul W Pe rcul AB su W 3 3 e e e s e e rg W 3θ rg e π < θ < şi deci

de ude rgw 3θ ε cu li ε Cpitolul ME5 B' γ' A' B' Fig 67 Câd s prcurge rcul AB θ prcurge itervlul π şi deci puctul igie W prcurge rcul A'B' di fig 67 Petru igie segetului BO pue s iω de ude W iω iω iω su seprâd părţile relă şi igiră U ω ω V ω Vriţiile cestor fucţii pot fi urărite di telul urător ω B ' U - - - - - - - - - - - - - - V - - - - - - - - - - - - Ureă de ici că petru ω > puctul W se găseşte î cdrul trei ir petru < ω < î cdrul doi Ax relă o itersecteă î puctul U ir petru ω W Igie porţiuii AB O pote fi costruită pri sietrie V reult

Cpitolul ME5 γ ' rg{ W } 4π < < < De ici reultă că sisteul de reglre utotă studit v fi stil dcă fctorul de plificre este situt î itervlul